În contextul situației critice în sectorul electroenergetic din țară, compania Moldretail Group SRL, care gestioneaza rețelele de magazine LINELLA și FIDESCO renunță temporar la iluminarea logo-urilor de pe fațadele magazinelor cu scopul de a contribui la reducerea consumului de energie electrică.
Astfel, începând cu 24.10.2022, ora 20:00, compania pornește procesul de deconectare a logo-urilor de pe fațadele magazinelor, de pe întreg teritoriul țării, care din punct de vedere tehnic va avea loc treptat, pe parcursul acestei săptămâni.
Moldretail Group are în gestiune la moment, un total de peste 160 de magazine Linella și Fidesco pe întreg teritoriul țării, fapt ce va permite contribuirea companiei la eficientizarea consumul de energie pe întreg teritoriul țării. În acest context, magazinele Linella și Fidesco își vor continua programul de activitate în regim obișnuit, fără a perturba procesul de lucru.
„Suntem responsabili în a economisi energia în perioada următoare și îndemnăm toți cetățenii să consume rațional resursele energetice.”, a declarat director general Moldretail Group SRL, Igor CALCÎI.
Compania Moldretail Group SRL este cunoscută pe piața din Republica Moldova, în mare parte prin rețeaua de magazine Linella, care a dezvoltat o rețea autohtonă de peste 140 de magazine și o echipă de aproximativ 4000 de angajați, fiind cea mai mare în retail-ul alimentar.
Datorită capacității mari de magazine pe care le deține Moldretail Group SRL, deconectarea logo-urilor de pe toate cele peste 160 de magazine de pe întreg teritoriul țării, este un exemplu demn de urmat și de către alți comercializanți.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a respins informațiile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu cele ale bombei atomice de la Hiroshima. Potrivit lui Musteața, comparația, care se regăsește într-un studiu din 2005, este falsă.
„Aș vrea să mă opresc asupra unei afirmații pe care, cu siguranță, am auzit-o mai mulți dintre noi: și anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forță a unei bombe nucleare comparabile cu Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a declarat Musteața.
Potrivit directorului SIS, raportul prezentat „spune că depozitul de la Cobasna este un risc, dar limitat și controlabil”. „Nu e o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a conchis acesta.
Menționăm că studiul la care s-a referit directorul SIS a fost efectuat de un grup de savanți de la Academia de Științe a Moldovei, potrivit Federației Mondiale a Savanților în Republica Moldova. Aceștia menționau în studiu că o eventuală explozie la Cobasna ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localități din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar și o parte din localitățile din Ucraina. Totodată, se declara că efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor munițiilor de la Cobasna pot fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncate la Hiroshima, în august 1945. Mai mult, se menționa că scenariul ipotetic simulat de cercetători a arătat că o eventuală explozie simultană a tuturor munițiilor de la depozitul din Cobasna ar putea provoca un cutremur devastator de 7,5 grade pe scara Richter.
***
Potrivit raportului, prezentat pe 21 august curent, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Detalii AICI.
Din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Datele au fost comunicate pe 21 august de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, și directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu. Potrivit lui Musteața, cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
În timpul unei conferințe de presă, directorul SIS a spus că, de mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiul public într-un subiect de frică. Musteața a declarat că au fost reunite informații din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.
Cîșleanu a spus că depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii ’40, se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staționate ilegal în regiunea trasnistreană.
Ce s-a constatat
Potrivit lui Cîșleanu, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a adăugat Cîșleanu, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit acestuia, ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forță separatiste. În consecință, estimăm că în prezent în complex se mai află circa 14 mii de tone de muniții. (…) Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, estimăm că doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Cîșleanu.
El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din aceasta. În cazul bombelor de aviație – o proporție poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea acesteia.
Modul în care sunt depozitate munițiile
Cîșleanu a spus că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 metri una față de alta”, a comunicat acesta.
El a declarat că această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. „Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate”, a menționat acesta.
Musteața a declarat, cu referire la raport, că cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, și directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu, prezintă un raport în contextul depozitului de muniții de la Cobasna. Declarațiile sunt făcute în cadrul unei conferințe de presă.
Despre conferința de presă au anunțat reprezentanții SIS în dimineața zilei de 21 august.
Potrivit instituției, în cadrul raportului cu denumirea „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate” a fost făcută evaluarea tehnică și de securitate a depozitului. Astfel, raportul conține date privind stocurile de muniții, particularitățile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate și măsurile recomandate pentru gestionarea acestora. „De asemenea, vor fi oferite clarificări cu privire la unele scenarii vehiculate în spațiul public referitoare la amploarea și eventualele consecințe ale unui incident la depozitul de la Cobasna”, au comunicat reprezentanții SIS.
Un studiu realizat în 2005 de un grup de savanți de la Academia de Științe a Moldovei menționa că depozitul situat în satul Cobasna din regiunea transnistreană prezintă riscuri mari de securitate, iar o eventuală explozie ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localități din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar și o parte din localitățile din Ucraina. Potrivit academicianului Gheorghe Duca, care a participat la elaborarea raportului, efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor munițiilor de la Cobasna pot fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncată la Hirosima, în august 1945. În anul 2005, când a fost elaborat raportul, cercetătorii moldoveni care au mers inclusiv în regiunea transnistreană pentru a se documenta au constatat că în depozitele de la Cobasna erau păstrate în jur de 20 de mii de tone de armament.
Gazele naturale se scumpesc cu aproape 6 lei pentru consumatorii casnici. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 14,42 lei în prezent. Decizia a fost luată pe 21 august, pe fundalul unui protest desfășurat în fața instituției, la care au participat inclusiv deputați din opoziție, precum și lideri ai partidelor extraparlamentare.
Decizia ANRE
Prețul gazelor naturale, furnizate de „Energocom” consumatorilor conectați la rețelele de joasă presiune, va fi de 18,79 lei pentru un metru cub, fără TVA. Cu TVA inclus, prețul va fi aproximativ 20,30 lei. Astfel, gazele se scumpesc cu aproximativ 5,88 lei pentru un metru cub.
Tariful aprobat de ANRE este mai mic decât cel solicitat de „Energocom”. Compania a cerut un preț de 19,37 lei pentru un metru cub fără TVA sau 20,93 lei cu TVA inclus.
În prezent, consumatorii casnici achită 13,35 lei pentru un metru cub de gaze fără TVA sau 14,42 lei cu TVA inclus.
Hotărârea ANRE va intra în vigoare la 1 septembrie 2026.
Protestul din fața ANRE în timpul aprobării noului tarif
Decizia ANRE a fost luată pe fundalului unui protest în fața instituției. La protestul din fața ANRE au participat inclusiv reprezentanți ai Partidului „Democrația Acasă”, printre care și deputatul Vasile Costiuc, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, fosta deputată PAS, Olesea Stamate, precum și liderul Partidului Social Democrat European, Vasile Bumacov.
„Vrem, în primul rând, să știm pentru ce plătim”, a spus Stamate.
Deputatul Vasile Costiuc a spus că se majorează „fără nicio argumentare” prețurile la gazele naturale.
Explicația ANRE
Într-un comunicat de presă, Agenția a declarat că principalul factor care a determinat revizuirea prețurilor îl constituie majorarea costului de procurare a gazelor naturale.
„Asupra prețurilor de procurare au exercitat presiuni suplimentare riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu, apropierea sezonului rece și cererea mai mare de gaze naturale reieșită din necesitatea completării stocurilor pentru sezonul 2026-2027, concurența pentru volumele disponibile de gaze naturale lichefiate (GNL), precum și disponibilitatea limitată a unor surse de aprovizionare. Costul gazelor naturale luat în calcul nu reprezintă exclusiv prețul de achiziție; acesta include cheltuielile aferente transportului, injecției, stocării și extragerii gazelor naturale din depozite, precum și alte costuri conexe și cheltuielile de logistică până la hotarul Republicii Moldova”, a comunicat instituția.
Potrivit ANRE, „scenariul de menținere a prețurilor actuale sau amânarea deciziei de ajustare, în condițiile creșterii costurilor reale de procurare a gazelor naturale, ar conduce la acumularea în continuare a unor pierderi semnificative (devieri negative) pentru furnizor”.
Activitatea punctului de trecere a frontierei Mirnoe (Republica Moldova) – Tabachi (Ucraina) a fost sistată. Se întâmplă după ce, în noaptea de 20 spre 21 august, aparate de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 300 de metri de linia frontierei de stat cu Republica Moldova. În urma atacului, punctul ucrainean de trecere a frontierei Tabachi a fost afectat. Despre aceasta a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova.
Potrivit MAI, incidentul cu drone a avut loc în imediata apropiere a frontierei Republicii Moldova cu Ucraina, în zona punctului de trecere Mirnoe (Republica Moldova) – Tabachi (Ucraina).
„În jurul orei 00:35, patrulele Poliției de Frontieră aflate în serviciu au auzit zgomote specifice aparatelor de zbor fără pilot de tip „Shahed” și au observat mai multe explozii produse pe teritoriul Ucrainei, în zona punctului de trecere Tabachi. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 300 de metri de linia frontierei de stat cu Republica Moldova. În urma atacului, punctul ucrainean de trecere a frontierei Tabachi a fost afectat. La ora 01:00, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a confirmat incidentul și faptul că aparatele de zbor fără pilot au căzut pe teritoriul Ucrainei, în zona PTF Tabachi. În aceste condiții, activitatea punctului de trecere a frontierei Mirnoe (Republica Moldova) – Tabachi (Ucraina) a fost sistată”, a comunicat MAI.
Ministerul a declarat, cu referire la informațiile preliminare, că nu au fost înregistrate victime. Totodată, a precizat că, până la această oră, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru securitatea populației.
