Andrei Mardari / NewsMaker

Câți bani vor ajunge în bugetul Moldovei de la companiile din regiunea transnistreană? Guvernul a prezentat estimările

Intenția noului cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Odată intrat în vigoare, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Volumul acestor taxe este mai mare. Declarațiile au fost făcute pe 17 ianuarie de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian. Pentru NewsMaker Biroul de reintegrare a declarat, cu referire la date de la Ministerul Finanțelor, că dacă volumul comerțului în acest an va fi egal cu cel din 2023, ținând cont de aplicarea noilor taxe vamale, de la agenții economici din Transnistria se va încasa 124,8 mil lei. „Suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului. 

Declarațiile lui Serebrian pentru jurnaliști

Potrivit lui Serebrian, la reuniunea de la Tiraspol din data de 16 ianuarie, „codul vamal a fost subiectul poate că cel mai complicat de pe agendă”. El a precizat că intenția codului vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Serebrian a spus că, potrivit noului cod vamal, sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023 și s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. „Volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare”, a menționat el.

Cred că și în dreapta Nistrului, și în stânga Nistrului, lucrurile au fost înțelese incorect. (…) Intenția acestui cod vamal nu a fost să fie aplicat doar în regiunea transnistreană. Codul vamal s-a modificat în Republica Moldova în general, deci nu a fost o prevedere expres pentru regiunea transnistreană. (…) Al doilea moment foarte important, conform prevederilor noului cod vamal sunt anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023. Deci, aceste taxe au fost anulate, s-au introdus taxe vamale egale unice pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci, nu mai există nici o diferențiere în acest sens. Dar aceste taxe vamale nu sunt nici TVA, cum au interpretat unii, nu sunt nici accize. Deci, sigur că volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare. Este greu să spunem în momentul de față cât de mari pot fi aceste taxe, volumul lor în 2024 pentru că nu cunoaștem volumul total al comerțului și nu cunoaștem destinația – țările în care vor fi operate acțiuni de import/export, întrucât aceste taxe nu se aplică pentru acțiuni de export/import cu statele cu care noi avem acorduri de liber schimb. Dar cea mai mare parte a volumului comerțului regiunii transnistrene este fie cu țările Uniunii Europene, fie cu țările Comunității Statelor Independente și aici acordul de liber schimb încă nu a fost anulat. Deci, cu aceste țări funcționează în continuare acordul de liber schimb. (…) Singura țară din top 10 parteneri comerciali ai regiunii transnistrene cu care nu avem un acord de liber schimb este China”, a menționat Serebrian.

Până la 120 de milioane de lei ar fi costurile dacă aceste taxe ar fi aplicate retroactiv pentru 2023. Iar cu taxele de proceduri vamale, anulate, se ajungea la 70 milioane de lei.

Deci ținând cont de aceste lucruri, dacă facem o extrapolare a volumului comerțului regiunii transnistrene în 2023 și aplicăm aceste taxe să spunem retroactiv pentru 2023, să facem un calcul, vom ajunge undeva la 100 -120 de milioane de lei. Dacă ar fi fost aplicate taxele de proceduri vamale se ajungea unde la 60-70 milioane de lei. Deci, diferența este de 50 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 2,5 – 3 milioane de dolari cel mult”, a adăugat Serebrian.

El a spus că acești bani „fără îndoială se întorc în regiunea transnistreană”.

Dacă am fi să contabilizăm volumul cheltuielilor din bugetul de stat pentru cetățenii din stânga Nistrului, noi am egala sau am depăși chiar această sumă care este prelevată/preluată din taxele vamale. Fără îndoială, acești bani se întorc în regiunea transnistreană, se întorc altfel în regiunea transnistreană: în burse, servicii medicale, pensii. Interesul nostru este creștem aceste cheltuieli pentru cetățeanul nostru din partea stângă a Nistrului. Nu facem nici o diferențiere dintre cetățeanul nostru din partea dreaptă și stângă a Nistrului. (…) Codul vamal a fost aprobat și nu va fi modificat”, a conchis Serebrian.

Precizările Biroului politici de reintegrare

Scutirile acordate în perioada anilor 2019- 2021 la mărfurile introduse pe teritoriul vamal de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistrați la „Agenția Servicii Publice” și persoanelor fizice, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale au însumat 13,4 mlrd. lei. În perioada anului 2023, agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova au introdus mărfuri cu valoarea în vamă în suma de 13 mlrd. lei. În anul 2023 scutirile de taxa vamală pentru agentii economici din Transnistria au constituit 685 mil. lei. Dacă aplicăm tratamentul preferențial pentru agenții economici din Transnistria (acorduri de liber schimb) pentru anul 2023 s-ar fi încasat taxa vamală în sumă de 124,8 mil lei. Această taxa ar proveni din mărfurile importate din țările cu care Republica Moldova nu are acorduri de liber schimb. Suplimentar, pentru mărfurile care cad sub incidența contingentelor, suma totală a taxei vamale neîncasate în anul 2023 a constituit 36,9 mil lei”, au raportat reprezentanții Biroului cu referire la datele Ministerului Finanțelor.

Biroul a declarat că sumele încasate vor fi redirecționate spre plăți sociale, îngrijiri medicale și alte servicii furnizate de autoritățile Republicii Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Începând cu 1 ianuarie 2024, agenții economici din regiunea transnistreană vor achita toate plățile aferente pentru importul mărfurilor, așa cum o fac celelalte companii din Republica Moldova. Totodată, pentru importul bunurilor în regiune, se va ține cont de preferințele acordate în conformitate cu Tratatele și Acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Screenshot

Maia Sandu, la forumul privind reforma justiției: „Vettingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există”

Președinta Maia Sandu recunoaște că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor durează mai mult decât au anticipat autoritățile, cele mai mari întârzieri fiind în cazul procurorilor. Potrivit șefei statului, vettingul „nu este perfect”, însă, în prezent, „nu există un proces mai bun”. Declarațiile au fost făcute la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, ediția 2026, din 16 septembrie.

„Evaluarea externă durează deja de câțiva ani – mult mai mult decât ne-am dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut cu toții că vettingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu recunoaște, totodată, că „din cauza reformei”, sistemul se confruntă, în prezent, cu un deficit de cadre. Șefa statului a explicat că unii reprezentanți ai sistemului refuză să treacă prin evaluarea externă, iar alții nu reușesc să-și demonstreze integritatea. În consecință, spune ea, volumul de muncă al judecătorilor și procurorilor rămași în funcție a crescut.

Sandu a admis și că reforma Institutului Național al Justiției a început cu întârziere: „Dacă o făceam mai devreme, aveam astăzi mai mulți tineri bine pregătiți, tineri integri, care să vină în sistem să ia locul celor care pleacă”.

Însă, chiar și „cu toate supărările, complicațiile și întârzierile”, spune șefa statului, „putem să vedem primele rezultate” ale reformei. Ea a menționat reînnoirea Consiliului Superior al Magistraturii, a Consiliului Superior al Procurorilor și a colegiilor din cadrul acestora, după evaluarea integrității membrilor.

Președinta s-a referit și la reforma Curții Supreme de Justiție, unde nu toate funcțiile sunt ocupate. Ea i-a îndemnat pe cei care doresc să devină membri ai CSJ să-și depună dosarele acum, fără să aștepte încheierea vettingului.

„Știu că sunt doritori să devină membri ai acestei Curți, dar care așteaptă să se încheie vettingul. Am un mesaj către acești oameni – să nu aștepte, să depună dosarele acum pentru evaluare, pentru că nu ar fi corect să avem o Curte Supremă a Justiției în care o parte dintre membri au trecut testul integrității și alții nu. Vă confirm că evaluarea va continua până va fi numit ultimul membru la CSJ”, a mai declarat Maia Sandu.

Maia Sandu consideră că, în pofida problemelor și întârzierilor, sistemul justiției „arată astăzi mult mai bine” decât în 2019. Președinta a precizat că reforma este realizată în coordonare cu Uniunea Europeană, care monitorizează deciziile și acțiunile autorităților în acest domeniu.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: