Telegram/LIBER TV

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Pe 3 mai, în fața Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a avut loc un flashmob. Potrivit participanților la eveniment, acțiunea a fost organizată în memoria Ludmilei Vartic, totodată a fost exprimată susținere pentru victimele violenței domestice. Menționăm că unul dintre organizatorii acțiunii este aceeași persoană care, în luna martie, a inițiat un flashmob tăcut în fața Guvernului și un marș al tăcerii desfășurat până la Ministerul Justiției, în memoria Ludmilei Vartic.

Potrivit imaginilor publicate de „Liber TV”, la flashmob a participat și deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acțiunea a avut loc în memoria Ludmilei Vartic, a relatat sursa citată, adăugând că participanții au cerut dreptate și și-au exprimat susținerea pentru victimele violenței domestice.

Telegram/LIBER TV

O participantă la manifestație a scris pe rețelele de socializare că, în fața MAI, s-a făcut un bilanț în ceea ce privește cazul Ludmilei Vartic. Totodată, ea a menționat că va exista o rezoluție în acest sens, care urmează să fie înregistrată la toate instituțiile competente.

Conform imaginilor publicate de aceasta, la flashmob au participat și fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, medicul pediatru Mihai Stratulat, precum și Sergiu Ungureanu, cunoscut pentru participarea frecventă la proteste pe diverse teme.

Unul dintre organizatorii manifestației, Sergiu Badan, a precizat pe rețelele de socializare că acțiunea desfășurată în fața Ministerului Afacerilor Interne nu a fost un protest. Totodată, potrivit acestuia, la eveniment au participat în jur de 60 de persoane

***

Despre organizarea flashmobului din fața MAI s-a anunțat săptămâna aceasta, pe 30 aprilie. În declarația prealabilă privind desfășurarea întrunirii se menționa că organizator este Sergiu Badan, alături de mai multe persoane, printre care și activistul Vlad Bilețchi. Organizatorii au precizat că scopul întrunirii este „susținerea victimelor violenței domestice și a drepturilor femeilor”.

Sergiu Badan este și unul dintre organizatorii „Marșului tăcerii în memoria Ludmilei Vartic și în susținerea femeilor”, desfășurat pe 28 martie la Chișinău, precum și ai flashmobului tăcut în fața Guvernului, în memoria Ludmilei Vartic, care a avut loc pe 21 martie în capitală.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că, din ce a înțeles, statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, expertizele medico-legale și pentru asistența juridică specializată. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: