Ce a poluat Nistrul? Ce (nu) spune Chișinăul și Kievul și ce scenarii sunt luate în calcul

Republica Moldova a solicitat Ucrainei informații oficiale despre sursa poluării Nistrului, însă până în prezent nu a primit un răspuns. Autoritățile de la Chișinău spun că lipsa informațiilor este cauzată de restricțiile impuse în Ucraina pe timp de război, care limitează accesul la anumite date. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe 16 martie, la TV8. Între timp, viceministra economiei, mediului și agriculturii din Ucraina, Irina Ovcharenko, a precizat că există mai multe posibile surse ale poluării.

„De îndată ce am aflat despre atacul Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, am solicitat informații oficiale. Mai mult decât atât, am avut și o convorbire telefonică. Mi s-a comunicat că au fost avariate mai multe motoare. Nu știm exact ce s-a întâmplat acolo, deoarece aceste hidrocentrale se află în gestiunea Ministerului Energiei și sunt protejate de legea privind starea de război”, a declarat Hajder.

Ministrul Mediului mai spus că partea ucraineană a promis să ofere informații mai clare despre incident, inclusiv despre cantitatea de produse petroliere ajunse în Nistru.

În aceeași emisiune, ecologistul Ilia Trombițchi a declarat că există trei posibile scenarii privind sursa poluării. Potrivit lui, ar putea fi vorba fie despre produse petroliere clasice, fie despre ulei dintr-un transformator avariat, care conține substanțe toxice, fie despre combustibil de rachetă, inclusiv heptil. Trombițchi a precizat că nu acuză Ucraina pentru incident, dar a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește informațiile despre sursa poluării.

Ce spune Ucraina?

Viceministra economiei, mediului și agriculturii din Ucraina, Irina Ovcharenko, a declarat, pe 13 martie, că există mai multe posibile surse ale poluării Nistrului.

„În urma unui atac combinat cu rachete și drone din 7 martie, pe teritoriul regiunii Cernăuți a fost avariată infrastructura. Activitatea sistemelor de apărare antiaeriană a dus, de asemenea, la căderea fragmentelor de rachete doborâte în obiective acvatice. Ca rezultat, a apărut poluarea. Nu este o pată continuă, ci acumulări de pete mici, care se deplasează în aval pe râu. […] În ceea ce privește regiunea Odesa, acolo au fost depistate două pete locale: una de 200 de metri pătrați, alta de aproximativ 400 de metri pătrați. Conform rezultatelor analizelor, concentrația substanțelor poluante depășește norma de 2,5 ori. Acest lucru permite să se concluzioneze că, în ceea ce privește momentul apariției, nu poate fi vorba despre aceeași poluare care a început deplasarea din regiunea Cernăuți”, a spus Ovcharenko.

Potrivit acesteia, în acest moment, nu poate fi stabilită cu exactitate originea substanțelor care au ajuns în Nistru.

***

Reamintim, pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, autoritățile au confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns deocamdată la Chișinău, însă a fost deja semnalată în regiunea transnistreană.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți. Ucraina consideră că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării, până la verificarea calității apei. De asemenea, pescuitul a fost interzis pe sectorul Naslavcea – lacul Dubăsari până pe 1 aprilie.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Două zile mai târziu, Chișinăul a convocat ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, căruia i-a înmânat o notă de protest în legătură cu atacul care ar fi dus la poluare. În aceeași zi, Procuratura Generală s-a autosesizat și a deschis un proces penal.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Chișinăul negociază un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Maia Sandu, întrevedere cu o misiune FMI

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), care se află în vizită la Chișinău. Părțile au discutat despre un nou program de reforme, în special în domeniul politicilor economice, fiscale și administrării fiscale, stabilității financiare și consolidării cadrului macroeconomic.

Misiunea FMI se va afla în Republica Moldova în perioada 7-20 mai.

Vizita are loc la solicitarea autorităților din țara noastră pentru negocierea unui nou acord în cadrul Instrumentului de Coordonare a Politicilor (PCI) — un program al FMI fără finanțare directă, destinat țărilor care doresc sprijinul instituției pentru consolidarea cadrului macroeconomic și fiscal, fără a contracta împrumuturi.

Amintim că, în aprilie, experți ai Fondul Monetar Internațional au purtat consultări cu autoritățile moldovenești, în urma cărora au anunțat că situația economică din țară s-a stabilizat și a început să înregistreze o creștere moderată. Totodată, reprezentanții FMI au subliniat că, pentru a atinge ritmuri mai ridicate de creștere economică și pentru a îmbunătăți nivelul de trai, este nevoie de reforme ambițioase pentru eliminarea problemelor structurale și de politici echilibrate pentru consolidarea rezilienței și menținerea stabilității macroeconomice.

Experții FMI estimează că, în 2026, deficitul bugetar al R. Moldova va crește până la 4,8% din PIB, însă implementarea reformelor planificate în domeniul fiscal ar trebui să contribuie la atenuarea acestei presiuni. FMI a susținut și prognoza Banca Națională a Moldovei privind inflația — 5% ± 1,5% în 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: