cec.md

CEC face primele totalizări. Italia – țara cu cei mai activi alegători din diaspora

Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-au desfășurat într-o manieră liberă, fără incidente majore. Este concluzia președintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC) Dorin Cimil. Într-o conferință de presă din 2 noiembrie, acesta a anunțat că până la ora 9:00, ora Moldovei, s-au închis și ultimele secții de votare deschise în afara Republicii Moldova – cele din SUA.

Dorin Cimil s-a referit la un incident în care ar fi implicat un funcționar electoral.

„Alegerile s-au desfășurat într-o manieră liberă, fără incidente majore. Sarcina noastră este să sistematizăm acum neregulile depistate. În legătură cu imaginile video în care un funcționar electoral aplică ștampila pe anumite documente electorale, vă anunț că CEC s-a autosesizat și a inițiat o anchetă. Despre rezultate vă vom informa suplimentar”, a declarat președintele CEC.

În total, și-au exercitat dreptul la vot 1 364 597 de alegători. Cea mai mare rată de participare din țară a fost înregistrată în raionul Ocnița –  47,41% dintre cetățenii cu drept de vot.

Cea mai scăzută rată de participare a fost înregistrată în raionul Basarabeasca – 35,64%.

În mun. Chișnău și-au exercitat dreptul la vot 292 274 de persoane. De asemenea, au participat la vot 14 709 alegători din stînga Nistrului.

În afara țării au votat 149 840 de alegători. Cea mai activă țară a fost Italia – 46 442, urmată de Marea Britanie, unde au votat circa 16 847 de alegători. În Franța au votat 15 616, în Germania 12 924,  România – 12 912, Irlanda – 7 046, SUA – 5 755, Rusia – 5 603, Spania – 4 300 de alegători.

Președintele CEC a ținut să precizeze că în secțiile de votare din străinătate au fost suficiente buletine de vot.

Potrivit informațiilor CEC, cei mai activi au fost alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 26-40 de ani (50,89%).

Până la această oră 99,91% din procesele verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare.

Amintim că, potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 36,12% dintre voturi și s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor prezidențiale. Ea este urmată de Igor Dodon cu un scor de 32,64% și de Renato Usatîi cu 16,9%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: