UNIAN

Cea mai mare fabrică de ulei din Moldova și-a oprit activitatea

Cel mai mare producător de ulei vegetal din Republica Moldova, întreprinderea „Floarea Soarelui” din Bălți, şi-a sistat activitatea. Motivul invocat de administrația fabricii este situația de pe piața locală de semințe de floarea soarelui, dar şi cea de pe piața globală a uleiului. Aceasta nu este singura întreprindere de profil care a fost nevoită să să-și sisteze activitatea, scrie mold-street.com.

De ce s-au oprit fabricile de ulei de floarea soarelui

Stela Ostrovețchi, directoarea întreprinderii „Floarea Soarelui”, a declarat pentru sursa citată că compania a fost nevoită să își sisteze activitatea, după ce nu a reușit să procure cantități suficiente de semințe de floarea soarelui de pe piața locală şi nici să importe, pentru că mecanismul de licențiere a importului, introdus din octombrie 2023, practic nu ar funcționa.

„Am staționat 20 de zile în ianuarie 2024, acum fabrica din Bălți iarăși staționează. La fel şi fabrica „Danube Oil” din Giurgiuleşti. Aceasta pentru că nu reușim să procurăm cantități suficiente pe piața Republicii Moldova. Am încercat încă în ianuarie 2024 să obținem dreptul de a importa cantități mai mari de semințe de floarea soarelui din Ucraina, doar că o comisie specializată a Ministerului Agriculturii nu ne-a eliberat licența”, a declarat Stela Ostrovețchi, potrivit sursei citate.

Mărul discordiei: prețul semințelor  

În timp ce Ostrovețchi susține că pe piață „au mai rămas doar circa 100.000 de tone de semințe de floarea soarelui”, iar unii agricultori ar refuza să vândă semințele de floarea soarelui cultivate acum, la prețul de pe piață, ci ar vrea să le păstreze, în speranța că la vară prețurile vor crește, Asociația Forța Fermierilor susține că pe piața din Moldova ar fi cantități „foarte mari de semințe”. Asociația acuză la rândul său procesatorii, şi în special grupul Trans-Oil, din care face parte şi „Floarea Soarelui” din Bălți, că nu vor să ofere prețuri adecvate şi încearcă să dicteze.

Potrivit sursei citate, acum „Floarea Soarelui” din Bălți cumpără semințele de floarea soarelui la un preț de 6.754 de lei tona, iar Trans Oil Refinery din Ceadîr Lunga – 6.947 lei pentru o tonă. Între timp, pe diverse pagini specializate prețurile oferite oscilează între 6.600 şi 6.800 de lei pentru o tonă.

Mold-street scrie că staționarea celor două fabrici semnifică pierderi „foarte mari” pentru economia Republicii Moldova, or acestea au peste o mie de angajați, care astfel sunt trimiși în șomaj tehnic. În plus, potrivit sursei citate, cele două fabrici de ulei asigură circa 90% din exporturile de ulei de floarea soarelui din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a comentat, deocamdată, situația din jurul fabricilor de ulei.

Citește articolul integral – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: