IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cazul omorurilor în serie din Long Island, rezolvat: arhitectul Rex Heuermann a recunoscut că a ucis 8 femei

În Long Island, statul american New York, s-a încheiat unul dintre cele mai mediatizate și de lungă durată cazuri de crimă în serie. Rex Heuermann, în vârstă de 62 de ani, a recunoscut că a ucis opt femei între 1993 și 2010. Aceste omoruri au fost denumite „crimele din Gilgo Beach”: trupurile victimelor erau găsite în vegetația deasă de-a lungul unui drum izolat de pe coasta oceanului. Cazul a stat la baza mini-serialului documentar Netflix „Fetele dispărute”, lansat în 2025.

Istoria descoperirii victimelor

Ancheta a început în 2010, după dispariția lui Shannan Gilbert, în vârstă de 23 de ani. Înainte să dispară, femeia a sunat la serviciul de urgență 911 și a spus că „cineva o urmărește și vrea să o omoare”. În timpul căutărilor, în decembrie 2010, poliția din comitatul Suffolk a descoperit rămășițele a patru femei: Maureen Brainard-Barnes (dispărută în 2007), Megan Waterman (dispărută în vara lui 2010) și Amber Lynn Costello (dispărută în toamna lui 2010). Toate prestau servicii de prostituție, iar corpurile lor erau învelite în pânză de sac și legate.

În 2011, în aceeași zonă au fost găsite rămășițele altor șase persoane: patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. La începutul aceluiași an, în același perimetru, au mai fost descoperite rămășițele a încă șase persoane — patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. În 2025, una dintre victime a fost identificată ca fiind Tanya Jackson, ucisă în 1997, iar copilul — fiica ei, Tatiana Dykes.

Rămășițele altor trei femei au fost găsite fragmentar, inclusiv un craniu. Unele dintre aceste fragmente fuseseră descoperite anterior în alte locuri de pe Long Island. Ulterior au fost identificate Karen Vergata (dispărută în 1996), Valerie Mack (2000) și Jessica Taylor (2003). Se știe că și Vergata practica sexul comercial.

Corpul lui Shannan Gilbert a fost descoperit în decembrie 2011, într-o zonă mlăștinoasă din Oak Beach. Deși poliția a susținut inițial că ar fi fost un accident, o expertiză independentă a indicat semne de strangulare.

Rudele victimelor au criticat ani la rând activitatea poliției și pe șeful acesteia, Jim Burke, care ulterior a fost condamnat pentru infracțiuni de serviciu fără legătură cu acest caz. Situația s-a schimbat în 2022, când o echipă specială de anchetă a reluat analiza dosarului.

Principalul suspect a devenit Rex Heuermann, un arhitect din New York, care locuia în Massapequa Park.

Martorii au relatat despre un bărbat care conducea un Chevrolet Avalanche și folosea telefoane de unică folosință. Apelurile erau localizate în zona Massapequa Park. Anchetatorii au început să-l monitorizeze pe Heuermann: locuia acolo, conducea un astfel de pickup, lucra ca arhitect în New York și se remarca prin statura înaltă și constituția robustă.

În ianuarie 2023, polițiștii au ridicat o cutie de pizza aruncată de Heuermann. Pe marginile de pizza rămase au fost găsite urme de ADN care au coincis cu probele prelevate de pe corpul uneia dintre victime.

Hotărârea judecătorească

Heuermann a fost arestat pe 13 iulie 2023. Inițial a negat acuzațiile, însă pe 8 aprilie 2026 a recunoscut că este vinovat de opt crime. Printre acestea se numără și uciderea Sandrei Costiglia în 1993, precum și cazul lui Karen Vergata — legături care anterior nu fuseseră stabilite în cadrul anchetei, dar au fost confirmate ulterior prin expertize ADN.

În timpul percheziției la domiciliul său au fost găsite o cantitate mare de materiale pornografice și conținut asociat cu violența, decupaje din ziare despre „crimele din Gilgo Beach”, precum și liste cu notițe precum „amprente”, „urme de roți”, „acid” și „frânghie”.

Potrivit avocatului său, Heuermann a decis să nu ducă procesul până la capăt pentru a nu amplifica suferința familiei sale și a familiilor victimelor.

El a acceptat trei condamnări pe viață și patru pedepse consecutive de câte 25 de ani, fără posibilitatea de eliberare condiționată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: