ixbt.online

Ce înseamnă cashback și funcționează oare el în Moldova? Ghid NM

NM continuă seria de articole succinte în cadrul Săptămânii internaționale a educației financiare la rubrica #NMoney. Aceste articole vor permite cititorilor să fie mult mai informați în chestiunile ce țin de finanțe. Astăzi, relatăm despre cashback și particularitățile acestuia în Moldova.

Ce înseamnă cashback?

Cashback este un mic bonus pentru achiziția unui produs sau a unui serviciu. Deci, ai cumpărat un produs ori ai plătit pentru un serviciu, iar o parte din valoarea lor ți se returnează sub formă de bani sau puncte. De obicei, aceasta înseamnă câteva procente din valoarea achiziției.

Bonusul este oferit fie de vânzător, fie de bancă (un alt serviciu de plată).

Cu ajutorul cashback-ului, comercianții își încurajează cumpărătorii să revină după o nouă achiziție, pentru a cheltui bonusurile obținute. Iar băncile sau sistemele de plată te conving astfel să plătești mai des cu un card bancar ori să plătești serviciile prin intermediul lor.

În Moldova, programele cashback abia încep să se dezvolte. De aceea vom relata, la ce ar trebui să atragi atenție în cazul utilizării unor astfel de programe și cum ai putea obține un cashback avantajos făcând cumpărături.

Cashback de la bănci

Până nu demult, băncile din Moldova practic nu propuneau cashback. Cel mai adesea, acestea erau niște acțiuni de promovare provizorii, pentru a încuraja clienții să folosească mai des cardurile bancare.

Recent, câteva bănci mari au anunțat despre lansarea emiterii cardurilor noi cu cashback. În acest caz, logica este simplă: în loc de remunerar, vei începe să plătești mai des cu cardul bancar, băncile obțin comision pentru tranzacția cu cardul, iar o parte a acestui comision îți este oferită ție.

Ce-i drept, cashback-ul propus de bănci este nesemnificativ – de la 0,1% până la 0,5% din suma tranzacției. De notat că pe piața din Moldova, valoarea tranzacției pentru un produs bancar trebuie să fie de peste 100 de lei pentru a primi cashback. Pentru unii comercianți – parteneri ai băncii – cashback-ul ar putea fi mai mare – până la 10% din valoarea tranzacției.

Unul dintre dezavantajele cardurilor cu cashback este deservirea cu plată a cardurilor, care ar putea costa 30-100 de lei lunar. În cazul unor volume mici de cumpărături, plata pentru deservire ar putea fi mai mare decât cashback-ul obținut lunar. De exemplu, la o sumă de 10 mii de lei lunar, vei primi de la bancă un cashback de la 10 până la 50 de lei. Cu excepția achizițiilor efectuate de la partenerii băncii.

Dacă ai decis să soliciți un card de credit și ți se va propune și cashback, nu te aștepta la niște economisiri prea mari la plata dobânzii, dar citește atent condițiile de utilizare a cardului de credit și nu rata perioada de grație.

În acest caz, poți obține venit din cashback dacă salariul tău este pe cardul acestei bănci. Salariul vine pe card, dar pe parcursul lunii, cheltuiești banii de pe cardul de credit, iar la sfârșitul lunii, transferi banii pe de cardul de salariu pe cel de credit, pentru a evita achitarea dobânzii și pentru a rambursa o parte din banii cheltuiți.

Apropo, unele bănci organizează promoții periodice cu cashback-ul pentru anumite servicii. De exemplu, pentru plata facturilor pentru serviciile locativ-comunale prin aplicația mobilă a băncii. În acest caz, este important să nu ratezi perioada promoției.

Cashback prin aplicație

Singura aplicație care funcționează normal pentru cashback în Moldova este UDS. Ea poate fi instalată pe smartphone. Aceasta conține cashback pentru mai multe magazine de îmbrăcăminte, produse chimice, electrocasnice, cafenele, restaurante și chiar magazine de bijuterii din Moldova.

Mărimea cashback-ului este de la 3% până la 15%, în funcție de local sau magazin. Unii comercianți oferă reducere la prima achiziție: de la câteva zeci până la câteva sute de lei.

După instalarea UDS, este necesar să alegi magazinul în care vei face cumpărături. Iată care este procdura la efectuarea unei achiziții. La casă, anunți casierul că ai instalată aplicația UDS. În același timp, alegi magazinul și imediat pe telefon apare un cod din șase cifre.

Și casierul deschide un program special, introduce cele șase cifre pe care i le-ai comunicat și îți propune fie să retragi punctele bonus (de obicei, un punct corespunde unui leu) pe care le-ai acumulat și obții astfel reducerea, fie acumulezi bonusuri pentru achiziția efectuată din contul UDS.

Unul dintre dezavantajele cashback-ului prin intermediul aplicației pot fi considerate notificările despre promoțiile magazinelor în care ai făcut cumpărături. De asemenea, cashback-ul are termen de valabilitate – de obicei, câteva luni. Adesea, acest lucru încurajează clienții să revină și să mai facă niște cumpărături, pentru ca bonusurile „să nu ardă”. Astfel, oamenii încep să cheltuiască mai mult decât să economisească cu ajutorul cashback-urilor.

Și ține minte, rareori se întâmplă ca magazinele să ofere posibilitatea de a plăti pentru toate produsele cu bonusurile acumulate, ci doar o parte a acestora.

Un alt cashback

Unui alt tip de cashback îi pot fi atribuite cardurile de acumulare a punctelor de loialitate, care sunt distribuite de mulți retaileri, rețele de farmacii, unele magazine specializate.

În Rusia, de exemplu, există câteva zeci de servicii specializate unde pot fi găsite sute de modalități de a obține cashback-uri de la achizițiile efectuate pe Aliexpress sau din rezervarea hotelurilor pe booking.com, procurarea vitaminelor pe Iherb ș.a. Apropo, și locuitorii din Moldova pot beneficia de acestea.

În următoarea ediție a NM dedicată educației financiare, află despre DAE în credite și cum poți lua un împrumut de la bancă fără a da faliment.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: