Cazul bloggerilor șantajați: Iuliana Beregoi confirmă că este vizată în anchetă VIDEO

Cântăreața Iuliana Beregoi a venit cu o primă reacție, pe 19 februarie, la acuzațiile potrivit cărora familia sa ar fi implicată într-un caz de șantaj și amenințare unei bloggerițe. La poarta casei acesteia ar fi fost lăsate un capac de sicriu și o cruce cu data presupusului deces. Artista a confirmat că numele său apare într-o anchetă în desfășurare, dar susține că nu are nicio legătură cu acest caz. Beregoi se declară nevinovată.

„Sunt nevinovată. Nu am absolut nicio legătură cu acel sicriu despre care se vorbește. Eu, personal, nu am nicio implicare în această poveste. Este inuman și îngrozitor ce s-a întâmplat. (…) Aștept și eu cu foarte mare interes ca autoritățile să-și facă datoria. (…) Numele meu este parte dintr-o anchetă în derulare la care particip cu toată bunăvoința și tot interesul pentru a se face dreptate”, a declarat Iuliana Beregoi.

Potrivit informațiilor făcute publice de oamenii legii pe 13 februarie, presupusa schemă ar fi funcționat în perioada martie 2021 – mai 2025. Opt persoane, printre care trei femei cu vârste între 18 și 47 de ani, sunt suspectate ar fi șantajat cel puțin doi bloggeri, amenințându-i cu compromiterea sau spargerea conturilor online. Pentru a evita publicarea unor informații și blocarea activității pe rețelele sociale, victimele ar fi fost determinate să achite diferite sume de bani. În total, ar fi fost extorcați peste 47 200 de euro. Banii ar fi fost transferați pe diverse conturi bancare și portofele electronice în valută virtuală, apoi redirecționați pe alte conturi și retrași în numerar. Dacă vor fi găsiți vinovați, suspecții riscă între 11 și 13 ani de închisoare.

La scurt timp după percheziții, bloggerița Daniela Costețchi a declarat public că ar fi una dintre victime. Ea a declarat că încă din 2021 ar fi fost amenințată cu compromiterea conturilor sale online și că ar fi achitat sume de bani pentru a evita publicarea unor informații. Ulterior, aceasta a făcut referiri publice la familia interpretei Iuliana Beregoi, sugerând posibile legături cu dosarul.

Pe 18 februarie, invitat la Realitatea, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, din motive procedurale și pentru respectarea prezumției de nevinovăție, nu poate confirma sau infirma numele vehiculate în spațiul public. „Din punct de vedere profesional, nu este corect să denunțăm nume și nu pot nici să infirm, nici să afirm. Societatea va afla, mai devreme sau mai tîrziu”, a declarat șeful IGP.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: