Dacă te-ai obișnuit cu cinematograful care doar te relaxează, CineMai s-ar putea să te scoată din zona de confort. Conceptul este simplu, dar provocator: în fiecare sâmbătă și duminică din luna mai, ecranul prinde viață cu filme de artă — de la producții noi, abia ieșite din cuptorul marilor festivaluri, până la clasice consacrate care au scris istorie.
Un debut sub semnul contrastelor: Loznitsa și Lapid
Deschiderea festivalului a fost un adevărat roller-coaster emoțional. Am trecut de la observația clinică și rece a istoriei, la explozia de trăiri brute și subiective.
„Two Prosecutors” de Serghei Loznitsa ne-a reamintit de ce cinematograful documentar este o armă atât de puternică. Iar combinată cu imaginația și niște metafore demne de Kafka, devine artă supremă. La polul opus, „Yes” de Nadav Lapid a venit ca o descărcare electrică. Un stil vizual hipnotizant, o abordare curajoasă și, pe alocuri, scandaloasă, care ne-a demonstrat că arta nu trebuie să fie mereu „frumoasă” pentru a fi fascinantă. Sunt două filme care, deși radical diferite ca estetică, au reușit același lucru: să ne scoată din sala de cinema purtând în minte întrebări, nu doar răspunsuri. Noroc de comentariile criticului de film Anton Dolin, care ne-a ajutat să digerăm împreună morala apăsătoare din filme.
Roller-coasterul continuă! De ce să vii la CineMai în weekendurile următoare?
CineMai nu este un festival pentru „consumat” filme, ci pentru trăit experiențe. Este locul unde poți vedea imagini de o poezie rară, dar și cadre care te vor face să întorci privirea, doar pentru a te forța să te întrebi de ce ai făcut-o.
Programul continuă în fiecare weekend până la sfârșitul lunii. Agenda este o selecție fină de titluri care promit să acopere tot spectrul emoțiilor umane. Indiferent dacă ești un cinefil înrăit sau pur și simplu cauți o alternativă la fluxul comercial, CineMai este destinația ta de weekend.
Din sala CineMai nu pleci niciodată fără impresii
Uneori vei pleca entuziasmat, alteori revoltat, dar niciodată plictisit.
Ne vedem sâmbăta viitoare în fața marelui ecran. Mai avem încă multe de văzut, de dezbătut și de simțit. Biletele sunt disponibile pe unde.io
Începem programul de baza cu “Resistance Weekend”, două filme diferite, dar legate de această tematică:
9 mai, 19:40, Cineplex Loteanu “Io Capitano” (2023), reg. Matteo Garrone, limbile: WO, IT, FR, EN subtitre: RO
10 mai, 19:40, Cineplex Loteanu “Good Boy” (2025), reg. Ben Leonberg, limba: EN, subtitre: RO
Președinta Maia Sandu susține că Raportul de extindere al UE precizează atât unde mai avem de lucru, cât și reflectă munca depusă în ultimul an pentru alinierea la standardele UE. Iar președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că Raportul de extindere „confirmă că țara noastră avansează pe drumul aderării la UE”.
Maia Sandu a declarat că „raportul despre Republica Moldova reflectă munca depusă în ultimul an pentru alinierea la standardele UE”. „În ultimele 12 luni am înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negocieri. Ne-am propus să încheiem negocierile de aderare către anul 2028. Comisia Europeană consideră acest obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă păstrăm ritmul reformelor. Această apreciere trebuie să ne dea încredere că, lucrând mai departe, putem atinge obiectivele pe care ni le-am propus ca țară”, a comunicat Maia Sandu.
Șefa statului a menționat că „raportul precizează și unde mai avem de lucru: aplicarea legilor adoptate și rezultate concrete în dosarele de corupție”. „Știm ce avem de făcut. Mulțumesc tuturor celor care duc această muncă zi de zi – în instituții, în societatea civilă și în sectorul privat. Continuăm”, a conchis președinta.
Igor Grosu a declarat că Raportul de extindere „confirmă că țara noastră avansează pe drumul aderării la UE”. „Cifrele vorbesc de la sine: în ultimul an, Moldova a înregistrat progrese pe toate cele 33 de capitole de negocieri. Este rezultatul unei munci enorme, al reformelor pe care le facem și al eforturilor depuse de mii de oameni din instituțiile statului. Le mulțumesc tuturor celor care muncesc zi de zi pentru ca Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene. Avem rezultate, avem un plan clar și avem mult de muncă în continuare. Reformele trebuie să se simtă și în viața de zi cu zi a oamenilor: instituții care funcționează, servicii publice mai bune, o economie mai puternică și mai multe oportunități aici, acasă. Așa cum am promis la ultimele alegeri – vom munci ca să menținem ritmul actual al reformelor și să încheiem negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028”, a menționat Grosu.
***
Menționăm că, pe 4 noiembrie, Republica Moldova a primit raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în procesul de aderare la UE. Potrivit premierului Vasile Tofan, Comisia plasează Moldova printre patru cele mai avansate țări în procesul de aderare. Potrivit UE, negocierile ar putea fi închise provizoriu la începutul lui 2028, dacă Moldova menține ritmul reformelor. Detalii AICI.
Comisara europeană Marta Kos a declarat, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE, că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Oficiala europeană și-a exprimat speranța că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind clusterele rămase. Kos a calificat drept „ambițios” obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul lui 2028 și a declarat că, pentru a-l atinge, Moldova va trebui să obțină rezultate clare în toate capitolele de negociere. Detalii – AICI.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Dodon: PAS pregătește Moldova pentru un „scenariu ucrainean” — Zboruri din Chișinău spre șapte destinații. Polaris intră pe piața din Moldova — Deputații ar putea avea salarii de aproximativ 46 de mii de lei — Democrații obțin majoritatea în Congresul SUA, republicanii lui Trump, înfrânți — Femeie decedată la Soroca. I s-a făcut rău când aștepta pentru compensații la căldură Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova a primit raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în procesul de aderare la UE. Potrivit premierului Vasile Tofan, Comisia plasează Moldova printre patru cele mai avansate țări în procesul de aderare. Potrivit UE, negocierile ar putea fi închise provizoriu la începutul lui 2028, dacă Moldova menține ritmul reformelor.
Tofan a anunțat pe 4 noiembrie că a primit documentul de la ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko. Premierul a calificat evaluarea drept „foarte bună” și a spus că, în aprecierea Comisiei, termenul pe care și l-a propus Republica Moldova este „ambițios, dar realizabil”.
„Am primit astăzi raportul pentru Moldova de la Ambasadoarea UE, Iwona Piórko. Evaluarea este foarte bună: Comisia ne include între cele patru țări cele mai avansate în proces și confirmă că reformele din ultimii ani ne-au adus mai aproape ca niciodata de obiectivul nostru. Comisia spune direct că ținta noastră de a închide provizoriu negocierile la începutul lui 2028 este ambițioasă, dar realizabilă, dacă menținem ritmul reformelor. Este o recunoaștere importantă pentru Moldova și pentru toți cei care au muncit pentru acest rezultat – în instituții și în societate, inclusiv într-o perioadă foarte dificilă. Ne bucurăm de rezultat, dar nu încetinim. Integrarea europeană este proiectul nostru național și depinde, înainte de toate, de cât de bine ne facem lucrul acasă”, a scris Tofan pe rețele.
Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat, la rândul său, că Moldova a înregistrat progrese în toate capitolele de negociere în ultimele 12 luni, iar în 25 dintre ele a trecut la un nivel mai înalt de pregătire pentru aderare.
„Comisia a propus și o foaie de parcurs pentru Republica Moldova care zice clar că Moldova poate închide negocierile de aderare în 2028 dacă menține același ritm al reformelor de care dă dovadă în ultimii ani. Mulțumesc tuturor funcționarilor publici, experților și partenerilor noștri care au muncit zile și nopți pentru a atinge aceste rezultate frumoase! Mai avem însă mult de lucru în următorii ani”, a scris Gherasimov.
Comisara europeană Marta Kos a declarat, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE, că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Oficiala europeană și-a exprimat speranța că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind clusterele rămase. Kos a calificat drept „ambițios” obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul lui 2028 și a declarat că, pentru a-l atinge, Moldova va trebui să obțină rezultate clare în toate capitolele de negociere. Detalii – AICI.
Pe 3 noiembrie, cu o zi înainte de publicarea Pachetului de extindere al UE pentru 2026, vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a explicat că raportul de țară evaluează, pentru fiecare capitol de negociere, progresele sau regresele din ultimele 12 luni și nivelul de pregătire pentru aderare. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, reformele pe care fiecare țară candidată ar trebui să le facă în următoarele 12 luni.
Gherasimov a amintit că, în raportul de anul trecut, Republica Moldova a înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negociere, iar nivelul de pregătire pentru aderare a crescut în două treimi dintre ele. Printre domeniile în care pregătirea a avansat se numără energia, educația și cultura, uniunea vamală și libera circulație a capitalului.
***
Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile în iunie 2024.
Pe 15 iunie 2026, cele două state au deschis primul grup de capitole de negociere, „Valori fundamentale”. Acesta vizează statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și combaterea corupției și este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare.
Ulterior, Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru clusterul „Relații externe”, pe 14 iulie, iar pe 13 octombrie — pentru „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.
Negocierile de aderare acoperă, în total, 33 de capitole ale legislației europene, grupate în șase clustere tematice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Totodată, și-a exprimat speranța că, în curând, Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase. În ceea ce privește Republica Moldova, Kos a calificat drept „ambițios” obiectul țării de a încheia negocierile de aderare la începutul lui 2028, adăugând că „pentru acest lucru va fi nevoie de rezultate foarte clare în privința tuturor capitolelor, lucru care va face ca Uniunea Europeană să formuleze un aviz până la sfârșitul acestui an în privința Moldovei”. Declarațiile au fost făcute pe 4 noiembrie, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE.
„Ucraina și Moldova au dat dovadă de o reziliență extraordinară și de un angajament față de calea lor europeană. Poziția noastră rămână clară: ambele țări sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri și sperăm că, în curând, Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase – 4 și 5, respectiv”, a declarat Kos.
Totodată, ea a spus că „de mai multe ori, poporul din Moldova a făcut o alegere clară pentru un viitor european”. „Guvernul este hotărât să producă rezultate, cu o hotărâre admirabilă și a făcut pași importanți în ceea ce privește calea de aderare a Moldovei în ciuda unor amenințări hibride continue și a unor încercări de a destabiliza țara și a șocurilor regionale care afectează economia și energia țării”, a menționat Kos.
Comisara europeană pentru extindere a mai spus că „deschiderea a patru clustere înseamnă o reușită extraordinară, dar mai este mult de lucru, mai ales în ceea ce privește obiectivele ambițioase ale Moldovei de a încheia negocierile de aderare la începutul lui 2028, dacă Moldova va accelera ritmul reformelor actuale”. „Pentru acest lucru va fi nevoie de un accent chiar mai puternic asupra drepturilor fundamentale și, de asemenea, rezultate foarte clare în privința tuturor capitolelor, lucru care va face ca Uniunea Europeană să formuleze un aviz până la sfârșitul acestui an în privința Moldovei”, a declarat Kos.
***
Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile în iunie 2024.
Pe 15 iunie 2026, cele două state au deschis primul grup de capitole de negociere, „Valori fundamentale”. Acesta vizează statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și combaterea corupției și este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare.
Ulterior, Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru clusterul „Relații externe”, pe 14 iulie, iar pe 13 octombrie — pentru „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.
Negocierile de aderare acoperă, în total, 33 de capitole ale legislației europene, grupate în șase clustere tematice.
În atacul cibernetic din octombrie au fost folosite adrese IP din aproximativ șase țări, unele dintre ele „destul de exotice”, susține Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ordine publică. Deputatul a anunțat, după audierile cu ușile închise din 4 noiembrie, din Parlament, că vor fi efectuate două audituri care vor verifica breșele de securitate, vor analiza cum a fost organizat atacul și cine se află în spatele lui.
Între 19 și 23 octombrie, sistemele au înregistrat circa șase milioane de accesări. Într-o zi obișnuită, numărul acestora variază între 20.000 și 40.000, potrivit lui Carp. În timpul atacului au fost accesate aproximativ 750.000 de seturi de date, însă numărul persoanelor afectate ar fi mai mic de jumătate din această cifră. Deputatul PAS a explicat că datele aceleiași persoane puteau fi accesate de mai multe ori, pe platforme diferite.
Adrese IP din UE și Oceania
Printre adresele IP identificate se numără unele din state ale Uniunii Europene și din Oceania. Întrebat de NewsMaker despre ce țări este vorba, Carp a spus că detaliile vor fi comunicate de procurori. „Eu nu o să mă hazardez să spun cine exact stă în spate”, a precizat deputatul.
Procurorii urmează să stabilească cine a cumpărat aceste adrese IP și cum au ajuns ele să fie folosite în atac. Carp a spus că implicarea unor actori statali străini rămâne o ipoteză. El a explicat că, în cazul unor atacuri comise de grupări nestatale, autorii obișnuiesc să le revendice sau să pună datele la vânzare pe darknet. În acest caz, potrivit deputatului, niciuna dintre aceste acțiuni nu a avut loc. Parlamentarul nu a exclus nici ipoteza unui sabotaj din interior: „Analizăm toate scenariile”.
Urmează noi demisii?
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ordine publică a criticat public intervențiile autorităților statului în cele patru zile în care datele persoanele ale cetățenilor au fost compromise de hackeri. Carp spune că, nici după audieri, nu a primit răspuns la întrebarea de ce instituțiile nu au observat la timp creșterea neobișnuită a traficului. Parlamentarul nu a exclus că vor urma și alte demisii: „Asemenea tipuri de atacuri cibernetice nu pot fi atât de silențioase încât instituțiile să nu vadă așa ceva. Pentru noi rămâne întrebarea care am adresat-o cred astăzi de sute de ore, și nu am primit răspuns. Vom vedea ce va arăta auditul”.
Potrivit lui, în timpul audierilor, reprezentanții instituțiilor au invocat posibilitatea ca atacatorii să fi folosit inteligența artificială. În opinia lui Carp, acest lucru nu justifică întârzierea, întrucât și instituțiile statului dispun de astfel de instrumente pentru a detecta atacurile și a interveni.
Două audituri și noi audieri
Primul audit va verifica breșele de securitate și va stabili câte persoane au fost afectate și ce informații au fost accesate în fiecare caz. Potrivit lui Carp, rezultatele auditului tehnic sunt așteptate în cel mult 15 zile de la contractarea companiei care îl va efectua.
Al doilea audit va analiza cum a fost pregătit și executat atacul, pentru a stabili cine se află în spatele lui. După prezentarea celor două rapoarte, instituțiile responsabile urmează să fie audiate din nou, în plenul Parlamentului sau la comisia de profil, a spus Carp.
Deputatul PAS a respins informațiile potrivit cărora băncile ar fi devenit vulnerabile în urma atacului: „Este un fals!”. Potrivit lui Carp, Banca Națională a Moldovei a dispus măsuri suplimentare de verificare, inclusiv prezența fizică a solicitantului la inițierea procedurii de creditare. Carp a dat asigurări că, în aceste condiții, datele accesate nu pot fi folosite în prezent pentru a contracta credite în numele persoanelor afectate.
Reamintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri.
Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.
Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.
Pe 30 octombrie, Procuratura Generală a precizat pentru NM că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.
NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
