screenshot

CEC a solicitat cultelor religioase să nu se implice în campania electorală. Postica: „Să-și facă ordine în grădina lor”

Comisia Electorală Centrală (CEC) a solicitat cultelor religioase să nu se implice în campania electorală. Declarația a fost făcută de vicepreședintele CEC, Pavel Postica, în cadrul ediției din 18 august a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1. Potrivit lui Postica, posibilitățile CEC în cazul implicării preoților în campaniile electorale sunt foarte limitate, totodată o eventuală decizie de sancționare din partea autorităților responsabile poate fi folosită contrar scopului său.

„Posibilitățile Comisiei Electorale Centrale pe acest subiect expres sunt foarte limitate. Ceea ce putem noi face și am făcut, dacă nu greșesc… deja au fost expediate solicitările corespunzătoare către conducătorii cultelor religioase, tuturor, nu vorbim doar de un sigur cult. Să se abțină de la implicarea fețelor bisericești în campania electorală. Sperăm și ei la rândul lor să-și facă, hai să zicem așa, ordine în grădina lor, cu resursele proprii”, a comunicat vicepreședintele CEC.

Postica a spus că CEC are, printre altele, și posibilitatea de a sesiza Inspectoratul General de Poliție „pentru a trage la răspundere contravențională acei reprezentanți ai cultelor care se implică în campania electorală ilegal”.

„Nu știu cât de rezonabil sau proporțional ar fi asta, dar există și posibilitatea sesizării colegilor la Ministerul Justiției. Nu-mi amintesc exact care sunt posibilitățile lor, dar cel puțin eu cred că și ei ar trebui să intervină în astfel de situații, pentru că, într-o anumită măsură, înregistrarea acestor culte a fost de competența colegilor de la Ministerul Justiției. Înțeleg că sunt decizii nepopulare și, cel mai important, este să conștientizăm că orice decizie de sancționare este exploatată pentru a se victimiza și câteodată o soluție onestă, corectă, legală de a sancționa pe cineva poate să fie utilizată contrar esenței acesteia. (…) Pur și simplu, noi trebuie să cântărim foarte bine și să aplicăm sancțiuni proporționale”, a conchis vicepreședintele CEC.

***

În luna martie 2025, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că politicianul fugar Ilan Șor ar putea folosi cultele religioase și în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. El a menționat anumite deplasări peste hotarele Republicii Moldova „sub paravan cultural-religios”. În contextul afirmațiilor șefului IGP, președinta Maia Sandu a declarat că slujitorii bisericii trebuie să știe că, dacă îndeplinesc ordine venite din afară, încalcă legea și vor fi sancționați.

Amintim că, în august 2024, mai mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei au fost surprinși pe Aeroportul din Chișinău. Aceștia au refuzat să dezvăluie destinația, scopul și sursa de finanțare a călătoriilor. Potrivit deschide.md, aceștia urmau să ajungă la Patriarhia rusă, iar la întoarcere să primească carduri eliberate de Promsviazbank, pe care li s-au promis salarii și ajutoare pentru biserică. Aceste călătorii ar fi fost finanțate de oligarhul fugar Ilan Șor, cu sprijinul Patriarhiei de la Moscova, și ar fi avut ca scop mituirea preoților pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul din 2024. Portalul deschide.md menționa, cu referire la surse, că în perioada august-septembrie 2024 erau programate mai multe deplasări ale preoților din Mitropolia Moldovei către Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că Mitropolia Moldovei trebuie să explice dacă vizitele preoților sunt sau nu organizate și dacă există un alt scop decât cel declarat. Explicațiile sunt necesare, a menționat Vodă, ca să nu avem suspiciuni că preoții au o altă agendă decât cea anunțată. În reacție, Mitropolia Moldovei a declarat că Patriarhia Rusă a fost cea care organizat pelerinaje gratuite pentru preoții săi, pentru a vizita locurile sfinte din Federația Rusă. Totuși, prin această declarație, Mitropolia s-a contrazis, în contextul în care, înainte de aceasta, Mitropolia a spus că nu știe cine a organizat pelerinajul și nu a fost implicată în organizare, subliniind, totodată, că preoții trebuie să își păstreze neutralitatea și să nu se implice în politică. 

Ulterior, în luna septembrie 2024, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, și-a exprimat deschis sprijinul electoral pentru candidata la președinție Victoria Furtună. NordNews a scris că la o întâlnire preoțească, Marchel a elogiat-o pe Furtună, îndemnându-i pe credincioși să o susțină, subliniind că aceasta este „o creștină, o mamă și o soție exemplară” și că ar putea promova valori creștine în funcția de președinte.

Tot în luna septembrie, mai mulți preoți din nordul țării au ajuns în vizorul poliției după ce au fost implicați în agitație electorală. Șeful IGP a declarat că oamenii legii au înregistrat și anchetează fiecare caz în parte: „În acest moment, ne sunt cunoscute trei cazuri, care sunt documentate de poliție”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: