Sphera Franchise Group extinde prezența KFC în Republica Moldova prin deschiderea primului restaurant în Bălți

București, 30 martie 2026 – Sphera Franchise Group, cel mai mare grup din industria de food service din România, își extinde prezența regională și inaugurează primul restaurant KFC din municipiul Bălți, marcând astfel cea de-a patra unitate a brandului în Republica Moldova. Noua unitate, de tip food court, a presupus o investiție de aproximativ 650.000 de euro și reprezintă a treia inaugurare a Grupului din acest an.  

„Suntem bucuroși să aducem KFC pentru prima dată în municipiul Bălți și să fim mai aproape de consumatorii din Republica Moldova. Ne dorim să extindem experiența KFC în comunitatea locală și să continuăm dezvoltarea rețelei pe această piață. După 18 ani de prezență în Republica Moldova, vedem în continuare un interes ridicat pentru brand și suntem încrezători în potențialul de creștere al pieței”, a declarat Costică Mișaca, Director General, KFC Moldova.

Restaurantul este situat în zona de food court a complexului comercial EviMall, pe Strada Nicolae Iorga nr. 5, în municipiul Bălți. Unitatea are o suprafață de aproximativ 170 mp și funcționează zilnic între orele 10:00 și 22:00.

Extinderea vine pe fondul unor rezultate solide înregistrate de Sphera Franchise Group în Republica Moldova. În 2025, piața moldovenească a consemnat cea mai puternică rată de creștere din cadrul Grupului, cu vânzări de 28,3 milioane de lei, reprezentând aproximativ 1,8% din vânzările totale, în creștere cu 19,7% față de anul precedent. Profitul operațional al KFC Moldova a ajuns la 4,4 milioane de lei, în timp ce vânzările în restaurantele comparabile au revenit pe creștere în trimestrul al patrulea al anului 2025.

„Republica Moldova continuă să fie una dintre piețele cu cea mai bună dinamică pentru Grupul nostru. Evoluția din ultimii ani confirmă potențialul acestei piețe și relevanța strategiei noastre de diversificare geografică. Investițiile pe care le realizăm aici contribuie la consolidarea prezenței regionale a Sphera Franchise Group și ne permit să construim un portofoliu echilibrat, capabil să performeze într-un context economic în continuă schimbare”, a declarat Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Prima unitate KFC din Republica Moldova a fost inaugurată în decembrie 2008, în centrul comercial Malldova din Chișinău, urmată de un restaurant stradal deschis în 2015, tot în capitală, iar cea de-a treia unitate a fost inaugurată în septembrie 2024, în Port Mall, Chișinău.

În paralel cu dezvoltarea rețelei KFC, Sphera Franchise Group pregătește intrarea brandului Taco Bell pe piața din Republica Moldova, prima unitate urmând să fie inaugurată în trimestrul al doilea al acestui an.

La nivel de design și tehnologie, restaurantul din Bălți este configurat conform celor mai noi standarde internaționale ale brandului, similar cu unitățile KFC din România, oferind clienților multiple opțiuni de comandă și plată pentru optimizarea fluxului în perioadele aglomerate.

Prin deschiderea noii unități, compania creează 25 de locuri de muncă pentru comunitatea locală și contribuie indirect la dezvoltarea altor sectoare economice, inclusiv prin aprovizionarea cu materii prime de pe piața locală, precum legume, băuturi răcoritoare și ambalaje.

Pentru mai multe detalii despre noutăţile pregătite de KFC, accesaţi pagina de Facebook KFC Moldova, pagina de Instagram KFC Moldova și site-ul www.kfc.md.

Despre Sphera Franchise Group 

Sphera Franchise Group este cel mai mare grup din industria de food service din România, deținând companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, Republica Moldova și în anumite zone din Italia și de asemenea, brandul Cioccolatitaliani în Italia. Sphera Group a achiziționat și drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante Hard Rock Café în România și Republica Moldova. Grupul deține peste 175 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori București din 2017, sub simbolul SFG, fiind singura companie din HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în indicii MSCI Frontier Markets.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

Năsui, de acord cu Tofan privind Penitenciarul nr. 13: „Prețul dictează întrebuințarea cea mai bună a terenului”

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, susține poziția premierului Vasile Tofan și declară că „cea mai bună întrebuințare a unor terenuri nu este de penitenciar în centrul orașului”. Declarația a fost făcută la ediția din 28 octombrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Năsui a declarat că „este irațional să folosești un teren extraordinar de scump, cum e cel din centrul unui oraș – oricare ar fi el – pentru a face un penitenciar”. „Mai degrabă pui penitenciarele puțin mai departe și folosești terenul acela pentru altceva”, a adăugat ministrul.

Oficialul a susținut afirmația prezentatorului TV potrivit căreia situația este similară celei din cazul proiectului privind relocarea unităților militare din municipiul Chișinău la Băcioi. „Da, adică poate fi o unitate militară, care are sens să fie în oraș. Nu știu”, a menționat Năsui.

„Nu vreau să zic lucruri care nu țin de domeniul ministerului meu. (…) Dar dacă mă întrebați pe mine, știți, de ce nu se face agricultură în mijlocul orașului? De ce nu facem lan agricol în mijlocul Chișinăului sau Bucureștiului, Parisului sau Tokyo? Pentru că acolo terenul e scump și, dacă vrei agricultură, îți trebuie teren mult. (…) Prețul cumva dictează și întrebuințarea cea mai bună a terenului. (…) În orice caz, pare că cea mai bună întrebuințare a unor terenuri nu este de penitenciar în centrul orașului”, a conchis ministrul.

***

Pe 28 octombrie, premierul Vasile Tofan a declarat că terenul ocupat de Penitenciarul nr. 13 trebuie valorificat „pentru lucruri care să aducă bani statului”. „Să fie un hotel acolo, clădire de birouri, orice a fi, dar să nu stea chiar criminalii din țara asta acolo, în cel mai luxos loc”, a declarat Tofan. Potrivit lui Tofan, penitenciarul trebuie mutat în afara orașului, iar terenul Penitenciarului nr. 13 să fie vândut. În acest context, premierul i-a cerut ministrului Justiției să accelereze proiectul de construcție a noului penitenciar, care, potrivit planurilor prezentate anterior de autorități, urmează să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Detalii AICI.

radiomoldova.md

Ambasadorul Ucrainei se opune decuplării de Moldova în procesul de aderare la UE: „Ar fi corect din punct de vedere moral să mergem împreună”

Ucraina și Republica Moldova ar trebui să continue împreună parcursul de aderare la Uniunea Europeană, consideră ambasadorul ucrainean la Chișinău, Paun Rohovei. Diplomatul se opune decuplării celor două state și susține că un parcurs separat ar putea fi mai dificil pentru fiecare dintre ele.

„E foarte important și foarte bine că suntem împreună. Eu nu sunt sigur că dacă se va încerca această decuplare nu ne va fi mai greu la fiecare în parte. Ar putea să apară factori de risc pentru fiecare țară în acest parcurs”, a declarat diplomatul în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive.

În opinia ambasadorului, menținerea „tandemului” nu ține doar de evaluarea progreselor înregistrate de fiecare stat, ci și de susținerea politică.

„Suntem două state care avem aceeași opțiune în politica externă, avem aceleași aspirații. Ar fi corect din punct de vedere moral să mergem înainte împreună, susținându-ne una pe alta. Încă o dată repet, acest tandem nu e doar despre evaluare, e vorba și despre sprijinul politic atât al Ucrainei față de Republica Moldova, cât și al Republicii Moldova față de Ucraina, cât și obținerea acestui sprijin politic de partea Bruxellesului. (…) Nu susțin această idee. Stau ferm pe această poziție și acest lucru l-a menționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, a mai declarat Paun Rohovei.

Amintim că președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut anterior liderilor europeni să mențină împreună parcursurile de aderare ale celor două state, calificând o eventuală separare drept „greșită din punct de vedere moral”. Publicația notează însă că menținerea celor două candidaturi la pachet ar putea întârzia aderarea Republicii Moldova, în condițiile în care Chișinăul avansează în implementarea reformelor mai rapid decât Kievul.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a precizat, recent, că ritmul aderării trebuie să depindă de progresele fiecărei țări, în timp ce cancelarul german a spus că UE rămâne deschisă statelor care îndeplinesc condițiile de aderare. Friedrich Merz a cerut, totodată, o perspectivă clară de aderare pentru Moldova: „Uniunea Europeană nu este un club închis”.

Reamintim, în concluziile summitului Consiliului European de la mijlocul lunii octombrie, curent, liderii europeni au reafirmat că fiecare țară candidată avansează în funcție de propriile merite și progrese. Totodată, au precizat că atât statele candidate, cât și UE trebuie să se pregătească pentru extindere, prin reforme privind statul de drept și adaptarea instituțiilor și politicilor Uniunii.

***

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele două state au deschis primul grup de capitole de negociere, „Valori fundamentale”. Acesta vizează statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și combaterea corupției și este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare.

Ulterior, Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru clusterul „Relații externe”, pe 14 iulie, iar pe 13 octombrie — pentru „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Negocierile de aderare acoperă, în total, 33 de capitole ale legislației europene, grupate în șase clustere tematice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

„Construim Moldova”: Tofan prezintă, alături de miniștri, proiectele de investiții din Planul de creștere (LIVE) 

Premierul Vasile Tofan și membrii Guvernului prezintă proiectele strategice de investiții „Construim Moldova”, din cadrul Planului de Creștere al Republicii Moldova.

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.

Andrei Mardari / NewsMaker

Confirmat oficial: „Polaris” a obținut certificatul de operator aerian. Cu ce navă vor fi operate primele zboruri comerciale

Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (AAC) a confirmat, într-un răspuns pentru NewsMaker, că a emis Certificatul de Operator Aerian pentru compania „Polaris Aviation Group”. Potrivit AAC, certificatul a fost emis pe 26 octombrie și autorizează operatorul să desfășoare operațiuni de transport aerian comercial de pasageri și mărfuri.

Într-un răspuns pentru NewsMaker, semnat de directorul AAC, Evgheni Kostețki, instituția a declarat că, pe 26 octombrie, a emis Certificatul de Operator Aerian (AOC) nr. MD 027 pentru compania „Polaris Aviation Group” SRL.

„Certificatul autorizează operatorul să desfășoare operațiuni de transport aerian comercial de pasageri și mărfuri, în limitele și condițiile stabilite prin certificat și prin specificațiile de operare aferente. Operatorul poate desfășura operațiuni comerciale în baza certificatului emis, cu respectarea cerințelor cadrului normativ în vigoare, precum și a condițiilor și a eventualelor autorizații sau aprobări suplimentare aplicabile, după caz”, a comunicat Autoritatea Aeronautică Civilă.

Menționăm că, pe 27 octombrie, compania Polaris a declarat că se apropie de lansarea zborurilor comerciale, anunțând că a obținut Certificatul de Operator Aerian, emis de Autoritatea Aeronautică Civilă. Compania a mai declarat că primele zboruri vor fi operate cu un Airbus A321, iar flota va fi extinsă ulterior cu un Airbus A320. În aceeași zi, compania a anunțat că dă startul vânzărilor de bilete pentru primele zboruri comerciale, iar prima destinație fiind Istanbul, începând cu 5 noiembrie, cu tarife de la 39 de euro. Pe 28 octombrie, compania a anunțat lansarea zborurilor către alte șase destinații, cu tarife începând de la 35 de euro. Potrivit anunțului, zborurile vor fi operate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie. Destinațiile sunt Bologna din 18 noiembrie; Verona din 18 noiembrie; Praga din 18 noiembrie; Milano din 19 noiembrie; Roma din 20 noiembrie; și Dublin din 21 noiembrie.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2026, un canal de Telegram specializat în aviația civilă a anunțat că, în curând, pe piața moldovenească ar putea apărea o nouă companie aeriană – Polaris, care se află în proces de obținere a autorizațiilor necesare. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că Polaris este în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian, document necesar pentru operarea zborurilor comerciale. Detalii AICI. 

Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că nu cunoaște nimic despre compania aeriană Polaris. Întrebat despre informațiile potrivit cărora în spatele companiei s-ar afla fostul premier Dorin Recean, ministrul a răspuns: „Nu cunosc nimic despre astfel de date”. Detalii AICI. Ulterior, fostul premier, Dorin Recean, a respins informațiile potrivit cărora ar avea legături cu Polaris. Detalii AICI.

Compania Polaris, la fel, a negat că ar avea legături cu fostul premier Dorin Recean. Compania a declarat că a fost înregistrată pe 2 ianuarie 2026, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri și mărfuri. „Asociații companiei sunt Anatolie Damaschin 50%, Gicu Răducan 25% și Guram Gvedasvili 25%, iar beneficiarul efectiv, declarat conform legii, este Anatol Damaschin. Manager responsabil este Răducan Gicu, cu o experiență de 10 ani în domeniul aviației civile și 13 ani în domeniul transporturilor”, a spus compania. Potrivit TVR Moldova, Gicu Răducan este fiul fostului președinte al Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Marcel Răducan a fost și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, precum și deputat din partea PDM. Detalii AICI.

Regele spațiului și al drumurilor lungi: Škoda Superb celebrează 25 de ani de la lansarea generației modern

Un sfert de secol de spațiu generos, confort superior și inovație tehnologică. Modelul Škoda Superb, nava amiral a brandului ceeh, marchează o bornă istorică: 25 de ani de la debutul primei generații moderne. De la prezentarea sa oficială în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt din septembrie 2001, Superb a cucerit aproape 1,8 milioane de clienți la nivel global, devenind un reper absolut în segmentul automobilelor executive de clasa medie.

Numele „Superb” poartă o moștenire istorică profundă, fiind utilizat inițial între anii 1934 și 1949 pentru limuzinele de lux ale producătorului din Mlada Boleslav. Renașterea modelului în 2001 a adus noi standarde în industrie, iar de-a lungul celor patru generații moderne, Škoda Superb a fost pionierul celor mai importante inovații ale marcii:

Generația I (2001): A redefinit oferta brandului prin lansarea primului model mare de lux, introducând motoare V6 și soluția emblematică a umbrelei integrate în portieră.

Generația a II-a (2008): A adus sistemul brevetat TwinDoor (care permitea deschiderea portbagajului atât ca sedan, cât și ca hatchback), tracțiunea integrală și versatilitatea versiunii Combi.

Generația a III-a (2015): A devenit nava amiral tehnologică a mărcii, introducând un limbaj de design cristalin, asistență avansată pentru șofer și prima versiune plug-in hybrid (iV) în 2019.

Noutățile celei de-a patra generații: Versatilitate, digitalizare și autonomie extinsă

Noua generație Škoda Superb își reconfirmă statutul de lider al călătoriilor lungi prin optimizări semnificative:

  1. Eficiență Plug-in Hybrid redefinită: Pe lângă motoarele pe benzină și diesel, noua generație oferă două opțiuni plug-in hybrid care permit o autonomie pur electrică de peste 120 de kilometri.
  2. Interior intuitiv cu Škoda Smart Dials: Controlul digital se îmbină perfect cu cel fizic prin rotro-butoanele inteligente multifuncționale, oferind o ergonomie impecabilă la bord.
  3. Spațiu de încărcare record: Capacitatea portbagajului a crescut la niveluri impresionante — 645 de litri pentru versiunea Liftback și 690 de litri pentru versiunea Combi.
  4. Aerodinamică și design sculptural: Liniile dinamice și sculpturale îmbunătățesc considerabil aerodinamica, reducănd consumul de combustibil și zgomotul la rulare.

De la începutul anului 2024 și până în prezent, peste 240.000 de clienți au ales deja cea de-a patra generație Superb, confirmând succesul unui model devenit o adevărată legendă a drumurilor.

Intrați în showroom-urile Škoda și vedeți pe viu legenda vie!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: