Sphera Franchise Group extinde prezența KFC în Republica Moldova prin deschiderea primului restaurant în Bălți

București, 30 martie 2026 – Sphera Franchise Group, cel mai mare grup din industria de food service din România, își extinde prezența regională și inaugurează primul restaurant KFC din municipiul Bălți, marcând astfel cea de-a patra unitate a brandului în Republica Moldova. Noua unitate, de tip food court, a presupus o investiție de aproximativ 650.000 de euro și reprezintă a treia inaugurare a Grupului din acest an.  

„Suntem bucuroși să aducem KFC pentru prima dată în municipiul Bălți și să fim mai aproape de consumatorii din Republica Moldova. Ne dorim să extindem experiența KFC în comunitatea locală și să continuăm dezvoltarea rețelei pe această piață. După 18 ani de prezență în Republica Moldova, vedem în continuare un interes ridicat pentru brand și suntem încrezători în potențialul de creștere al pieței”, a declarat Costică Mișaca, Director General, KFC Moldova.

Restaurantul este situat în zona de food court a complexului comercial EviMall, pe Strada Nicolae Iorga nr. 5, în municipiul Bălți. Unitatea are o suprafață de aproximativ 170 mp și funcționează zilnic între orele 10:00 și 22:00.

Extinderea vine pe fondul unor rezultate solide înregistrate de Sphera Franchise Group în Republica Moldova. În 2025, piața moldovenească a consemnat cea mai puternică rată de creștere din cadrul Grupului, cu vânzări de 28,3 milioane de lei, reprezentând aproximativ 1,8% din vânzările totale, în creștere cu 19,7% față de anul precedent. Profitul operațional al KFC Moldova a ajuns la 4,4 milioane de lei, în timp ce vânzările în restaurantele comparabile au revenit pe creștere în trimestrul al patrulea al anului 2025.

„Republica Moldova continuă să fie una dintre piețele cu cea mai bună dinamică pentru Grupul nostru. Evoluția din ultimii ani confirmă potențialul acestei piețe și relevanța strategiei noastre de diversificare geografică. Investițiile pe care le realizăm aici contribuie la consolidarea prezenței regionale a Sphera Franchise Group și ne permit să construim un portofoliu echilibrat, capabil să performeze într-un context economic în continuă schimbare”, a declarat Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Prima unitate KFC din Republica Moldova a fost inaugurată în decembrie 2008, în centrul comercial Malldova din Chișinău, urmată de un restaurant stradal deschis în 2015, tot în capitală, iar cea de-a treia unitate a fost inaugurată în septembrie 2024, în Port Mall, Chișinău.

În paralel cu dezvoltarea rețelei KFC, Sphera Franchise Group pregătește intrarea brandului Taco Bell pe piața din Republica Moldova, prima unitate urmând să fie inaugurată în trimestrul al doilea al acestui an.

La nivel de design și tehnologie, restaurantul din Bălți este configurat conform celor mai noi standarde internaționale ale brandului, similar cu unitățile KFC din România, oferind clienților multiple opțiuni de comandă și plată pentru optimizarea fluxului în perioadele aglomerate.

Prin deschiderea noii unități, compania creează 25 de locuri de muncă pentru comunitatea locală și contribuie indirect la dezvoltarea altor sectoare economice, inclusiv prin aprovizionarea cu materii prime de pe piața locală, precum legume, băuturi răcoritoare și ambalaje.

Pentru mai multe detalii despre noutăţile pregătite de KFC, accesaţi pagina de Facebook KFC Moldova, pagina de Instagram KFC Moldova și site-ul www.kfc.md.

Despre Sphera Franchise Group 

Sphera Franchise Group este cel mai mare grup din industria de food service din România, deținând companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, Republica Moldova și în anumite zone din Italia și de asemenea, brandul Cioccolatitaliani în Italia. Sphera Group a achiziționat și drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante Hard Rock Café în România și Republica Moldova. Grupul deține peste 175 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori București din 2017, sub simbolul SFG, fiind singura companie din HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în indicii MSCI Frontier Markets.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia revine la vot pe 29 noiembrie: își va alege bașcanul și 21 de deputați în turul II. Votare repetată la Baurci

Pe 29 noiembrie va avea loc turul al doilea al scrutinului pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, precum și al alegerilor pentru Adunarea Populară în 21 de circumscripții electorale. În aceeași zi, în circumscripția electorală Baurci nr. 12 va avea loc votarea repetată pentru alegerea deputatului în Adunarea Populară. Data alegerilor a fost stabilită de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 18 noiembrie.

„Atât pentru turul al doilea, cât și pentru votarea repetată, în fiecare buletin de vot vor fi înscriși cei doi candidați care au obținut cele mai multe voturi valabil exprimate la scrutinul din 15 noiembrie 2026, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute”, a declarat CEC.

Amintim că niciunul dintre cei opt candidați la funcția de bașcan nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. Astfel, în turul al doilea se vor confrunta Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, care a obținut 24,22%. Detalii AICI.

În ceea ce privește alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, pe 15 noiembrie, în 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale, candidații au obținut numărul de voturi necesar pentru a fi aleși din primul tur de scrutin. În 21 de circumscripții, niciun candidat nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate (50% + 1 vot). Este vorba despre circumscripțiile: Comrat nr. 3, Comrat nr. 4, Comrat nr. 2, Comrat nr. 1, Chirsova nr. 26, Ferapontievca nr. 21, Avdrama nr. 11, Tomai nr. 35, Congaz nr. 27, Cotovscoe nr. 32, Congaz nr. 28, Beșghioz nr. 14, Ceadîr-Lunga nr. 5, Ceadîr-Lunga nr. 7, Ceadîr-Lunga nr. 6, Copceac nr. 30, Vulcănești nr. 8, Vulcănești nr. 9, Cișmichioi nr. 16, Etulia nr. 20, Svetlîi nr. 34, Baurci nr. 12. În circumscripția Baurci, prezența la vot a fost de 24,60%, sub pragul legal de 25%. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

Amenzi pentru parcarea neachitată și evacuarea mașinilor. Guvernul susține proiectul, dar propune modificări

Guvernul susține modificarea Codului contravențional pentru a introduce răspunderea șoferilor care nu achită tariful pentru parcare. Totuși, Executivul recomandă ca noile prevederi să fie corelate cu proiectul Legii privind mobilitatea urbană durabilă, aflat în examinare în Parlament.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, modificările propuse prevăd acordarea competențelor necesare autorităților publice locale pentru a sancționa neachitarea parcării. De asemenea, proiectul stabilește un mecanism gradual și proporțional de imobilizare și evacuare a vehiculelor în cazul nerespectării regulilor de parcare.

În același timp, Guvernul recomandă revizuirea modificărilor propuse la Legea serviciilor publice de gospodărie comunală și la Codul fiscal.

În cazul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, Executivul consideră că propunerea ar transforma o responsabilitate a autorităților publice locale într-un serviciu prestat contra cost, fără o analiză prealabilă a impactului.

Totodată, abrogarea taxei pentru parcaj, propusă prin modificarea Codului fiscal, ar putea reduce veniturile bugetelor locale. Guvernul atrage atenția că această consecință nu a fost evaluată și că autoritățile publice locale nu au fost consultate.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, corelarea prevederilor legislative este necesară pentru a asigura un cadru coerent de reglementare a parcărilor publice.

Facebook/Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

„Al doilea val de debirocratizare”: guvernul promite eliminarea sau revizuirea a peste 220 de acte care vizează antreprenorii

În Republica Moldova vor fi eliminate sau simplificate peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive, precum și revizuite peste 150 de acte solicitate mediului privat. Anunțul a fost făcut ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în contextul unui proiect de lege aprobat de Guvern pe 18 noiembrie. Potrivit oficialului, acesta este al doilea val de debirocratizare, menționând că alte pachete de măsuri în acest sens sunt în lucru.

Potrivit ministrului, „proiectul elimină sau simplifică peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive”. Totodată, „forțează revizuirea a peste 150 de acte cerute mediului privat”. În contextul celor 150 de acte, Guvernul a precizat că autoritățile au termen până la 1 ianuarie 2027 pentru a le justifica necesitatea. „Altfel, nu mai pot fi cerute”, a precizat Executivul.

„Este al doilea val de debirocratizare, după ce acum două săptămâni am eliminat sau simplificat alte peste 20 de hotărâri de guvern. Acum acționăm la nivel de lege. (…) Și nu ne oprim aici. Avem în lucru și alte pachete de debirocratizare. Nu vreau să anunțăm prea multe la momentul acesta pentru că încă muncim la ele. Dar în final investițiile private și antreprenoriatul vor fi foarte ușor de făcut în Moldova. Antreprenorii trebuie să se ocupe numai de afacerea pe care o construiesc. (…) Antreprenorii nu trebuie să-și piardă timpul, banii și nervii luptând cu birocrația. Iar consumatorii trebuie să aibă de ales dintre cât mai multe opțiuni de bunuri și servicii”, a conchis Năsui.

Detalii despre proiect

Ministrul a spus că „moldovenii vor putea construi pe teren agricol mult mai simplu”. „Un fermier va putea construi pe terenul agricol o construcție de până la 150 m² și 6 m înălțime, fără autorizație de construire. Trebuie doar să anunțe primăria și să respecte condițiile de amplasare și siguranță”, a comunicat oficialul.

În domeniul siguranței alimentelor și al activității sanitar-veterinare, se propune stabilirea unui termen nelimitat de valabilitate pentru anumite autorizații și certificate, eliminând astfel necesitatea reînnoirii periodice a acestora, a precizat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. De asemenea, vor fi reduse unele taxe pentru eliberarea actelor permisive în transportul rutier.

Năsui a mai spus că sunt eliminate barierele din calea deschiderii farmaciilor. Mai exact, proiectul elimină criteriile geografice și demografice care condiționează deschiderea farmaciilor și simplifică importul anumitor materii prime. În cazul laboratoarelor medicale, va fi introdusă recunoașterea acreditărilor tehnice existente, astfel încât evaluările pentru aceleași cerințe să nu mai fie repetate.

Totodată, a comunicat ministrul, activităților de servicii poștale li se va permite să înceapă activitatea direct prin simpla notificare, fără să mai aștepte o permisiune.

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, sunt prevăzute simplificări și pentru companiile din zonele economice libere, care nu vor mai avea nevoie de o autorizație suplimentară din partea administrației pentru fiecare gen de activitate, dreptul de desfășurare a activității urmând să rezulte din contractul încheiat cu administrația. Totodată, va fi eliminată obligația generală a importatorilor de produse petroliere de a deține depozite cu o capacitate minimă de 1.000 m³, fiind menținute obligațiile de stocare prevăzute de legislația specială.

Proiectul include și modificări ale Codului muncii, pentru reducerea unor obligații administrative ale angajatorilor, precum și cerințe mai simple de prevenire a incendiilor pentru întreprinderile micro și mici cu riscuri reduse, a declarat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Năsui a mai spus că pensiunilor turistice li se permite să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie. „Tot printr-o simplă notificare”, a comunicat ministrul.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova, în colaborare cu alte autorități și reprezentanți ai mediului de afaceri. Măsurile fac parte din Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, susținut de Uniunea Europeană, a comunicat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Proiectul urmează a fi examinat de Parlament.

***

Amintim că, în luna august, premierul Vasile Tofan a cerut revizuirea regulamentului de 35 de pagini, pe care clinicile stomatologice trebuie să-l respecte. „Sincer, nu știu cum oamenii au primit autorizațiile”, a declarat premierul, menționând printre condiții existența unui lift și asigurarea accesului la preot. Detalii AICI.

În luna septembrie, premierul a anunțat că Guvernul pregătește modificarea sau eliminarea unor reguli, autorizații și proceduri considerate inutile pentru întreprinderi. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Eu nu cer privilegii”. Din închisoare, Plahotniuc comentează decizia Curții de Justiție UE privind sancțiunile împotriva sa

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, pe 18 noiembrie, după hotărârea instanței europene.

Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.

Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.

Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.

„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.

În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Imagine simbol

Sprijin pentru foștii deținuți din Transnistria. Promo-LEX a sesizat Comitetul ONU împotriva Torturii despre situația din Moldova

Asociația Promo-LEX solicită autorităților Republicii Moldova să creeze, prin lege, un mecanism de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție în regiunea transnistreană. Organizația a prezentat problema experților Comitetului ONU împotriva Torturii, la o întrevedere desfășurată pe 16 noiembrie, la Geneva.

Potrivit Promo-LEX, la 1 ianuarie 2026, administrația de facto din stânga Nistrului deținea 1.325 de persoane în locuri de detenție care nu au putut fi vizitate niciodată de reprezentanții mecanismului național de prevenire a torturii. Totodată, persoanele eliberate nu beneficiază de sprijin medical sau psihologic din partea statului.

Organizația propune adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă un mecanism de asistență pentru aceste persoane. De asemenea, Promo-LEX cere ca accesul monitorilor în locurile de detenție să devină o condiție pentru orice înțelegere dintre autoritățile constituționale și administrația din regiune.

„Republica Moldova a rămas singurul stat de la care acestea mai pot solicita protecție juridică. De aceea, am insistat în fața Comitetului asupra necesității de a aborda situația din regiune”, a declarat Alexandru Postica, șeful departamentului de analiză și cercetare al Promo-LEX.

În cadrul întrevederii au fost prezentate și problemele din sistemul penitenciar. Promo-LEX a atras atenția asupra suprapopulării Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde, în decembrie 2025, erau deținuți 939 de oameni, deși instituția are o capacitate de 570 de locuri. Potrivit datelor prezentate de organizație, deținuții petreceau 23 de ore pe zi în celule.

Deși construcția unui nou penitenciar este promisă din 2013, lucrările nu au început nici până în mai 2026, când Curtea de Conturi a constatat acest lucru. În acest context, Promo-LEX solicită stabilirea unui calendar obligatoriu pentru construcție și alocarea unui buget separat.

O altă problemă semnalată vizează lipsa personalului medical din penitenciare. În 2025, în fiecare dintre instituțiile penitenciare vizitate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii postul de medic era vacant. Totodată, trei deținuți aflați în fază terminală a bolii au murit înainte ca instanțele să se pronunțe asupra cererilor lor de eliberare.

Pentru soluționarea problemei, Promo-LEX cere adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă transferul unităților medicale din sistemul penitenciar în subordinea Ministerului Sănătății și extinderea asigurării medicale asupra tuturor deținuților. Procesul de transfer este discutat încă din 2008, dar nu a fost finalizat.

Comitetul ONU împotriva Torturii examinează raportul periodic al Republicii Moldova în perioada 17-18 noiembrie, în cadrul celei de-a 85-a sesiuni, desfășurate la Geneva. În urma examinării, experții vor adopta observații finale și vor formula recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: