Ceban acuză PAS de instaurarea dictaturii prin reforma CSS. Grosu: „Totul va fi în limitele legii”

Liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, a acuzat partidul de guvernare, PAS, că instaurează dictatura în R. Moldova. Declarațiile sale vin în contextul proiectului de lege prin care Consiliul Suprem de Securitate (CSS), al cărui președinte este șefa statului, Maia Sandu, ar putea deveni organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale. El a declarat că inițiativa PAS este o strategie de pregătire pentru o posibilă pierdere în alegerile parlamentare din toamnă. Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că proiectul este necesar în actuala conjunctură de securitate în care se află R. Moldova, iar deciziile Consiliului vor fi aplicate „în limitele legii”.

„Scopul real al acestui proiect este de a transforma statul în republică prezidențială fără a modifica Constituția, adică pe sub masă. Un pericol mare este faptul că, dacă acum legea prevede cine sunt membrii și componența CSS, după legea propusă de Maia Sandu, anume ea va numi în acest organ pe cine vrea ea și vor face ce spune ea. Este o abordare gravă. Potrivit proiectului, doar șefa statului va avea dreptul să demită șeful SIS, și nu Parlamentul, cum era până acum. Acțiunile PAS duc la instituirea oficială a unei dictaturi în Republica Moldova. PAS dă toată puterea în mâinile Maiei Sandu. PAS se pregătește de pierderea alegerilor parlamentare și vrea să aprobe un proiect de lege creat de Președinție. Lege care îi atribuie președintei posibilitatea să facă ce vrea”, a declarat Ceban într-o conferință de presă.

Președinția nu a comentat deocamdată acuzațiile primarului. În schimb, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit presei despre proiectul de lege, menționând că inițiativa vine în contectul provocărilor de securitate, precum interferența în cadrul alegerilor.

„Președintele R. Moldova este garantul integrității teritoriale, a securității statului, comandantul suprem, prezidează Consiliul Suprem de Securitate. Această propunere vine să facă mai eficientă activitatea acestui Consiliu. În climatul de securitate pe care îl avem la moment, este nevoie ca aceste decizii importante să aibă un caracter obligatoriu pentru instituțiile care participă acolo. Noi, prin această inițiativă, nu facem decât să racordăm la realitățile pe care le avem în zonă”, a subliniat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului dă asigurări că procesul va fi în „limitele legii”, transparent, cu respectarea fiecărei entități a statului: „dacă este să vorbim de Parlament, este decizia suverană a deputaților, propunerile vor fi discutate, într-un final vor fi supuse votului. Va trece propunerea, este în regulă, nu va trece, vom veni cu argumente și așa mai departe”.

Amintim că, Consiliul Suprem de Securitate (CSS), al cărui președinte este șefa statului Maia Sandu, ar putea deveni „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale” și ar putea avea „competențe executive și de control”. Deciziile sale să devină obligatorii, iar „neexecutarea sau obstrucționarea în orice alt mod a deciziilor” să fie sancționată penal – cu amendă sau închisoare. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege care urmează a fi supus consultărilor publice de către deputatul PAS Lilian Carp.

În prezent, Consiliul este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și a altor autorități administrative centrale în domeniul asigurării securității și apărării naționale și prezintă președintelui Republicii Moldova recomandări privind problemele de politică internă și externă a statului. Totodată, acesta analizează amenințările și riscurile la adresa securității și apărării naționale și elaborează propuneri pentru prevenirea și combaterea acestora

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: