Susține NM

Sphera Franchise Group extinde prezența KFC în Republica Moldova prin deschiderea primului restaurant în Bălți

  • P.

București, 30 martie 2026 – Sphera Franchise Group, cel mai mare grup din industria de food service din România, își extinde prezența regională și inaugurează primul restaurant KFC din municipiul Bălți, marcând astfel cea de-a patra unitate a brandului în Republica Moldova. Noua unitate, de tip food court, a presupus o investiție de aproximativ 650.000 de euro și reprezintă a treia inaugurare a Grupului din acest an.  

„Suntem bucuroși să aducem KFC pentru prima dată în municipiul Bălți și să fim mai aproape de consumatorii din Republica Moldova. Ne dorim să extindem experiența KFC în comunitatea locală și să continuăm dezvoltarea rețelei pe această piață. După 18 ani de prezență în Republica Moldova, vedem în continuare un interes ridicat pentru brand și suntem încrezători în potențialul de creștere al pieței”, a declarat Costică Mișaca, Director General, KFC Moldova.

Restaurantul este situat în zona de food court a complexului comercial EviMall, pe Strada Nicolae Iorga nr. 5, în municipiul Bălți. Unitatea are o suprafață de aproximativ 170 mp și funcționează zilnic între orele 10:00 și 22:00.

Extinderea vine pe fondul unor rezultate solide înregistrate de Sphera Franchise Group în Republica Moldova. În 2025, piața moldovenească a consemnat cea mai puternică rată de creștere din cadrul Grupului, cu vânzări de 28,3 milioane de lei, reprezentând aproximativ 1,8% din vânzările totale, în creștere cu 19,7% față de anul precedent. Profitul operațional al KFC Moldova a ajuns la 4,4 milioane de lei, în timp ce vânzările în restaurantele comparabile au revenit pe creștere în trimestrul al patrulea al anului 2025.

„Republica Moldova continuă să fie una dintre piețele cu cea mai bună dinamică pentru Grupul nostru. Evoluția din ultimii ani confirmă potențialul acestei piețe și relevanța strategiei noastre de diversificare geografică. Investițiile pe care le realizăm aici contribuie la consolidarea prezenței regionale a Sphera Franchise Group și ne permit să construim un portofoliu echilibrat, capabil să performeze într-un context economic în continuă schimbare”, a declarat Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Prima unitate KFC din Republica Moldova a fost inaugurată în decembrie 2008, în centrul comercial Malldova din Chișinău, urmată de un restaurant stradal deschis în 2015, tot în capitală, iar cea de-a treia unitate a fost inaugurată în septembrie 2024, în Port Mall, Chișinău.

În paralel cu dezvoltarea rețelei KFC, Sphera Franchise Group pregătește intrarea brandului Taco Bell pe piața din Republica Moldova, prima unitate urmând să fie inaugurată în trimestrul al doilea al acestui an.

La nivel de design și tehnologie, restaurantul din Bălți este configurat conform celor mai noi standarde internaționale ale brandului, similar cu unitățile KFC din România, oferind clienților multiple opțiuni de comandă și plată pentru optimizarea fluxului în perioadele aglomerate.

Prin deschiderea noii unități, compania creează 25 de locuri de muncă pentru comunitatea locală și contribuie indirect la dezvoltarea altor sectoare economice, inclusiv prin aprovizionarea cu materii prime de pe piața locală, precum legume, băuturi răcoritoare și ambalaje.

Pentru mai multe detalii despre noutăţile pregătite de KFC, accesaţi pagina de Facebook KFC Moldova, pagina de Instagram KFC Moldova și site-ul www.kfc.md.

Despre Sphera Franchise Group 

Sphera Franchise Group este cel mai mare grup din industria de food service din România, deținând companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, Republica Moldova și în anumite zone din Italia și de asemenea, brandul Cioccolatitaliani în Italia. Sphera Group a achiziționat și drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante Hard Rock Café în România și Republica Moldova. Grupul deține peste 175 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori București din 2017, sub simbolul SFG, fiind singura companie din HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în indicii MSCI Frontier Markets.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Vicepreședintele Parlamentului European: Nu există argumente pentru a amâna deschiderea negocierilor cu Moldova în iunie

Vicepreședintele Parlamentului European explică de ce Transnistria nu va împiedica aderarea Moldovei la UE: „Avem Ciprul cu Ciprul de Nord”

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău: „Cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei”

După cinci rânduri de alegeri în care cetățenii Republicii Moldova au votat pentru integrarea europeană, în pofida presiunilor și ingerințelor Rusiei, este momentul ca instituțiile UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău. Declarația a fost făcută de europarlamentarul Dan Barna pentru corespondenta NewsMaker, Corina Malcocean, aflată la Parlamentul European de la Strasbourg. Potrivit acestuia, blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi deblocat în săptămânile următoare.

Dan Barna a transmis un mesaj ferm privind obligațiile pe care Uniunea Europeană le are față de Republica Moldova, după ce țara și-a onorat angajamentele asumate în procesul de aderare. Europarlamentarul a invocat promisiunea făcută de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la Chișinău, acum aproape trei ani, cerând ca aceasta să fie urmată de acțiuni concrete.

„Cinci rânduri de alegeri, timp de câțiva ani, Moldova a rezistat în mod remarcabil presiunii și interferențelor Rusiei. Și acum e rândul Europei să-și îndeplinească angajamentele. Până în momentul de față, Moldova și-a îndeplinit toate angajamentele. E momentul și timpul acum ca Europa să-și îndeplinească promisiunea, foarte frumos verbalizată de Roberta Metsola acum trei ani la Chișinău, când a spus Europa-Moldova, Moldova-Europa. E timpul ca instituțiile europene să o arate”, a menționat europarlamentarul.

Dan Barna a făcut referire la cel mai recent raport de progres privind parcursul european al Moldovei, apreciind că acesta reflectă corect realizările înregistrate de Chișinău.

„Am spus-o de fiecare dată: Moldova a realizat în doi ani și jumătate ceea ce România a realizat în opt – zece de ani. Și asta nu e puțin lucru. Raportul recunoaște foarte clar aceste progrese, inclusiv cele din ultima perioadă”, a spus Barna.

Guvernul de la Chișinău, a adăugat el, „este un guvern care face pașii asumat și explicit spre Uniunea Europeană și spre ceea ce înseamnă reformele necesare pentru ca Moldova să devină membră a Uniunii Europene.”

Întrebat care este cel mai mare obstacol în calea aderării, Barna a indicat războiul din Ucraina drept factor principal, după care a abordat blocajul politic creat de Budapesta.

„Războiul din Ucraina este principalul obstacol. Până acum Ungaria a ținut politica de extindere prizonieră”, a declarat europarlamentarul.

Barna și-a exprimat speranța că poziția Budapestei se va schimba în săptămânile următoare, în contextul negocierilor pe care Comisia Europeană le poartă cu Ungaria pentru deblocarea Planului Național de Redresare. „Dacă tot se negociază toate lucrurile acestea, Comisia trebuie să aibă o poziție foarte fermă în această direcție”, a adăugat el.

Barna: Regiunea transnistreană nu este un impediment pentru deschiderea negocierilor

Referitor la subiectul Transnistriei, Barna a respins argumentul că situația nerezolvată din stânga Nistrului ar constitui un impediment real pentru deschiderea negocierilor de aderare, apreciind că acesta este invocat drept pretext.

„Este un subiect care se încearcă să fie folosit pentru a scuza susținerea Moldovei în demersul european. În realitate, situația din Transnistria se ameliorează cu fiecare zi.  Chișinăul a evitat să aibă abordări bruște sau radicale în Transnistria și, practic, fiecare pas înainte, eliminarea acelor false puncte de frontieră, sprijinul pe zona energetică, apropie pas cu pas Transnistria spre o reintegrare cât mai naturală. Nu este un impediment, în realitate, pentru deschiderea negocierilor, cel puțin în etapa aceasta”, a concluzionat Barna.

***

Amintim că pe 19 mai, președinta Maia Sandu a declarat la Strasbourg, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că Moldova este pregătită pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere.

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022 și a lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În prezent, ambele state poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere, însă deschiderea lor formală a fost blocată până de curând de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei.

Situația s-a schimbat după alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie, în urma cărora Orban și partidul său Fidesz au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, devenit prim-ministru, a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Știri similare

Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani

  • P.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova

Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”

Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.

Cifrele reale ale unui sector inegal

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.

Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.

Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?

Malul stâng, sudul absent

Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.

Ce face diferența

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.

Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.

Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

Știri similare

Rise Moldova: Deputat PAS, cu nereguli și amendă pentru activitatea unor case de schimb. Parlamentarul dă vina pe casieră

Banca Națională a Moldovei a depistat mai multe nereguli la una dintre casele de schimb valutar deținute de deputatul PAS Oleg Canațui și a aplicat o amendă de 40.000 de lei, cea mai mare din acest an pentru un astfel de operator. Printre încălcările constatate se numără prezentarea de documente cu date neautentice, manipularea înregistrărilor și lipsa unor documente obligatorii. Totodată, niciuna dintre cele două companii ale deputatului nu a prezentat rapoarte financiare la Biroul Național de Statistică în ultimii 10 ani, potrivit unei investigații RISE Moldova. Deputatul a explicat neregulile prin „erori admise de casieră” la înregistrarea operațiunilor.

„De exemplu, la rubla rusească trebuiau puse trei cifre după virgulă, dar ea punea două cifre. M-am interesat dacă cumva au fost încălcări economice sau financiare, dar nu am văzut acolo și, respectiv, am primit amenda”, a declarat parlamentarul, adăugând că amenda a fost deja achitată și că nu intenționează să o conteste.

Canaţui a mai declarat pentru Rise, că amenda fost deja plătită şi că nu are de gând să conteste decizia BNM.

„Orice agent economic… trebuie să respecte regulile… Dacă ei [BNM] au găsit încălcările, agentul economic trebuie să achite… Pentru mine e normal, de atâta pentru că trebuie să fie normal”, a explicat el.

Canațui, cu o zi înainte dădea vina pe contabilă pentru sancţiune, susținând că aceasta nu ar fi putut prezentat la BNM „diploma sa de studii şi alte documente”.

Rapoarte financiare lipsă de 10 ani

Eromed-Lux SRL a fost înregistrată în anul 2008, cu sediul în satul Tomai, raionul Leova, și are un capital social de jumătate de milion de lei. Compania deţine singura casă de schimb valutar din oraşul Cantemir, celelalte patru birouri fiind ale unor bănci comerciale.

Datele publice disponibile arată că, în ultimii 10 ani, Eromed-Lux SRL nu a prezentat niciun raport financiar la Biroul Naţional de Statistică (BNS). Aceeași situație se regăsește și la cea de-a doua companie a deputatului, Stabil-Global-Can SRL, care deține singura casă de schimb valutar independentă din centrul raional Leova, potrivit RISE Moldova.

Canațui a susținut că nu este obligat să prezinte rapoarte la BNS, afirmând că acestea „se găsesc la Banca Națională și la Inspectoratul Fiscal”.

„Nu are cum să le găsiţi la statistică, pentru că statistica nu solicită de la noi şi noi nu suntem obligaţi la statistică să dăm careva rapoarte”, a spus deputatul PAS.

Șefa Direcției depozitarul public al situațiilor financiare din cadrul BNS, Veronica Eni, susține însă că „orice entitate care duce contabilitate în partidă dublă este obligată să prezinte situaţiile financiare”. 

Responsabila a mai precizat că, pentru neprezentarea rapoartelor financiare, entităţile pot fi sancţionate de către BNS conform Codului contravenţional. Totodată, ea a admis că de vină pentru această situaţie ar putea fi contabila caselor de schimb valutar, care trebuie să se ocupe de prezentarea rapoartelor financiare.

Cine este Oleg Canațui

Oleg Canațui, în vârstă de 49 de ani, este deputat la al doilea mandat consecutiv în fracțiunea PAS și face parte din Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde. De meserie este inginer tehnolog, a absolvit Universitatea Tehnică în 1998, iar în 2013 a obținut un master în administrare publică la Academia de Administrare Publică.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, depuse la Autoritatea Națională de Integritate în noiembrie 2025, Canațui a încasat în 2025 un salariu de 642.113 lei de la Parlament. Soția sa a obținut 104.464 lei din administrarea celor două case de schimb valutar și alte 13.289 de lei drept salariu de la compania Donaris Viena. Familia a mai obținut 220.000 de lei din vânzarea unui autoturism Volkswagen Passat.

Soția deputatului este fondatoare a două companii: Varinela-Can SRL, înregistrată în 2021 și evaluată la 210.000 de lei, și Monolit Beton SRL, fondată în 2024 și evaluată la 3.200.000 de lei. Deputatul nu indică niciun venit din activitatea acestor companii.

Familia Canațui deține o casă la Leova. Într-un interviu acordat în 2022 proiectului media CUSENS, deputatul a explicat de ce în declarația de avere pentru 2021 a indicat că locuința valorează zero lei, susținând că aceasta este înregistrată pe numele mamei sale, deși el locuiește acolo.

În declarațiile ulterioare, a indicat că locuința valorează 38.000 de euro, iar valoarea de piață ar fi de 72.300 de euro, explicând diferența prin „costuri de reparație și aprecierea pe piața imobiliară”.

În 2016, Canațui a împrumutat 50.000 de lei și 30.000 de euro de la persoane fizice, cu scadența în 2030. În 2024, a mai împrumutat 125.500 de euro de la alte patru persoane, cu scadența între 2028 și 2030. Toate împrumuturile sunt fără dobândă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

MAI: noua expertiză în cazul Ludmilei Vartic, cu participarea expertului din România, nu a identificat elemente noi

Expertiza suplimentară în cazul Ludmilei Vartic, efectuată împreună cu expertul din România, nu a relevat elemente suplimentare față de raportul de expertiză medico-legală realizat anterior. Informația a fost comunicată pe 20 mai de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

În timpul unor declarații de presă, ministra comunicat la ce etapă se află cazul Ludmilei Vartic.

„După cum cunoașteți, a fost solicitată și realizată expertiza suplimentară cu expertul din România. Suntem în proces și, la moment, așteptăm rezultatele scrise ale acestei expertize, dar, preliminar, din ce s-a comunicat, nu sunt elemente suplimentare la raportul de expertiză medico-legală care a fost realizat anterior. La fel, a fost definitivată expertiza grafoscopică și este încă în proces expertiza grafologică a scrisorilor. (…) Toate aceste rezultate ale rapoartelor, care sunt încă în proces, vor fi examinate de către procurori și concluziile vor fi coroborate la probele care au fost acumulate anterior”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 24 martie, poliția anunța, cu referire la rezultatele expertizei medico-legale, că decesul Ludmilei Vartic a survenit în rezultatul traumatismelor produse simultan asupra mai multor organe, leziuni corporale specifice căderii de la înălțime.

Între timp, a fost admisă exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia. Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, „expertizele medico-legale și independente, precum și pentru asistența juridică specializată”. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

Pe 6 mai, șeful IGP a anunțat că exhumarea a fost efectuată. Totodată, el a spus că „în scurt timp, vom avea un nou raport de expertiză și vom vedea ce este nou”. „Pentru noi este important ca în expertiza privind exhumarea și în noua expertiză care figurează în acest grup și expertul din România să fie un verdict”, comunica șeful IGP. Una dintre avocatele mamei Ludmilei Vartic a declarat că la examinarea corpului neînsuflețit a participat și un expert din România, pentru care familia a colectat fonduri.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani
Maib lansează prima soluție digitală din Moldova pentru declararea cazurilor de asigurare aferente creditelor de consum
Marina Zanoga, Energbank: „Trei secunde de calm pot salva economiile de o viață” [prima parte]
Cum construcțiile modulare ajută afacerile din Moldova să se dezvolte mai rapid
Moldcell îți aduce 15% reducere la biletele pentru KALEIDOSCOP
Victoriabank a găzduit o vizită oficială a Principelui Radu al României și a ambasadorului României la Chișinău
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send