De „Ziua internațională a cititului împreună“, redacția NM a decis să afle preferințele moldovenilor în cărți. Clasamentul reprezintă topul celor mai cumpărate cărți în 2022 și ne-a fost oferit de o rețea de librării din Republica Moldova. Majoritatea cărților le aparțin autorilor români.
În topul celor mai citite cărți, rămâne pentru al doilea an consecutiv, „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. Bestseller în România și Republica Moldova cu peste 50 000 de exemplare vândute și peste 500 mii de împrumuturi în biblioteci. Romanul a fost tradus în șapte limbi.
„La şcoala din Poiana, profesorul de literatură română e învinuit de noile autorităţi de schimbarea portretului lui Stalin cu cel al lui Eminescu. După un simulacru de proces, Mihai Ulmu, „duşmanul poporului”, ajunge în gulag. Maria Răzeşu, fosta lui elevă din anul IV de liceu, îl ajută să evadeze, dar şi să-şi dea seama de dragostea lor. O săptămână le-a trebuit soldaţilor ca să-i găsească. Şapte zile au fost de ajuns ca Mihai şi Maria să se regăsească. Nestrivită de calvarul gulag-ului, dragostea răzbate prin piatră ca o iarbă cerească. Răzbate, şoptindu-ne că marile iubiri nu încap în temniţă niciunde şi nicicând”.
Topul este urmat de cartea de dezvoltare personală „Ziua în care m-am iubit cu adevărat” de Andreea Savulescu.
O carte-terapie care vindecă traumele trecutului și îți dă încredere în viitor. Scrisă din două perspective, personală și psihologică, te învață să îți oferi iubirea pe care simți că ceilalți nu ți-o pot da.
„Am învăţat că nu este nimic mai presus de mine în viaţa asta decât sunt eu şi că, oricâtă durere îmi aduce procesul de descoperire, el merită tot efortul, pentru că mă metamorfozează, mă transformă din larvă în fluture, unul cu aripi colorate, pregătite de zbor.
Am învăţat că e important să mă cunosc pe mine ca să ştiu ce nevoi am şi să mi le hrănesc eu însămi, altfel mă agăţ de oameni care nu mă pot căra în spate, pentru că ei nu pot căra nici sacii lor şi că, dacă mă las pe alţii, risc să cad, să mă lovesc mai rău. Am învăţat că nu e suficient să aud, că e important să şi ascult ceea ce îmi zic cei din jur, şi, că, dacă omul îmi spune că nu vrea relaţie, nu are rost să mă zbat eu, să îl repar, să îl fac să mă dorească, să mă iubească, să mă vrea, ci trebuie să învăţ să las lucrurile aşa cum sunt, să nu forţez, să mă doresc eu.”
Pe locul trei s-a clasat cartea „Dialogul unui filosof cu o cioară” de Dorian Furtună.
Un dialog, extraordinar de tensionat, dintre un filosof și un personaj surprinzător – o cioară, foarte inteligentă și foarte critică față de om.
E o carte self-hurt, un dialog în care se face o deconstrucție a ființei omenești și a închipuirilor noastre despre lume.
Clasamentul este urmat de „Kinderland” de Liliana Corobca.
Kinderland a fost distins cu Premiul Radio România Cultural, secțiunea Proză (ediția 2014), și cu Premiul Crystal la Festivalul Internațional de la Vilenica (Slovenia) și a fost nominalizat la Premiul Național de Proza al Ziarului de Iași și la Premiul literar „Augustin Frățilă”. Este de asemenea tradus în germană și în slovenă.
„La doisprezece ani, Cristina este nevoita sa devină „mama” celor doi frați mai mici atunci când părinții pleacă la muncă în străinătate, după „bani lungi”. Prin ochii fetiței descoperim universul unui sat moldovenesc contemporan, populat în majoritate de copii și bătrâni. Aici copiii învață singuri să supraviețuiască, în timp ce așteaptă să li se împlinească cel mai frumos vis: întoarcerea părinților acasă. Dar aceștia nu se lasă înduplecați nici atunci când sunt invocați prin ritualuri magice, pagine. Părăsiți, copiii se alină cu amintirile vagi ale unei vieți normale de familie, imitând, înainte de vreme, gesturile adulților. Cristina povestește despre cruzime și tandrețe, despre durere și mângâiere, disperare și speranță – despre țara copiilor maturi, ale căror glasuri nu sunt ascultate de nimeni”.
La mijlocul topului s-a plasat cartea „Sunt oare un călău?” de Lilia Calancea.
„Moartea părinților trezește în Margarita Kostenko amintiri de mult reprimate despre istoria tulburătoare a familiei. În casa părintească regăsește, între filele unui jurnal, fotografia de grup a unor gardieni stând lângă o groapă comună din lagărul de la Treblinka, cu tatăl ei în mijlocul lor”.
Locul șase a fost ocupat de romanul de ficțiune „Inocenții”, scris de Ioana Parvulescu.
„Ați simțit vreodată o carte ca pe o îmbrățișare? Pentru că Inocenții de Ioana Pârvulescu dă cele mai strânse și calde îmbrățisări! Naratoare și totodată personaj, Ana își deapănă amintirile copilăriei petrecută în casa de pe strada Maiakovski, actuala Sfântul Ioan, din Brașov. Alături de fratele ei Matei și verișorii Dina și Doru descoperim lumea prin prisma inocentă a copilăriei. Prin cotloanele casei, casă ca o doică ce se îngrijește de locatarii ei, prin străduțele Brașovului, curțile vecinilor și pădurea de pe Tâmpa trăim unele dintre cele mai frumoase momente.
Povestea nu este o utopie însă. Ici-colo, Ana cea matură, ne pune o mână pe umăr și, dând ușor perdeaua naivității, ne arată câte puțin din viața reală. Așa aflăm drame de familie, povești de dragoste profunde, suntem confruntați cu demolările din perioada comunistă și pierderi de oameni dragi… Toate acestea însă sunt povestite pe un ton așa de suav și de blând încât nu poți să simți altceva decât compasiune. Inocenții e o carte care emană dragoste, dragostea aceea pe care o găsești în sânul unei familii unite, care-și poartă de grijă și care și-a găsit propria armonie. Micile tachinări, ironii, mustrări, îmbufnări atât între adulți cât și între copii te fac să zâmbești cu drag, regăsind în ele acel confort pe care numai sentimentul de „acasă” îl poate stârni”, arată o recenzie publicată de un ziar român.
Clasamentul continuă cu romanul istoric „Hanul lui Manuc” de Simona Antonescu.
„Romanul Simonei Antonescu ne poartă cu două veacuri în urmă, în Principatele Române. Remitizarea istoriei nu doar insufletește destine individuale, ci dă viață și tensiune unor evenimente cruciale de mult arhivate. Aceasta călătorie de șase ani în perioada războiului ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei, este o autentica evadare în trecut. Pe moșiile Țării Românești, grinarul marilor imperii, sau în bătălii pe mare și pe uscat, pe ulițele târgului Bucureștilor, traversate de picioare desculțe și taine de palat, sau la Constantinopole, în serai și catacombe, printre intrigi și capete tăiate, istoria iși urmează cursul. Hanul lui Manuc, la fel ca primele romane ale Simonei Antonescu se situează sub aceeași inscripție heraldică: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul””.
În top 8 s-a plasat cartea „Cerul ca oțelul” de Cosmin Leucuța.
„Cerul ca oțelul este un tur de forță, așa cum ne-a obișnuit Cosmin în mai toate cărțile lui. Surprinzător că într-un cadru postapocaliptic, la limita supraviețuirii, autorul își alege drept protagonist o eroină, un fel de Ellen Ripley care învață să se adapteze într-o lume unde nu xenomorfii fac legea, ci propriii ei semeni dezumanizați, alienați. Road-novel, distopie, poveste cu mult suspans, violență bine dozată, dialoguri pe muchie de cuțit, cartea își atinge țelul fără ocolișuri inutile și ne obligă să medităm în cel mai serios mod la propria noastră natură. Am fi pregătiți să facem față unui astfel de univers fără să ne pierdem umanitatea?”, se menționează într-o recenzie scrisă de prozatorul și poetul român, Andrei Mocuța.
Locul nouă a fost ocupat de o antologie de poeme de dragoste, cartea „Tu ai un fel de paradis al tău” de Nichita Stănescu.
Nichita Stănescu este considerat de critica literară și publicul larg, drept unul dintre cei mai importanți scriitori români.
„Întotdeauna el distruge logica și și-o imprimă pe a lui, care este o logică, aș spune, cosmogonică, este o logică a magmei care își caută o cădere în sine”, scriitor român Marin Sorescu.
Topul se încheie cu cartea poetului, prozatorului și dramaturgului basarabean, Alexandru Vakulovski”. Este vorba despre trilogia „ Letopizdet. Cactusi albi pentru iubita mea”.
„Lumea e descompusă, blazată și sortită ratării și, dacă nu ești atent, avertizează Alexandru Vakulovski, devii la fel de neputincios și de gol pe dinăuntru cum sunt și ceilalți. Într-un roman ce ia forma unei confesiuni către iubita sa, naratorul își expune aproape brutal experiențele din anii studenției, perioadă petrecută între Cluj, București și Chișinău. Rănile provocate de comunism basarabenilor încă nu s-au vindecat și, chiar dacă acum pot să circule liber, în realitate se simt în continuare dezrădăcinați și apatrizi, capitalismul nu pare să ofere mai mult decât vechiul regim, iar speranțele legate de venirea în România se năruiesc una după alta. Prin urmare, singura cale de supraviețuire și cea mai la îndemână este lumea frumoasă și fără griji în care te transpun drogurile. O carte dură, Letopizdeț conturează o imagine nefardată a României și a Basarabiei anilor 2000, provocând cititorul să se întrebe ce mai poate însemna normalitatea, când totul în jur e absurd”.
Datele Testului PISA din 2019, programul internațional care evoluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe, au arătat că Republica Moldova are 43% din populație de analfabeți funcționali. Asta înseamnă că ei citesc cuvintele și nu înțeleg sensul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
