Andrei Mardari / NewsMaker

Câți bani vor ajunge în bugetul Moldovei de la companiile din regiunea transnistreană? Guvernul a prezentat estimările

Intenția noului cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Odată intrat în vigoare, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Volumul acestor taxe este mai mare. Declarațiile au fost făcute pe 17 ianuarie de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian. Pentru NewsMaker Biroul de reintegrare a declarat, cu referire la date de la Ministerul Finanțelor, că dacă volumul comerțului în acest an va fi egal cu cel din 2023, ținând cont de aplicarea noilor taxe vamale, de la agenții economici din Transnistria se va încasa 124,8 mil lei. „Suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului. 

Declarațiile lui Serebrian pentru jurnaliști

Potrivit lui Serebrian, la reuniunea de la Tiraspol din data de 16 ianuarie, „codul vamal a fost subiectul poate că cel mai complicat de pe agendă”. El a precizat că intenția codului vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Serebrian a spus că, potrivit noului cod vamal, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. „Volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare”, a menționat el.

Cred că și în dreapta Nistrului, și în stânga Nistrului, lucrurile au fost înțelese incorect. (…) Intenția acestui cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Codul vamal s-a modificat în Republica Moldova în general, deci nu a fost o prevedere expres pentru regiunea transnistreană. (…) Al doilea moment foarte important, conform prevederilor noului cod vamal sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023. Deci, aceste taxe au fost anulate, s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci, nu mai există nici o diferențiere în acest sens. Dar aceste taxe vamale nu sunt nici TVA, cum au interpretat unii, nu sunt nici accize. Deci, sigur că volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare. Este greu să spunem în momentul de față cât de mari pot fi aceste taxe, volumul lor în 2024 pentru că nu cunoaștem volumul total al comerțului și nu cunoaștem destinația – țările în care vor fi operate acțiuni de import/export, întrucât aceste taxe nu se aplică pentru acțiuni de export/import cu statele cu care noi avem acorduri de liber schimb. Dar cea mai mare parte a volumului comerțului regiunii transnistrene este fie cu țările Uniunii Europene, fie cu țările Comunității Statelor Independente și aici acordul de liber schimb încă nu a fost anulat. Deci, cu aceste țări funcționează în continuare acordul de liber schimb. (…) Singura țară din top 10 parteneri comerciali ai regiunii transnistrene cu care nu avem un acord de liber schimb este China”, a menționat Serebrian.

Până la 120 de milioane de lei ar fi costurile dacă aceste taxe ar fi aplicate retroactiv pentru 2023. Iar cu taxele de proceduri vamale, anulate, se ajungea la 70 milioane de lei.

Deci ținând cont de aceste lucruri, dacă facem o extrapolare a volumului comerțului regiunii transnistrene în 2023 și aplicăm aceste taxe să spunem retroactiv pentru 2023, să facem un calcul, vom ajunge undeva la 100 -120 de milioane de lei. Dacă ar fi fost aplicate taxele de proceduri vamale se ajungea unde la 60-70 milioane de lei. Deci, diferența este de 50 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 2,5 – 3 milioane de dolari cel mult”, a adăugat Serebrian.

El a spus că acești bani „fără îndoială se întorc în regiunea transnistreană”.

Dacă am fi să contabilizăm volumul cheltuielilor din bugetul de stat pentru cetățenii din stânga Nistrului, noi am egala sau am depăși chiar această sumă care este prelevată/preluată din taxele vamale. Fără îndoială, acești bani se întorc în regiunea transnistreană, se întorc altfel în regiunea transnistreană: în burse, servicii medicale, pensii. Interesul nostru este creștem aceste cheltuieli pentru cetățeanul nostru din partea stângă a Nistrului. Nu facem nici o diferențiere dintre cetățeanul nostru din partea dreaptă și stângă a Nistrului. (…) Codul vamal a fost aprobat și nu va fi modificat”, a conchis Serebrian.

Precizările Biroului politici de reintegrare

Scutirile acordate în perioada anilor 2019- 2021 la mărfurile introduse pe teritoriul vamal de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistrați la „Agenția Servicii Publice” și persoanelor fizice, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale au însumat 13,4 mlrd. lei. În perioada anului 2023, agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova au introdus mărfuri cu valoarea în vamă în suma de 13 mlrd. lei. În anul 2023 scutirile de taxa vamală pentru agentii economici din Transnistria au constituit 685 mil. lei. Dacă aplicăm tratamentul preferențial pentru agenții economici din Transnistria (acorduri de liber schimb) pentru anul 2023 s-ar fi încasat taxa vamală în sumă de 124,8 mil lei. Această taxa ar proveni din mărfurile importate din țările cu care Republica Moldova nu are acorduri de liber schimb. Suplimentar, pentru mărfurile care cad sub incidența contingentelor, suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului cu referire la datele Ministerului Finanțelor.

Biroul a declarat că sumele încasate vor fi redirecționate spre plăți sociale, îngrijiri medicale și alte servicii furnizate de autoritățile Republicii Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Începând cu 1 ianuarie 2024, agenții economici din regiunea transnistreană vor achita toate plățile aferente pentru importul mărfurilor, așa cum o fac celelalte companii din Republica Moldova. Totodată, pentru importul bunurilor în regiune, se va ține cont de preferințele acordate în conformitate cu Tratatele și Acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Peste 80.000 de locuitori riscă să rămână cu gunoiul la poartă după ce accesul la poligonul Țînțăreni ar fi fost blocat. Ceban și Hajder se acuză reciproc

Serviciul de colectare a deșeurilor din 12 localități din apropierea Chișinăului a fost suspendat începând de 1 mai, lăsând peste 80.000 de locuitori cu gunoiul în ogradă. Anunțul a fost făcut de Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder pe 1 mai, care îl acuză pe primarul Ion Ceban că a blocat intenționat accesul la poligonul Țînțăreni — singurul autorizat din țară, pentru a crea „intenționat” o criză. Ceban a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”, și susține că operatorul privat vizat depozitează deșeurile ilegal la Băcioi. Totodată, Ceban a cerut pimarilor localităților afectate să depună demersuri oficiale pentru a interveni.

Cum a apărut criza

Potrivit Ministerului Mediului, un agent de salubrizare privat presta servicii de evacuare a deșeurilor în peste 20 de localități din jurul Chișinăului, printre care Sîngera, Revaca, Dobrogea, Băcioi, Brăila, Strășeni, Suruceni și Colonița. După colectare, deșeurile erau transportate la Sîngera pentru sortare, iar cele nereciclabile urmau să fie depozitate la Țînțăreni. Criza a izbucnit după ce contractul dintre operatorul privat și Î.M. Autosalubritate Chișinău ar fi fost reziliat la indicația primarului Ceban, obligând operatorul să notifice primăriile că din 1 mai nu mai poate asigura serviciile.

„Prin decizia iresponsabilă a primarului Ceban de a bloca accesul la poligonul Țînțăreni, peste 80.000 de locuitori din 12 localități sunt lăsați fără servicii de salubritate și riscă să rămână cu gunoiul la poartă. Este o criză provocată intenționat, care ar putea transforma dealurile și câmpurile noastre în gunoiști ilegale. Poluarea nu are granițe administrative, iar eu nu pot privi cum ambițiile politice și interesele cuiva generează un dezastru ecologic”, a scris Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Ministrul a anunțat că va interveni în zilele următoare pentru a debloca situația și că a discutat deja cu o parte din primarii afectați pentru a identifica soluții tehnice.

Replica primarului Ceban

Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a respins categoric acuzațiile, calificându-le drept minciuni, și a acuzat la rândul său un „business de familie” al reprezentanților puterii cu deșeurile. El a prezentat date din activitatea Autosalubrității care arată că operatorul privat vizat nu a depozitat practic nimic la Țînțăreni în ultimii ani.

„În 2024 — 0 tone depozitate, în 2025 — 300 tone depozitate, în 2026 — 0 tone depozitate la Țînțăreni. Pe zi ajung peste 50 de mașini pline de gunoi. Ei își aleg ce vor pentru business și descarcă în groapa de gunoi creată neautorizat pe terenul din proprietatea localității Băcioi, absolut ilegal”, a declarat Ceban.

Primarul a acuzat că operatorul privat evită poligonul autorizat, aflat la 47 de kilometri distanță, pentru a nu suporta costurile de transport și taxa de 300 de lei pe tonă, preferând groapa neautorizată de la Băcioi, aflată la doar 2 kilometri.

„Ei fac bani pe sănătatea și securitatea cetățenilor. Și toate acestea sunt acoperite de deputați, smecheri din Președinție, miniștri și alți reprezentanți PAS”, a adăugat Ceban.

Referitor la localitățile fără servicii, Ceban a negat că Autosalubritatea ar fi responsabilă, susținând că operatorul privat a lăsat intenționat gunoiul la porțile oamenilor pentru a crea panică. El a anunțat că este dispus să intervină și a cerut primarilor afectați să depună demersuri oficiale.

„Dacă vor continua să mintă oamenii din localități, voi ruga primăriile din raza municipiului Chișinău să facă un demers oficial și vom interveni. Sunt și azi, și mâine, și duminică la serviciu și sunt gata să mă întâlnesc cu primarii și reprezentanții localităților„, a declarat Ceban.

Subiectul a ajuns în atenția publică la începutul lunii aprilie, când Ceban a calificat activitatea centrului din Sângera drept o catastrofă ecologică, susținând că funcționează ilegal în apropierea zonelor locuite. Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat un control și a constatat mai multe nereguli, inclusiv depozitarea deșeurilor în afara perimetrului autorizat.

Operatorul a fost sancționat cu o amendă de 6.000 de lei și obligat să remedieze abaterile. Agenția de Mediu și Ministerul Mediului au precizat însă că operatorul deține autorizație valabilă până în 2029, iar ministrul Hajder a declarat că situația de la Sângera a fost puternic politizată. Până la mijlocul lunii mai urmează să fie luată o decizie privind actualizarea autorizației sau, dacă neregulile nu vor fi înlăturate, suspendarea activității. Între timp, peste 6.300 de persoane au semnat o petiție prin care cer suspendarea operatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: