UNIAN

Cea mai mare fabrică de ulei din Moldova și-a oprit activitatea

Cel mai mare producător de ulei vegetal din Republica Moldova, întreprinderea „Floarea Soarelui” din Bălți, şi-a sistat activitatea. Motivul invocat de administrația fabricii este situația de pe piața locală de semințe de floarea soarelui, dar şi cea de pe piața globală a uleiului. Aceasta nu este singura întreprindere de profil care a fost nevoită să să-și sisteze activitatea, scrie mold-street.com.

De ce s-au oprit fabricile de ulei de floarea soarelui

Stela Ostrovețchi, directoarea întreprinderii „Floarea Soarelui”, a declarat pentru sursa citată că compania a fost nevoită să își sisteze activitatea, după ce nu a reușit să procure cantități suficiente de semințe de floarea soarelui de pe piața locală şi nici să importe, pentru că mecanismul de licențiere a importului, introdus din octombrie 2023, practic nu ar funcționa.

„Am staționat 20 de zile în ianuarie 2024, acum fabrica din Bălți iarăși staționează. La fel şi fabrica „Danube Oil” din Giurgiuleşti. Aceasta pentru că nu reușim să procurăm cantități suficiente pe piața Republicii Moldova. Am încercat încă în ianuarie 2024 să obținem dreptul de a importa cantități mai mari de semințe de floarea soarelui din Ucraina, doar că o comisie specializată a Ministerului Agriculturii nu ne-a eliberat licența”, a declarat Stela Ostrovețchi, potrivit sursei citate.

Mărul discordiei: prețul semințelor  

În timp ce Ostrovețchi susține că pe piață „au mai rămas doar circa 100.000 de tone de semințe de floarea soarelui”, iar unii agricultori ar refuza să vândă semințele de floarea soarelui cultivate acum, la prețul de pe piață, ci ar vrea să le păstreze, în speranța că la vară prețurile vor crește, Asociația Forța Fermierilor susține că pe piața din Moldova ar fi cantități „foarte mari de semințe”. Asociația acuză la rândul său procesatorii, şi în special grupul Trans-Oil, din care face parte şi „Floarea Soarelui” din Bălți, că nu vor să ofere prețuri adecvate şi încearcă să dicteze.

Potrivit sursei citate, acum „Floarea Soarelui” din Bălți cumpără semințele de floarea soarelui la un preț de 6.754 de lei tona, iar Trans Oil Refinery din Ceadîr Lunga – 6.947 lei pentru o tonă. Între timp, pe diverse pagini specializate prețurile oferite oscilează între 6.600 şi 6.800 de lei pentru o tonă.

Mold-street scrie că staționarea celor două fabrici semnifică pierderi „foarte mari” pentru economia Republicii Moldova, or acestea au peste o mie de angajați, care astfel sunt trimiși în șomaj tehnic. În plus, potrivit sursei citate, cele două fabrici de ulei asigură circa 90% din exporturile de ulei de floarea soarelui din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a comentat, deocamdată, situația din jurul fabricilor de ulei.

Citește articolul integral – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: