Sustenabilitatea se învață prin acțiune: zece instituții de învățământ profesional tehnic din Moldova devin ambasadoare ale tranziției verzi prin EcoImpact

În tot mai multe instituții de învățământ profesional tehnic din Republica Moldova, educația ecologică nu se predă doar din manuale, ea se învață prin fapte. Concursul de granturi EcoImpact, organizat în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, a adus spiritul practic al sustenabilității în sălile de clasă, în ateliere în curțile școlilor, și chiar în întreaga comunitate.

Lansat în primăvara anului 2025, Concursul național de granturi EcoImpact, cu un buget de peste 415 000 lei, oferă sprijin instituțiilor de învățământ profesional tehnic din Moldova pentru a implementa acțiuni „verzi” cu impact real asupra comunității.

Cele zece instituții câștigătoare dezvoltă proiecte eco-inovative menite să promoveze o cultură ecologică durabilă prin transformarea culturii instituționale, reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, promovarea antreprenoriatului verde,  și dezvoltarea competențelor pentru o economie sustenabilă.

Prin implicarea elevilor, profesorilor, autorităților și actorilor locali, instituțiile participante devin modele de responsabilitate și inovație ecologică la nivel comunitar.

ENERGIA CARE SCHIMBĂ ȘCOALA

Eficiența energetică, educația ecologică și sustenabilitatea sunt la baza proiectului „Școala verde – fii parte din schimbare”, implementat de Școala Profesională nr. 5 din Bălți, care motivează elevii și comunitatea să participe activ la protejarea mediului și la promovarea unui stil de viață responsabil.

Inițiativa consolidează profilul tehnic al instituției, punând în valoare specializarea în domeniul electric și oferind elevilor experiențe practice în aplicarea tehnologiilor verzi. Totodată, proiectul cultivă o cultură a sustenabilității prin implicarea elevilor și profesorilor în activități dedicate protejării mediului, economisirii resurselor și reducerii deșeurilor.

Un aspect important îl constituie modernizarea infrastructurii, prin înlocuirea iluminatului clasic cu sisteme LED inteligente prevăzute cu senzori de mișcare, care vor diminua consumul de energie și vor optimiza cheltuielile instituției.

„Elevii au înțeles că grija pentru mediu începe cu gesturi simple, de la o lampă care consumă mai puțin, la o coală de hârtie folosită cu atenție, subliniază Victoria Rusu, coordonatoarea proiectului, adaugând că până la sfârșitul anului 2025, școala își propune să devină un exemplu de bună practică în tranziția verde și educația pentru sustenabilitate. 

Colegiul Politehnic din Bălți promovează educația ecologică prin proiectul „EcoHub”, clubul ecologic pentru educație și acțiune verde, având drept scop creașterea gradului de conștientizare privind protecția mediului în rândul elevilor și al comunității locale. Proiectul prevede amenajarea unui spațiu educațional modern, dotat cu echipamente interactive, și crearea unui club ecologic activ, unde elevii voluntari devin promotori ai inițiativelor verzi. Activitățile includ lecții și ateliere practice despre reciclare, energie regenerabilă și biodiversitate, precum și un audit energetic și un program de colectare selectivă. În parteneriat cu ONG-urile Caroma Nord, LEX21 și Zdorovii Gorod, colegiul își extinde impactul ecologic la nivel comunitar. „Pentru noi, energia verde a devenit o lecție zilnică, fiecare bec aprins mai economic înseamnă o resursă câștigată”, afirmă Natalia Postolache, coordonatoarea proiectului, subliniind că această inițiativă transformă colegiul într-un model de bune practici în educația ecologică, formând o generație de tineri responsabili și inspirați să construiască o economie sustenabilă și un viitor mai verde pentru Moldova.

Școala Profesională nr. 4 din Bălți implementează proiectul „Sistem sustenabil de colectare și utilizare a apei de ploaie”, o inițiativă inovatoare care promovează eficiența resurselor și educația ecologică în rândul elevilor și comunității școlare. 

Va fi instalat un sistem care va colecta, filtra și stoca 5.000 de litri de apă de ploaie. Apa fiind reutilizată pentru irigații, curățenie și alte activități non-potabile. Astfel, consumul de apă potabilă va scădea cu aproximativ 20%, protejând totodată infrastructura instituției, iar resursele financiare economisite vor fi redirecționate către nevoi educaționale.

Proiectul include și activități educaționale și campanii de conștientizare, prin care elevii și profesorii descoperă importanța utilizării responsabile a resurselor naturale și impactul schimbărilor climatice. 

” Elevii se mobilizat cu entuziasm în toate acțiunile verzi, implicându-se activ în fiecare etapă, de la planificarea și implementarea, până la activitățile de promovare și conștientizare a responsabilității față de mediu în rândul colegilor și comunității.”, spune coordonatorul proiectului, Mihail Ursu.

RECICLAREA ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ – LECȚII APLICATE

În unele regiuni ale țării, elevii învață cum să ofere o a doua viață materialelor. 

La Centrul de Excelență în Construcții, cu sprijinul unui buget de 32.000 de lei, tinerii, ghidați de Elena Nicolaev, coordonatoarea proiectului, vor participa la un concurs de proiectare și asamblare a tomberoanelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

„Elevii vor realiza schițele tehnice, vor selecta furnizorii și vor achiziționa materiale ecologice, se vor implica în procesul de asamblare, vopsire și inscripționare a tomberoanelor, dar și în elaborarea și distribuirea materialelor informative despre reciclare”, explică Elena Nicolaev.

În nordul țării, la Țaul, spațiul Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole s-a transformat într-un veritabil laborator verde, unde învățarea se combină cu acțiunea. Cu ajutorul echipamentelor pentru colectarea și reutilizarea deșeurilor organice, elevii și profesorii au reușit creeze un model de bune practici în gestionarea responsabilă a resurselor. Prin activități demonstrative și acțiuni de informare, aceștia au implicat activ comunitatea locală din Țaul în procesul de colectare, compostare și transformare a resturilor vegetale în fertilizant natural, contribuind la reducerea poluării și la promovarea unei agriculturi sustenabile. „Scopul acestui proiect, pentru care am obținut 59100 de lei în cadrul concursului EcoImpact, nu este doar să adunăm deșeurile, ci să schimbăm obiceiurile”, explică Ludmila Iurcișin, coordonatoarea proiectului.

Activități similare au loc și la Școala Profesională din Bubuieci, unde o platformă de compost, creată cu un buget de 60.000 de lei, transformă deșeurile menajere în fertilizant pentru sera instituției. Aici explicațiile profesorilor sunt completate de demonstrații practice: elevii monitorizează temperatura, mărunțesc resturile și măsoară rezultatele. „Când vezi cum ceva aparent inutil se transformă în resursă, înveți să privești altfel tot ce te înconjoară”, spune Zinaida Sajin, coordonatoarea proiectului.

ANTREPRENORIAT ȘI INOVAȚIE VERDE

La Căușeni, elevii Școlii Profesionale au îmbinat creativ educația  ecologică șispiritul antreprenorial, organizând târgul Tinerilor Creatori, unde  au fost prezentate jucării, suveniruri și brelocuri din lemn , confecționate manual. 

Liliana Ciobanu, coordonatoarea proiectului, precizează că „evenimentul este organizat de întreprinderea socială studențească Tinerii Creatori, iar fondurile obținute sunt direcționate către dezvoltarea și extinderea activităților întreprinderii.”

Înființarea întreprinderii sociale studențești este rezultatul unui effort comun al mai multor parteneri, printre care asociația EcoVisio, alte cinci instituții de învățământ profesional tehnic  și un liceu din Moldova. Cele șase instituții,  își dezvoltă propriile direcții de afaceri, oferinf elevilor oportunități reale de a învăța și de a contribui la economia locală

De exemplu, la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, elevii proiectează și produc obiecte din metal, cu un accent special pe soluții ecologice și reutilizarea materialelor. Produsele din metal confecționate de elevii de la Școala Profesională din Ungheni au ajuns să fie exportate în Italia și Germania, iar elevii de la Centrul de Excelență din Țaul confecționează pungi de hârtie personalizate și promovează un stil de viață sustenabil prin reducerea utilizării plasticului. Prin aceste inițiative, rețeaua de întreprinderi sociale studențești contribuie la formarea competențelor verzi și antreprenoriale ale tinerilor, oferindu-le experiențe practice valoroase și o perspectivă reală asupra economiei durabile.

În același spirit, Centrul de Excelență în Economie și Finanțe  a transformat tranziția verde într-un program educațional complet, care le oferă elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe practice pentru viitorul economiei durabile. Cu două proiecte, în valoare totală de peste 70.000 de lei, instituția demonstrează că educația modernă se bazează pe inovație, responsabilitate și implicare civică. „Unul dintre proiecte, Go EcoFriendly, a generat un nou curriculum, ”Economia circulară”, ce include cinci lecții interactive disponibile pe platforma Livresq”, explică Angela Botezatu, coordonatoarea proiectului. În paralel, instituția a amenajat o parcare pentru biciclete,  a iluminat campusul cu becuri LED alimentate de mici panouri fotovoltaice și va instala sortiboxuri pentru colectarea separată și reciclarea deșeurilor . „Este important ca elevii să înțeleagă impactul propriilor alegeri și să devină promotori ai schimbării ecologice în comunitățile lor”, adaugă Cezara Fetescu, coordonatoarea proiectului VET4Green..

Tot despre responsabilitate discută și elevii Colegiului „Alexei Mateevici”, care pregătesc conferința „Apă curată, fără plastic”. În cadrul evenimentului, elevii vor susține prezentări individuale. Activitatea va include, de asemenea, un atelier de dezbatere și o evaluare finală a participanților. De asemenea, se preconizează o vizită la o întreprindere de reciclare, oferindu-le elevilor o experiență practică despre protecția mediului și reducerea poluării cu plastic.

„Primii trei câștigători din cadrul conferinței vor fi premiați”, spune Corina Dima, coordonatoarea proiectului.

INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC  MODELEAZĂ TRANZIȚIA VERDE

Tranziția către o economie verde nu este doar un concept, ci un stil de viață. Prin inițiativele din cadrul EcoImpact se promovează o cultură ecologică durabilă, concretizată în acțiuni practice: reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, dezvoltarea antreprenoriatului verde și consolidarea competențelor necesare unei economii sustenabile. Elevii și profesorii, împreună cu actorii locali, contribuie activ la transformarea școlii și a comunității într-un model de responsabilitate și inovație ecologică afirmă Vera Chilari, coordonatoare națională de proiect, Organizația Internațională a Muncii. 

Concursul național „EcoImpact cu instituțiile de învățământ profesional tehnic” a fost organizat și este susținut în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

newsbel.by

O femeie din Sîngerei a născut al nouălea copil în ambulanță

O femeie în vârstă de 37 de ani din raionul Sîngerei a adus pe lume al nouălea copil în ambulanță, în drum spre spital. Nașterea a decurs cu succes. Informațiile au fost raportate de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) într-un comunicat din 6 ianuarie.

CNAMUP a precizat că, pe 5 ianuarie, ora 14:14, a recepționat un apel cu o solicitare de acordare a asistenței medicale de urgență pentru o femeie gravidă dintr-o localitate din raionul Sîngerei, care prezenta semne de începerea a contracțiilor. Ambulanța a ajuns la domiciliul femeii în 12 minute, iar echipajul medical a decis transportarea de urgență a acesteia la spital. Nașterea s-a declanșat în timp ce vehiculul se deplasa spre spital.

La ora 14:45 s-au auzit primele țipete în ambulanță. Astfel, femeia a născut un băiețel sănătos, cu greutatea de 3 350 g și un scor Apgar de 7-8 puncte. (…) Mamă și nou-născutul, în stare satisfăcătoare, au fost transportați în siguranță la Centrul Perinatal al IMSP Spitalul Clinic Bălți, pentru îngrijiri postnatale”, a menționat CNAMUP.

Facebook/Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI

Incendiul de la depozitul cu produse alimentare din Chișinău – localizat după 5 ore de luptă cu flăcările

Incendiul care a izbucnit la depozitul cu produse alimentare din Chișinău în dimineața de 7 ianuarie a fost localizat. Informația a fost raportată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) într-un comunicat.

Pompierii au reușit localizarea incendiului de proporții izbucnit în această dimineață într-un depozit cu produse alimentare din municipiul Chișinău. După aproximativ 5 ore de luptă cu flăcările, arderea a fost localizată la ora 09:53, fiind coborât nivelul sporit de intervenție”, a transmis IGSU.

Potrivit instituției, pompierii au reușit să protejeze de flăcări o suprafață de circa 10 000 m2 din suprafața totală a depozitului de 15 000 metri pătrați.

La moment, echipele de intervenție continuă să întreprindă acțiuni pentru lichidarea completă a incendiului și minimalizarea riscurilor. În misiune sunt antrenate 10 autospeciale de intervenție”, a menționat IGSU.

Victime nu au fost raportate.

Amintim că depozitul cu produse alimentare în care s-a produs incendiul se află pe strada Mihai Viteazu nr. 15 A. Angajații IGSU au fost informați despre ardere la ora 05:00.

AP Photo

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

Profimedia

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

  • crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
  • continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
  • desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
  • asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
  • angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

AFP

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: