Vladimir Cebotari/Facebook

Câțiva deputați din grupul parlamentar Pro Moldova au depus o sesizare la Curtea Constituțională. Ce solicită aceștia

Deputații Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici au depus o sesizare la Curtea Constituțională. Aceștia solicită verificarea constituționalității unor norme legale din legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.

Autorii sesizării menționează că pe data de 17 martie, parlamentul a adoptat legea nr.54 pentru modificarea legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Mai exact, legea s-a completat cu o literă nouă k)prin care s-a admis aplicarea altor măsuri speciale. Ulterior, după adoptare legii nr. 54 a fost adoptată hotărârea parlamentului nr. 55 privind declararea stării de urgență.

„Potrivit art . 2 din hotărâre, pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale va emite dispoziții în vederea punerii în executare a mai multor măsuri, inclusiv pct. 12) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus”, se anunță în textul sesizării.

„Deci, practic tuturor autorităților centrale li s-a acordat atribuiții nelimitate, neprevăzute expres în lege. Necesar de menționat că anterior lista atribuțiilor era una exhaustivă și previzibilă”, mai menționează aceeași sursă.

Astfel, autorii sesizării consideră că „parlamentul a sfidat” următoarele principii constituționale:

– art. 23 din Constituție – dreptul fiecărui om de aș-i cunoaște îndatoriile

– art. 54 din Constituție – restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți

„Când este vorba despre unele măsuri excepționale care au drept consecință restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, acestea trebuie să fie cât se poate de exacte și clare”, notează sursa citată.

De asemenea, autorii sesizării au făcut referire la decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, unde „au fost stabilite exact măsurile și restrângerile drepturilor omului, o listă exhaustivă, cu lista autorităților responsabile, fără loc de extindere sau interpretare”.

Totodată, aceștia au scris că „nimeni nu pune la îndoială necesitatea instituirii stării de urgență”.

Precizăm că în perioada 17 martie-15 mai 2020, în Republica Moldova a fost declarată stare de urgenţă. O solicitare în acest sens a venit din partea guvernului și a fost prezentată în parlament de către premierul Ion Chicu. Inițiativa a fost susținută în unanimitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldpres.md

Moldova și Ucraina – pe cale să deschidă ultimele două capitole de negocieri pentru aderarea la UE. Budapesta a ridicat veto-ul

Reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale UE au decis vineri, 20 noiembrie, în unanimitate, deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. Informația a fost confirmată de un oficial european pentru IPN.

Decizia vizează clusterele 4 și 5 și a fost posibilă după ce Ungaria și-a retras veto-ul. Totodată, rezultatele screeningului pentru cele două clustere au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE (COELA), a declarat oficialul european pentru IPN.

Următorul pas constă în stabilirea datei Conferinței interguvernamentale Moldova-UE, în cadrul căreia cele două clustere vor fi deschise oficial.

Între timp, vicepremierul pentru Integrare europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că președinția irlandeză a Consiliului UE a transmis Republicii Moldova invitația pentru a pozițiile sale de negociere pentru ultimele două clustere de negocieri.

Amintim că Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, parcurgând procesul de aderare în paralel. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Celelalte două clustere sunt „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.

Anterior, autoritățile ungare au blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Blocajul a afectat inclusiv Republica Moldova, al cărei parcurs de integrare europeană este legat de cel al Ucrainei. Una dintre principalele nemulțumiri ale Budapestei se referă la respectarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina. Pe 12 octombrie 2026, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: