Andrei Mardari / NewsMaker

Câți bani vor ajunge în bugetul Moldovei de la companiile din regiunea transnistreană? Guvernul a prezentat estimările

Intenția noului cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Odată intrat în vigoare, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Volumul acestor taxe este mai mare. Declarațiile au fost făcute pe 17 ianuarie de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian. Pentru NewsMaker Biroul de reintegrare a declarat, cu referire la date de la Ministerul Finanțelor, că dacă volumul comerțului în acest an va fi egal cu cel din 2023, ținând cont de aplicarea noilor taxe vamale, de la agenții economici din Transnistria se va încasa 124,8 mil lei. „Suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului. 

Declarațiile lui Serebrian pentru jurnaliști

Potrivit lui Serebrian, la reuniunea de la Tiraspol din data de 16 ianuarie, „codul vamal a fost subiectul poate că cel mai complicat de pe agendă”. El a precizat că intenția codului vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Serebrian a spus că, potrivit noului cod vamal, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. „Volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare”, a menționat el.

Cred că și în dreapta Nistrului, și în stânga Nistrului, lucrurile au fost înțelese incorect. (…) Intenția acestui cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Codul vamal s-a modificat în Republica Moldova în general, deci nu a fost o prevedere expres pentru regiunea transnistreană. (…) Al doilea moment foarte important, conform prevederilor noului cod vamal sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023. Deci, aceste taxe au fost anulate, s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci, nu mai există nici o diferențiere în acest sens. Dar aceste taxe vamale nu sunt nici TVA, cum au interpretat unii, nu sunt nici accize. Deci, sigur că volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare. Este greu să spunem în momentul de față cât de mari pot fi aceste taxe, volumul lor în 2024 pentru că nu cunoaștem volumul total al comerțului și nu cunoaștem destinația – țările în care vor fi operate acțiuni de import/export, întrucât aceste taxe nu se aplică pentru acțiuni de export/import cu statele cu care noi avem acorduri de liber schimb. Dar cea mai mare parte a volumului comerțului regiunii transnistrene este fie cu țările Uniunii Europene, fie cu țările Comunității Statelor Independente și aici acordul de liber schimb încă nu a fost anulat. Deci, cu aceste țări funcționează în continuare acordul de liber schimb. (…) Singura țară din top 10 parteneri comerciali ai regiunii transnistrene cu care nu avem un acord de liber schimb este China”, a menționat Serebrian.

Până la 120 de milioane de lei ar fi costurile dacă aceste taxe ar fi aplicate retroactiv pentru 2023. Iar cu taxele de proceduri vamale, anulate, se ajungea la 70 milioane de lei.

Deci ținând cont de aceste lucruri, dacă facem o extrapolare a volumului comerțului regiunii transnistrene în 2023 și aplicăm aceste taxe să spunem retroactiv pentru 2023, să facem un calcul, vom ajunge undeva la 100 -120 de milioane de lei. Dacă ar fi fost aplicate taxele de proceduri vamale se ajungea unde la 60-70 milioane de lei. Deci, diferența este de 50 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 2,5 – 3 milioane de dolari cel mult”, a adăugat Serebrian.

El a spus că acești bani „fără îndoială se întorc în regiunea transnistreană”.

Dacă am fi să contabilizăm volumul cheltuielilor din bugetul de stat pentru cetățenii din stânga Nistrului, noi am egala sau am depăși chiar această sumă care este prelevată/preluată din taxele vamale. Fără îndoială, acești bani se întorc în regiunea transnistreană, se întorc altfel în regiunea transnistreană: în burse, servicii medicale, pensii. Interesul nostru este creștem aceste cheltuieli pentru cetățeanul nostru din partea stângă a Nistrului. Nu facem nici o diferențiere dintre cetățeanul nostru din partea dreaptă și stângă a Nistrului. (…) Codul vamal a fost aprobat și nu va fi modificat”, a conchis Serebrian.

Precizările Biroului politici de reintegrare

Scutirile acordate în perioada anilor 2019- 2021 la mărfurile introduse pe teritoriul vamal de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistrați la „Agenția Servicii Publice” și persoanelor fizice, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale au însumat 13,4 mlrd. lei. În perioada anului 2023, agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova au introdus mărfuri cu valoarea în vamă în suma de 13 mlrd. lei. În anul 2023 scutirile de taxa vamală pentru agentii economici din Transnistria au constituit 685 mil. lei. Dacă aplicăm tratamentul preferențial pentru agenții economici din Transnistria (acorduri de liber schimb) pentru anul 2023 s-ar fi încasat taxa vamală în sumă de 124,8 mil lei. Această taxa ar proveni din mărfurile importate din țările cu care Republica Moldova nu are acorduri de liber schimb. Suplimentar, pentru mărfurile care cad sub incidența contingentelor, suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului cu referire la datele Ministerului Finanțelor.

Biroul a declarat că sumele încasate vor fi redirecționate spre plăți sociale, îngrijiri medicale și alte servicii furnizate de autoritățile Republicii Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Începând cu 1 ianuarie 2024, agenții economici din regiunea transnistreană vor achita toate plățile aferente pentru importul mărfurilor, așa cum o fac celelalte companii din Republica Moldova. Totodată, pentru importul bunurilor în regiune, se va ține cont de preferințele acordate în conformitate cu Tratatele și Acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Opt deputați noi PAS în Parlament. Cine sunt și ce averi au declarat

Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de vacanța a opt mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuite Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și va propune Curții Constituționale validarea mandatelor candidaților supleanți. Printre noii aleși se numără foști funcționari, jurnaliști și profesioniști din administrație, cu venituri declarate pentru 2024 ce variază între 330 de mii și peste 2 milioane de lei. Dintre ei, 4 sunt milionari în lei moldovenești, potrivit declarațiilor de avere.


Este vorba despre:

  • Igor Talmazan, fost șef al Serviciului Vamal. Potrivit declarației de avere pentru 2024, acesta a ridicat venituri în valoare de peste 500 de mii de lei. Cele mai mari sume le-a câștigat ca secretar general al Parlamentului, ridicând peste 227 de mii de lei, și ca șef al Serviciului Vamal, obținând peste 272 de mii de lei. În declarația de avere nu sunt notate alte câștiguri din activități didactice, științifice sau de creație și nici achiziții noi de bunuri mobile sau imobile.
  • Angela Munteanu-Pojoga, jurnalistă de profesie a declarat o avere de peste 2 milioane 364 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor provine dintr-o donație de 35.883 de dolari (aproximativ 717.000 de lei) de la o companie. Alte sume semnificative includ vânzarea unui apartament pentru 31.500 de dolari (circa 630.000 de lei), salariul ca deputată în Parlament, care depășește 227.000 de lei, și salariul de la ANTA, de 340.000 de lei. De asemenea, a primit compensații neimpozabile de la Parlament în valoare de 156.000 de lei și a vândut o motocicletă pentru aproximativ 130.000 de lei, etc.
  • Veronica Cupcea, primara satului Sărătenii Vechi din Criuleni, a raportat venituri totale de 330 de mii de lei. Aceasta a declarat un venit salarial de 230 de mii de lei de la Primăria Sărătenii Vechi și remitențe în valoare de 5 000 de euro din Germania pentru anul 2024.
  • Veronica Briceag, economistă de profesie, a raportat pentru anul 2024 venituri totale de aproximativ 694.281 de lei. Acestea provin din salarii, indemnizații și alocații pentru copil. Cele mai substanțiale venituri au fost obținute de la Parlamentul Republicii Moldova, incluzând salarii și indemnizații neimpozabile, însumând 234.280 de lei. Alte surse semnificative au fost vânzarea unui automobil, aducând 120.000 de lei, și o asociație de proprietari în condominium, cu 93.600 de lei. De asemenea, deputata a obținut venituri de 69.867 lei de la Ministerul Mediului și 12.000 lei de la CMC Chișinău, etc.
  • Liliana Grosu, psiholog de profesie, a declarat venituri totale de aproape un million 94 de de mii de lei în 2024. Sumele provin din salarii, onorarii, dobânzi și compensații pentru activitățile sale de serviciu. Cel mai mult a câștigat de la Parlamentul Republicii Moldova, unde a obținut, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de protocol, promovare și transport, 281 710 lei, la care se adaugă salariul în cadrul Parlamentului, de 229 753,06 lei. Alte venituri provin dintr-un salariu de la o bancă, de 223 297,69 lei, și de la Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, totalizând 181 276,84 lei, etc.
  • Alexandr Trubca, specialist în administrație publică, a declarat venituri totale de peste 2,19 milioane de lei în 2024, provenite din salarii, donații, vânzări, indemnizații și alocații pentru copii. Cele mai importante câștiguri au rezultat din donații și cumetrii, însumând 1.272.000 de lei (aproximativ 48.000 euro și 15.600 euro). De asemenea, din transport și compensații de la Parlament, a obținut 282.120 lei, și din salariul său de la Parlament, 232.654 lei. Alte surse de venit includ salariul de la Moldtelecom, care s-a ridicat la 11.162 lei, vânzarea unui automobil, din care a încasat 250.000 lei, plus dividende și vânzarea de acțiuni, totalizând 12.220 lei, etc.
  • Gheorghe Ichim, jurist de profesie, a declarat venituri totale de peste 1 milion de lei în 2024, provenite din salarii, indemnizații, vânzări, dobânzi și alocații. Mai mari venituri au fost obținute din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv salariul – 228 378 lei, indemnizațiile pentru transport și cheltuieli de protocol și promovare – 262 000 lei, precum și compensarea pentru închirierea spațiului locativ – 120 000 lei. Alte venituri provin de la compania dentară unde este angajat, salariul fiind de 60 000 lei, din vânzarea autoturismului, care i-a adus 300 000 lei, dobânzile însumând 2 347 lei, ajutorul material de 20 000 lei, etc.
  • Valeriu Carțîn, primarul comunei Mașcauți și profesor în raionul Criuleni, a declarat venituri totale de 596.390 lei pentru anul 2024. Aceste sume provin din salariile primite și pensie. Veniturile din funcția de primar s-au ridicat la 253.617 lei, iar cele în calitate de profesor la Gimnaziul „Ion Sârbu” din Mașcauți au adus 202.513 lei, etc.

Șase dintre aceștia – Igor Talmazan, Angela Munteanu-Pojoga, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca și Gheorghe Ichim – au mai deținut mandate de deputat din partea PAS și în componența fostului Parlament.

Precizăm că mandatele acestor deputați devin vacante după ce Parlamentul a luat act, la 31 octombrie, de demisia mai multor deputați PAS. Cinci dintre aceștia au renunțat la funcție pentru a se alătura noului Cabinet condus de premierul Alexandru Munteanu: Vladimir Bolea, Mihail Popșoi, Dan Perciun, Ludmila Catlabuga și Emil Ceban.

De asemenea, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus mandatele după ce au anunțat retragerea din viața politică, iar Nicolae Popescu a renunțat la funcția de deputat pentru a prelua rolul de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, CEC a acreditat 12 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX pentru monitorizarea alegerilor locale noi din 16 noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: