MSMPS

Câți moldoveni suferă de boli netransmisibile? Ministerul Sănătății anunță inițierea unui studiu național

În Republica Moldova va fi inițiat cel de-al doilea Studiu Național privind Factorii de Risc pentru Bolile Netransmisibile (STEPS). Proiectul va demara începând cu 22 august. În acest context, a fost demarat atelierul de instruire pentru colectarea datelor de teren în cadrul studiului, a anunțat Ministerul Sănătății pe 18 august.

Studiul STEPS este o iniţiativă globală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), un instrument de cercetare foarte important în domeniul bolilor netransmisibile. Acesta a fost elaborat cu scopul de a ajuta ţările să evalueze răspândirea factorilor de risc, precum fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, hipertensiunea arterială, într-un mod standardizat. La fel, presupune elaborarea politicilor şi strategiilor bazate pe dovezi în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile.

Bolile netransmisibile sunt printre cauzele principale ale deceselor la nivel internațional și local.

Potrivit primului studiu STEPS, realizat în 2013, șase din zece decese la nivel global şi opt din zece decese în regiunea europeană sunt cauzate de acest tip de maladii. La fel, datele au arătat că mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova suferea de boli netransmisibile, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, boli digestive și diabet. Mai mult, fiecare a treia persoană (30,3%) avea trei sau mai mulți factori de risc pentru aceste boli, iar acest lucru crește proporțional odată cu înaintarea în vârstă.

Doar 8% din participanții la studiu nu au avut niciunul dintre cei cinci factori de risc pentru bolile netransmisibile.

Menționăm că obiectivul primar al studiului STEPS, inițiat în Republica Moldova, este evaluarea situaţiei de bază privind factorii de risc principali pentru bolile netransmisibile, atât comportamentali, cât şi metabolici/ fiziologici, şi informarea tuturor părților interesate și implicate despre situaţia curentă. Datele din cel de-al doilea studiu vor deveni un element de bază pentru elaborarea politicilor din domeniu și analizarea eficacității intervenţiilor dedicate reducerii poverii bolilor netransmisibile şi factorilor de risc.

Studiul STEPS 2021 se va desfășura sub egida Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Datele vor fi colectate de Asociația Igieniștilor din Republica Moldova și vor fi analizate de o echipă mixtă de experți naționali și internaționali.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: