Sustenabilitatea se învață prin acțiune: zece instituții de învățământ profesional tehnic din Moldova devin ambasadoare ale tranziției verzi prin EcoImpact

În tot mai multe instituții de învățământ profesional tehnic din Republica Moldova, educația ecologică nu se predă doar din manuale, ea se învață prin fapte. Concursul de granturi EcoImpact, organizat în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, a adus spiritul practic al sustenabilității în sălile de clasă, în ateliere în curțile școlilor, și chiar în întreaga comunitate.

Lansat în primăvara anului 2025, Concursul național de granturi EcoImpact, cu un buget de peste 415 000 lei, oferă sprijin instituțiilor de învățământ profesional tehnic din Moldova pentru a implementa acțiuni „verzi” cu impact real asupra comunității.

Cele zece instituții câștigătoare dezvoltă proiecte eco-inovative menite să promoveze o cultură ecologică durabilă prin transformarea culturii instituționale, reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, promovarea antreprenoriatului verde,  și dezvoltarea competențelor pentru o economie sustenabilă.

Prin implicarea elevilor, profesorilor, autorităților și actorilor locali, instituțiile participante devin modele de responsabilitate și inovație ecologică la nivel comunitar.

ENERGIA CARE SCHIMBĂ ȘCOALA

Eficiența energetică, educația ecologică și sustenabilitatea sunt la baza proiectului „Școala verde – fii parte din schimbare”, implementat de Școala Profesională nr. 5 din Bălți, care motivează elevii și comunitatea să participe activ la protejarea mediului și la promovarea unui stil de viață responsabil.

Inițiativa consolidează profilul tehnic al instituției, punând în valoare specializarea în domeniul electric și oferind elevilor experiențe practice în aplicarea tehnologiilor verzi. Totodată, proiectul cultivă o cultură a sustenabilității prin implicarea elevilor și profesorilor în activități dedicate protejării mediului, economisirii resurselor și reducerii deșeurilor.

Un aspect important îl constituie modernizarea infrastructurii, prin înlocuirea iluminatului clasic cu sisteme LED inteligente prevăzute cu senzori de mișcare, care vor diminua consumul de energie și vor optimiza cheltuielile instituției.

„Elevii au înțeles că grija pentru mediu începe cu gesturi simple, de la o lampă care consumă mai puțin, la o coală de hârtie folosită cu atenție, subliniază Victoria Rusu, coordonatoarea proiectului, adaugând că până la sfârșitul anului 2025, școala își propune să devină un exemplu de bună practică în tranziția verde și educația pentru sustenabilitate. 

Colegiul Politehnic din Bălți promovează educația ecologică prin proiectul „EcoHub”, clubul ecologic pentru educație și acțiune verde, având drept scop creașterea gradului de conștientizare privind protecția mediului în rândul elevilor și al comunității locale. Proiectul prevede amenajarea unui spațiu educațional modern, dotat cu echipamente interactive, și crearea unui club ecologic activ, unde elevii voluntari devin promotori ai inițiativelor verzi. Activitățile includ lecții și ateliere practice despre reciclare, energie regenerabilă și biodiversitate, precum și un audit energetic și un program de colectare selectivă. În parteneriat cu ONG-urile Caroma Nord, LEX21 și Zdorovii Gorod, colegiul își extinde impactul ecologic la nivel comunitar. „Pentru noi, energia verde a devenit o lecție zilnică, fiecare bec aprins mai economic înseamnă o resursă câștigată”, afirmă Natalia Postolache, coordonatoarea proiectului, subliniind că această inițiativă transformă colegiul într-un model de bune practici în educația ecologică, formând o generație de tineri responsabili și inspirați să construiască o economie sustenabilă și un viitor mai verde pentru Moldova.

Școala Profesională nr. 4 din Bălți implementează proiectul „Sistem sustenabil de colectare și utilizare a apei de ploaie”, o inițiativă inovatoare care promovează eficiența resurselor și educația ecologică în rândul elevilor și comunității școlare. 

Va fi instalat un sistem care va colecta, filtra și stoca 5.000 de litri de apă de ploaie. Apa fiind reutilizată pentru irigații, curățenie și alte activități non-potabile. Astfel, consumul de apă potabilă va scădea cu aproximativ 20%, protejând totodată infrastructura instituției, iar resursele financiare economisite vor fi redirecționate către nevoi educaționale.

Proiectul include și activități educaționale și campanii de conștientizare, prin care elevii și profesorii descoperă importanța utilizării responsabile a resurselor naturale și impactul schimbărilor climatice. 

” Elevii se mobilizat cu entuziasm în toate acțiunile verzi, implicându-se activ în fiecare etapă, de la planificarea și implementarea, până la activitățile de promovare și conștientizare a responsabilității față de mediu în rândul colegilor și comunității.”, spune coordonatorul proiectului, Mihail Ursu.

RECICLAREA ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ – LECȚII APLICATE

În unele regiuni ale țării, elevii învață cum să ofere o a doua viață materialelor. 

La Centrul de Excelență în Construcții, cu sprijinul unui buget de 32.000 de lei, tinerii, ghidați de Elena Nicolaev, coordonatoarea proiectului, vor participa la un concurs de proiectare și asamblare a tomberoanelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

„Elevii vor realiza schițele tehnice, vor selecta furnizorii și vor achiziționa materiale ecologice, se vor implica în procesul de asamblare, vopsire și inscripționare a tomberoanelor, dar și în elaborarea și distribuirea materialelor informative despre reciclare”, explică Elena Nicolaev.

În nordul țării, la Țaul, spațiul Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole s-a transformat într-un veritabil laborator verde, unde învățarea se combină cu acțiunea. Cu ajutorul echipamentelor pentru colectarea și reutilizarea deșeurilor organice, elevii și profesorii au reușit creeze un model de bune practici în gestionarea responsabilă a resurselor. Prin activități demonstrative și acțiuni de informare, aceștia au implicat activ comunitatea locală din Țaul în procesul de colectare, compostare și transformare a resturilor vegetale în fertilizant natural, contribuind la reducerea poluării și la promovarea unei agriculturi sustenabile. „Scopul acestui proiect, pentru care am obținut 59100 de lei în cadrul concursului EcoImpact, nu este doar să adunăm deșeurile, ci să schimbăm obiceiurile”, explică Ludmila Iurcișin, coordonatoarea proiectului.

Activități similare au loc și la Școala Profesională din Bubuieci, unde o platformă de compost, creată cu un buget de 60.000 de lei, transformă deșeurile menajere în fertilizant pentru sera instituției. Aici explicațiile profesorilor sunt completate de demonstrații practice: elevii monitorizează temperatura, mărunțesc resturile și măsoară rezultatele. „Când vezi cum ceva aparent inutil se transformă în resursă, înveți să privești altfel tot ce te înconjoară”, spune Zinaida Sajin, coordonatoarea proiectului.

ANTREPRENORIAT ȘI INOVAȚIE VERDE

La Căușeni, elevii Școlii Profesionale au îmbinat creativ educația  ecologică șispiritul antreprenorial, organizând târgul Tinerilor Creatori, unde  au fost prezentate jucării, suveniruri și brelocuri din lemn , confecționate manual. 

Liliana Ciobanu, coordonatoarea proiectului, precizează că „evenimentul este organizat de întreprinderea socială studențească Tinerii Creatori, iar fondurile obținute sunt direcționate către dezvoltarea și extinderea activităților întreprinderii.”

Înființarea întreprinderii sociale studențești este rezultatul unui effort comun al mai multor parteneri, printre care asociația EcoVisio, alte cinci instituții de învățământ profesional tehnic  și un liceu din Moldova. Cele șase instituții,  își dezvoltă propriile direcții de afaceri, oferinf elevilor oportunități reale de a învăța și de a contribui la economia locală

De exemplu, la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, elevii proiectează și produc obiecte din metal, cu un accent special pe soluții ecologice și reutilizarea materialelor. Produsele din metal confecționate de elevii de la Școala Profesională din Ungheni au ajuns să fie exportate în Italia și Germania, iar elevii de la Centrul de Excelență din Țaul confecționează pungi de hârtie personalizate și promovează un stil de viață sustenabil prin reducerea utilizării plasticului. Prin aceste inițiative, rețeaua de întreprinderi sociale studențești contribuie la formarea competențelor verzi și antreprenoriale ale tinerilor, oferindu-le experiențe practice valoroase și o perspectivă reală asupra economiei durabile.

În același spirit, Centrul de Excelență în Economie și Finanțe  a transformat tranziția verde într-un program educațional complet, care le oferă elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe practice pentru viitorul economiei durabile. Cu două proiecte, în valoare totală de peste 70.000 de lei, instituția demonstrează că educația modernă se bazează pe inovație, responsabilitate și implicare civică. „Unul dintre proiecte, Go EcoFriendly, a generat un nou curriculum, ”Economia circulară”, ce include cinci lecții interactive disponibile pe platforma Livresq”, explică Angela Botezatu, coordonatoarea proiectului. În paralel, instituția a amenajat o parcare pentru biciclete,  a iluminat campusul cu becuri LED alimentate de mici panouri fotovoltaice și va instala sortiboxuri pentru colectarea separată și reciclarea deșeurilor . „Este important ca elevii să înțeleagă impactul propriilor alegeri și să devină promotori ai schimbării ecologice în comunitățile lor”, adaugă Cezara Fetescu, coordonatoarea proiectului VET4Green..

Tot despre responsabilitate discută și elevii Colegiului „Alexei Mateevici”, care pregătesc conferința „Apă curată, fără plastic”. În cadrul evenimentului, elevii vor susține prezentări individuale. Activitatea va include, de asemenea, un atelier de dezbatere și o evaluare finală a participanților. De asemenea, se preconizează o vizită la o întreprindere de reciclare, oferindu-le elevilor o experiență practică despre protecția mediului și reducerea poluării cu plastic.

„Primii trei câștigători din cadrul conferinței vor fi premiați”, spune Corina Dima, coordonatoarea proiectului.

INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC  MODELEAZĂ TRANZIȚIA VERDE

Tranziția către o economie verde nu este doar un concept, ci un stil de viață. Prin inițiativele din cadrul EcoImpact se promovează o cultură ecologică durabilă, concretizată în acțiuni practice: reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, dezvoltarea antreprenoriatului verde și consolidarea competențelor necesare unei economii sustenabile. Elevii și profesorii, împreună cu actorii locali, contribuie activ la transformarea școlii și a comunității într-un model de responsabilitate și inovație ecologică afirmă Vera Chilari, coordonatoare națională de proiect, Organizația Internațională a Muncii. 

Concursul național „EcoImpact cu instituțiile de învățământ profesional tehnic” a fost organizat și este susținut în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Tudor Mardei | NewsMaker

Diaspora va plăti impozit de 12% pe moșteniri? Ministra finanțelor: „Stop fals!” (VIDEO)

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că informațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora vor plăti, din 2027, impozit pe moștenirile primite în Republica Moldova sunt false. Oficiala a declarat, într-un video publicat pe 12 august pe conturile sale, că proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică regimul fiscal care se aplică moldovenilor, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste hotare.

„Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive. Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile. Toți cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în țară sau peste hotare, atunci când primesc moștenire, acest venit nu se impozitează. Guvernul, în politica fiscală 2027, nu schimbă nimic”, a precizat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Reacția vine după ce deputata MAN Angela Cutasevici a declarat că moldovenii stabiliți peste hotare ar putea fi obligați, din 2027, să plătească un impozit de 12% pentru casele, apartamentele, terenurile sau alte bunuri moștenite în Republica Moldova. Potrivit acesteia, proiectul politicii fiscale prevede includerea patrimoniului primit prin moștenire sau donație de către persoanele fizice nerezidente în categoria veniturilor impozabile.

În același sens s-a pronunțat și Cabinetul Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”, care a susținut că modificările propuse ar introduce un impozit de 12% asupra bunurilor moștenite sau primite prin donație de către nerezidenți, inclusiv de către moldovenii din diaspora. Cabinetul a calificat inițiativa drept discriminatorie, argumentând că doi moștenitori ai aceleiași averi ar putea fi tratați fiscal diferit în funcție de statutul lor de rezidență.

Ministra Finanțelor respinge însă aceste interpretări și spune că cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei aflați în diaspora, nu vor fi afectați de modificările propuse în politica fiscală pentru anul 2027.

„Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în țară? Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în diaspora? În ambele situații, patrimoniul primit prin moștenire este neimpozabil. Acest lucru este prevăzut expres în art. 20 lit. i) din Codul fiscal, care stabilește că este neimpozabil patrimoniul primit de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform art. 90¹ alin. (3¹). Deci, dacă ești cetățean al Republicii Moldova, faptul că locuiești în Moldova sau peste hotare nu schimbă această prevedere”, a mai scris Belous în postarea sa din 12 august.

***

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

tv8

Guvernul vrea să taie compensațiile la energie și gaze pentru mai multe localități din Zona de Securitate: cine le va păstra

Locuitorii din 17 localități de lângă Nistru, din raioanele Căușeni și Anenii Noi, ar putea rămâne fără compensațiile la energia electrică și la gazele naturale. Măsura se regăsește în proiectul noii politici fiscale, potrivit căruia aceste compensații ar urma să fie acordate doar locuitorilor din șase localități afectate de consecințele conflictului transnistrean, față de 23 în prezent.

Cadrul legal pentru acordarea acestor compensații este stabilit prin Legea nr. 1435 din 2002. Aceasta prevede că, până la înlăturarea consecințelor conflictului transnistrean, pentru locuitorii din cinci localități din raionul Dubăsari – Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă și Pîrâta -, din opt localități din raionul Căușeni – Chircăiești, Copanca, Fârlădeni, Grădinița, Hagimus, Leuntea, Plop-Știubei și Valea Verde -, precum și din zece localități din raionul Anenii Noi – Calfa, Delacău, Gura Bâcului, Hârbovăț, Puhăceni, Roșcani, Speia, Șerpeni, Telița și Varnița – sunt oferite compensații nominative în mărimea diferenței dintre tarifele la energia electrică și la gazele naturale aprobate de ANRE și cele stabilite de administrația de la Tiraspol.

Potrivit Moldova 1, în prezent, locuitorii din cele 23 de sate aflate sub controlul autorităților de la Chișinău beneficiază de tarife la utilități similare celor din regiunea transnistreană, achitând doar 1 leu pentru un metru cub de gaze naturale și 0.63 de lei pentru un kWh de energie electrică. Legea în vigoare stabilește că diferența de tarife este compensată lunar.

Potrivit legii, plata compensațiilor către beneficiari se efectuează prin intermediul bugetelor localităților respective, din contul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat.

Ce prevede proiectul noii politici fiscale

În proiectul noii politici fiscale se prevede ca aceste compensații să fie acordate doar locuitorilor din cinci localități din raionul Dubăsari – Cocieri, Pîrîta, Coșnița, Doroțcaia și Molovata Nouă -, precum și celor din localitatea Varnița, raionul Anenii Noi.

Menționăm că noul proiect al politicii fiscale pentru anul 2027 a fost făcut public pe 6 august, iar autoritățile au anunțat că acesta va fi supus consultărilor publice și va fi discutat cu mediul de afaceri, sindicatele, autoritățile locale și cetățenii.

Confirmat: Moldova reduce cu 50% tarifele pentru tranzitul cerealelor din Ucraina. Guvernul estimează câștiguri de milioane de euro⚡️⚡️⚡️

Mărfurile ucrainene vor tranzita Republica Moldova pe cale ferată cu tarife reduse cu 50%. Guvernul de la Chișinău susține că măsura, convenită cu autoritățile de la Kiev, este avantajoasă pentru ambele părți și ar putea aduce Căii Ferate din Moldova venituri de câteva milioane de euro.

Potrivit Executivului, Ucraina planifică să exporte și să transporte aproximativ șase milioane de tone de mărfuri în anul agricol 2026, pe diferite rute regionale. Republica Moldova își propune să atragă aproximativ 10% din acest volum, motiv pentru care a oferit o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar pe teritoriul său. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că este „o practică obișnuită ca asemenea reduceri să fie acordate pentru atragerea unor volume mari de tranzit”.

„Chiar și în condițiile unor reduceri consistente, volumele negociate vor genera venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova. Oportunitatea potențială pentru CFM este estimată la câteva milioane de euro, de aceea ne dorim ca operatorul nostru feroviar să atragă o parte cât mai mare din aceste venituri. În paralel, lucrăm la creșterea capacității CFM, pentru a asigura o logistică cât mai eficientă”, a declarat Dumitru Ciorici.

Executivul menționează că noul regim tarifar se aplică începând cu 10 august și va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2026.

Precizăm, premierul Ucrainei, Serghei Korețki, a anunțat pe 12 august că a convenit cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, aplicarea reducerii de 50% la tarifele pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene. Oficialul ucrainean a calificat măsura drept un sprijin pentru exportatorii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră, și a mulțumit Chișinăului.

Tot astăzi, viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că autoritățile de la Chișinău discută cu partea ucraineană despre un coridor alternativ pentru exportul cerealelor, însă doar în cazul în care infrastructura din Ucraina este afectată de bombardamente.

„La etapa actuală, noi vorbim despre cazuri excepționale, ieșite din comun, pentru că în majoritatea cazurilor cerealele ucrainești circulă pe teritoriul Ucrainei și merg spre porturile care se află pe râul Dunăre – Reni sau Ismail. Noi am vorbit despre un coridor în caz că sunt bombardate căile de acces pe care le au ei. (…) Din acest considerent, modul de lucru pe care îl are Ministerul Infrastructurii din Moldova împreună cu cel din România este că noi suntem solidari și venim cu reacții rapide și prompte atunci când au nevoie pe o zi, două, trei să ajungă marfa care a fost pornită atât pe calea navală, cât și terestră în porturile din Ucraina”, a declarat Bolea după ședința Guvernului.

Amintim că Reuters a scris în ajun, citând surse de la Kiev și Chișinău, că Ucraina analizează posibilitatea de a exporta cereale pe cale ferată prin Republica Moldova către portul românesc Constanța, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene. Agenția scria că Kievul a solicitat Chișinăului o reducere de 50% a tarifelor pentru transportul feroviar. Ulterior, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a confirmat că poartă discuții cu autoritățile ucrainene privind tranzitul cerealelor spre Constanța și că este analizată posibilitatea aplicării unor reduceri tarifare, fără a preciza însă nivelul acestora. Potrivit ministerului, reducerile pentru volume mari de marfă reprezintă o practică utilizată la nivel internațional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: