cec.md

CEC face primele totalizări. Italia – țara cu cei mai activi alegători din diaspora

Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-au desfășurat într-o manieră liberă, fără incidente majore. Este concluzia președintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC) Dorin Cimil. Într-o conferință de presă din 2 noiembrie, acesta a anunțat că până la ora 9:00, ora Moldovei, s-au închis și ultimele secții de votare deschise în afara Republicii Moldova – cele din SUA.

Dorin Cimil s-a referit la un incident în care ar fi implicat un funcționar electoral.

„Alegerile s-au desfășurat într-o manieră liberă, fără incidente majore. Sarcina noastră este să sistematizăm acum neregulile depistate. În legătură cu imaginile video în care un funcționar electoral aplică ștampila pe anumite documente electorale, vă anunț că CEC s-a autosesizat și a inițiat o anchetă. Despre rezultate vă vom informa suplimentar”, a declarat președintele CEC.

În total, și-au exercitat dreptul la vot 1 364 597 de alegători. Cea mai mare rată de participare din țară a fost înregistrată în raionul Ocnița –  47,41% dintre cetățenii cu drept de vot.

Cea mai scăzută rată de participare a fost înregistrată în raionul Basarabeasca – 35,64%.

În mun. Chișnău și-au exercitat dreptul la vot 292 274 de persoane. De asemenea, au participat la vot 14 709 alegători din stînga Nistrului.

În afara țării au votat 149 840 de alegători. Cea mai activă țară a fost Italia – 46 442, urmată de Marea Britanie, unde au votat circa 16 847 de alegători. În Franța au votat 15 616, în Germania 12 924,  România – 12 912, Irlanda – 7 046, SUA – 5 755, Rusia – 5 603, Spania – 4 300 de alegători.

Președintele CEC a ținut să precizeze că în secțiile de votare din străinătate au fost suficiente buletine de vot.

Potrivit informațiilor CEC, cei mai activi au fost alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 26-40 de ani (50,89%).

Până la această oră 99,91% din procesele verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare.

Amintim că, potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 36,12% dintre voturi și s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor prezidențiale. Ea este urmată de Igor Dodon cu un scor de 32,64% și de Renato Usatîi cu 16,9%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Criza în regiunea transnistreană: din 1 iulie, salariile vor fi achitate în două tranșe

Bugetarii din regiunea transnistreană își vor primi salariile, din 1 iulie, în două părți egale: prima tranșă va fi achitată până pe data de 20 a fiecărei luni, iar a doua — până la sfârșitul lunii. Decizia a fost luată de Tiraspol și va fi aplicată pentru următoarele șase luni, conform unui proiect de lege înaintat de liderul administrației de facto, Vadim Krasnoselski, legislativului local nerecunoscut.

Potrivit presei din regiune, măsura vine pe fondul crizei economice profunde, generate de lipsa resurselor energetice, scăderea producției industriale și reducerea exporturilor – factori care ar provocat „pierderi considerabile” la așa-numitul buget local.

Amintim că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut, pe 17 iunie, că situația economică din stânga Nistrului este una critică: rezervele financiare au fost epuizate, iar executarea „bugetului local” este imposibilă „din cauza crizei energetice și a contextului geopolitic”. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că a oferit sprijin pentru populația regiunii, însă administrația nerecunoscută nu a dat curs propunerilor: „Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”.

De altfel, la sfârșitul lunii mai, Tiraspolul a anunțat că și cadrele didactice își vor primi indemnizațiile de concediu pentru vara anului 2025 tot în două tranșe egale, justificând decizia prin lipsa fondurilor în așa-zisul buget al regiunii, ca urmare a crizei energetice provocate de refuzul Rusiei de a livra gaze naturale conform angajamentelor contractuale.

***

Amintim că Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului, dar s-a răsfrâns și asupra malului drept.

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.

Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: