Familia Angheleanu din satul Pîrlița, raionul Ungheni, care crește 5 copii, a reușit să reducă cheltuielile pentru încălzire și să asigure un confort termic stabil în locuință, în urma lucrărilor de eficientizare energetică realizate cu suportul Uniunii Europene prin Programul de stat Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM).
În acest sezon rece, casa s-a menținut caldă pentru perioade mai lungi, iar necesitatea de a face focul a scăzut considerabil. Diferențele de temperatură între camere au dispărut, iar mediul interior a devenit mai confortabil pentru toți membrii familiei.
Rezultatele au fost posibile datorită intervențiilor realizate prin proiectul pilot, susținut de Uniunea Europeană și Germania în cadrul programului guvernamental FEERM. A fost realizată termoizolarea pereților exteriori cu vată minerală, hidroizolarea soclului, instalarea sistemului de scurgere a apelor pluviale și modernizarea sistemului de încălzire. Aceste măsuri reduc pierderile de căldură, protejează locuința și contribuie la menținerea unui climat interior sănătos.
Rezultatele sunt reflectate și în cheltuieli pentru încălzire din iarna trecută. Familia a utilizat mai puține lemne, costurile ajungând la aproximativ 15.000 de lei – de aproape două ori mai mici comparativ cu anii precedenți. În același timp, și efortul zilnic pentru întreținerea căldurii în locuință s-a redus, deși spațiul încălzit a crescut, deoarece familia a menținut căldura în toată casa.
„Înainte, casa se încălzea repede, dar se răcea la fel de repede. Iarna trecută, după ce s-au făcut lucrări de termoizolare, făceam focul seara, iar a doua zi temperatura se menținea încă în toate camerele în jur de 25-26°C”, spune Alexandra Angheleanu.
Lucrările au fost realizate prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Germaniei prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M).
Pentru gospodăriile cu grad ridicat de vulnerabilitate energetică programul acoperă 95% din costurile eligibile. 50% sunt finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, 45% provin din Fondul de vulnerabilitate energetică, iar contribuția beneficiarilor este de 5%.
Acest sprijin face posibil ca familiile să-și îmbunătățească condițiile de trai, să reducă cheltuielile pentru încălzire și să locuiască în case mai calde și mai bine izolate.
Primele 42 de familii beneficiază deja de case mai eficiente energetic, iar alte zeci de gospodării din întreaga țară vor beneficia de lucrări similare pentru locuințe mai confortabile și cu cheltuieli mai mici pentru energie.
Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut financiar prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca. Această componentă este finanțată de Uniunea Europeană.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ți-ai dori să afli cum o afacere ajunge de la idee – la companie globală? Sau cum reușesc fondatorii să atragă investiții, să scaleze produse tehnologice și să construiască echipe care schimbă industrii întregi? Răspunsurile vor veni direct de la cei care au făcut deja acest lucru, pe scena Startup Moldova Summit 2026 – cel mai important eveniment din Republica Moldova dedicat antreprenoriatului, inovației, tehnologiilor și carierei. Pe 22 aprilie, la Arena Chișinău, fondatori, investitori și lideri din tehnologie din întreaga lume vor împărtăși experiențe reale despre cum se construiesc companii cu impact global.
Printre speakerii confirmați se numără antreprenori care au creat produse folosite de milioane de oameni, investitori care finanțează următoarea generație de startup-uri și experți care ajută companiile să crească la nivel internațional.
Sacha Michaud (Spania) – co-fondator al Glovo Cu peste 15 ani de experiență în tehnologie, Sacha Michaud a contribuit la dezvoltarea uneia dintre cele mai dinamice platforme de livrare on-demand din Europa și Asia Centrală, prezentă în peste 20 de țări. Modelul de „quick commerce” promovat de Glovo a redefinit modul în care comercianții locali, curierii și consumatorii sunt conectați prin tehnologie. Sub conducerea sa, platforma a atras investiții de aproximativ 1 miliard de euro, înainte de a fi achiziționată. Pasionat de domeniul startup-urilor, în prezent susține fondatorii aflați la început de drum pentru dezvoltarea unor echipe performante.
Massimo Giulio Caterino (Danemarca) – Partner Technology Strategist, Microsoft / Responsabil de strategie tehnologică pentru parteneri, Microsoft În cadrul Microsoft este strateg tehnologic senior și lucrează cu organizații și companii pentru a accelera transformarea digitală și adoptarea tehnologiilor emergente. Expertiză sa se concentrează pe utilizarea inteligenței artificiale, a soluțiilor cloud și a strategiilor de produs pentru a crea servicii mai simple, mai utile și mai ușor de folosit de către oameni.
Jaïr Halevi (Olanda) – expert internațional în dezvoltarea startup-urilor și cultură organizațională la Miro Cu o experiență de peste un deceniu în domeniul culturii organizaționale, Jaïr Halevis-a concentrat pe modul în care valorile și relațiile din interiorul unei echipe pot deveni un avantaj competitiv, pot crea echipe care performează și susțin dezvoltarea armonioasă a startup-urilor încă de la început. Acum este responsabil de programele de startup-uri de la Miro – platformă dedicată colaborării între membrii echipei – și coordonează domeniul de cultură organizațională la Pygma VC, accelerator și fond de investiții pentru startup-uri abia create. A povestit despre impactul culturii organizaționale asupra unei companii tinere în volumul său „Advantage: Culture – Make Culture Your Startup’s Competitive Advantage from Day One”. De-a lungul carierei sale, Jaïr a lucrat direct cu peste 1.000 de startup-uri.
Guillermo Sohnlein (Spania) – antreprenor și investitor, membru fondator la Fortivo Holdings LLC Autor și explorator, cunoscut pentru interesul său constant față de spațiu și oceane, în prezent conduce o organizație care susține inițiativele legate de viitorul explorării spațiale și promovează explorarea planetei Venus ca posibilă destinație a viitorului pentru umanitate. Până acum a contribuit la lansarea a peste zece companii și organizații non-profit dedicate investițiilor în domeniul spațial. A fondat OceanGate, companie devenită cunoscută după implozia submersibilului Titan, un moment istoric tragic, care a ținut prima pagină a ziarelor internaționale. În volumul „Titan Unfinished” relatează povestea creării OceanGate, despre visul explorării extreme și despre tragedia submersibilului Titan, relatată din perspectiva cofondatorului companiei.
Bill Reichert (SUA) – Partener la Pegasus Tech Ventures și Chief Evangelist al Startup World Cup Cu peste 20 de ani de experiență în venture capital, Bill Reichert este unul dintre cei mai cunoscuți investitori și mentori din Silicon Valley. În prezent este Partener la Pegasus Tech Ventures, unde se concentrează pe investiții în tehnologii de profunzime: inteligență artificială, calcul cuantic, cipuri de nouă generație, știința materialelor și tehnologie medicală. Este, de asemenea, Chief Evangelist al Startup World Cup, cea mai mare competiție de venture capital din lume, cu premii de peste 1,5 milioane de dolari, inclusiv un premiu principal de 1 milion de dolari. A co-fondat Garage Technology Ventures, fond de investiții seed și early-stage, preluat ulterior de Pegasus. Bill a predat la Stanford și Berkeley și este co-autor al ghidului de pitching „Getting to Wow! Silicon Valley Pitch Secrets for Entrepreneurs” o resursă esențială pentru fondatorii care vor să convingă investitorii. De-a lungul carierei sale, a susținut keynote-uri și workshop-uri în întreaga lume.
Ion Guțu (Moldova) – Lovable Ambassador Creator de produse digitale, este implicat în promovarea tehnologiilor, dezvoltarea comunităților tech și promovarea soluțiilor digitale. Lucrează cu startupuri și companii pentru a transforma ideile în produse digitale funcționale și afaceri online. În calitate de Lovable Ambassador – comunitate suedeză și platformă de inteligență artificială – Ionpromovează dezvoltarea accesibilă de produse cu AI, care le permit fondatorilor să construiască și să lanseze aplicații mai rapid.
Elsa Hyland (Suedia) – Investitoare de tip Angel și consultantă Investitoare, consultantă și mentoră a companiilor aflate în creștere accelerată, Elsa este recunoscută printre cei mai apreciați 100 de investitori de tip Angel și de impact din Suedia și regiunea nordică. De-a lungul carierei sale a sprijinit numeroase afaceri din întreaga lume, oferindu-le nu doar finanțare, ci și mentorat și ghidare strategică, fiind o voce activă în ecosistemul internațional al inovației.
Alina Kovalchuk (Germania) – Consultantă Linkedin Alina Kovalchuk este recunoscută la nivel internațional ca fiind în topul celor mai buni mentori Linkedin din lume. Cu o experiență de 15 ani în marketing și formare profesională alături de lideri globali din industrie, acum Alina ajută companiile și angajații să-și îmbunătățească prezența pe LinkedIn, ca să devină o autoritate pe piață și să atragă oportunități reale de business. Este specializată în optimizarea proceselor B2B și în dezvoltarea unor sisteme LinkedIn integrate, de tip „360 de grade”, pentru fondatori și echipe. Alina este specializată în cultivarea unor branduri personale puternice, care să poată scala afacerea și să genereze creștere constantă.
Ethan Mayers (SUA) – Partener de investiții/Venture Partner Fairbridge VC În activitatea sa, Ethan Mayerssprijină startup-urile aflate în stadii timpurii să atragă capital, să-și definească strategiile de creștere, conectând fondatorii cu rețele de investitori și resurse esențiale pentru scalare. În prezent susține startup-urile aflate în faze timpurii de dezvoltare și consultă executivi din peste 50 de țări. A fost producător TV, apoi a lucrat în domeniul consultanței globale și investițiilor private. Este autorul cărții „The Agile Shepherd ”, în care analizează rolul leadershipului, al inovației și al culturii organizaționale, care ajută o companie să se adapteze și să creascăpe termen lung.
Andrei Dudoiu (România) – CEO SeedBlink Andrei Dudoiu conduce platforma europeană SeedBlink, dedicată investițiilor în startup-uri tehnologice și managementului de equity. Cu peste două decenii de experiență în sectorul financiar, el a susținut dezvoltarea unor soluții digitale pentru antreprenori și investitori și a facilitat conectarea startup-urilor cu investitori din întreaga Europă.
Laurent Koerge (Germania) – Director de Franciză și Expansiune Bolt Bolt este platforma europeană de mobilitate care deservește peste 200 de milioane de clienți în peste 50 de țări. Pe parcursul a peste șase ani la Bolt, Laurent a avut un rol esențial în creșterea globală a companiei, de la lansarea în Germania până la coordonarea extinderii în peste 20 de țări noi de pe patru continente. Numai în 2025, a contribuit la lansarea în peste 150 de orașe noi. În prezent, coordonează intrarea pe piețe noi și portofoliul global de francize al Bolt, gestionând parteneriate strategice în Europa, MENA și LATAM.
Aceștia sunt doar câțiva dintre speakerii care vor urca pe scena Startup Moldova Summit 2026 pentru a împărtăși idei ce pot inspira următoarea generație de antreprenori și ghida formarea unor echipa orientate spre inovare.
Pentru a oferi mai multe oportunități de învățare directă de la fondatori, investitori și executivi internaționali, Startup Moldova Summit 2026 oferă condiții speciale pentru biletele Explorer, o opțiune potrivită și pentru team building: trei colegi pot participa la prețul a două bilete, iar echipele de 10 persoane beneficiază de acces la prețul a 7 bilete. Opțiunile sunt valabile în limita biletelor disponibile și sunt destinate echipelor pentru care o zi la SMS26 face cât 12 luni de training intern.
Startup Moldova este fundația care construiește și susține ecosistemul antreprenorial și de inovație din Republica Moldova. Prin programe de suport pentru startup-uri, acces la finanțare, evenimente, parteneriate internaționale și inițiative de politici publice, Startup Moldova conectează fondatori de startup-uri tehnologice, investitori, corporații în jurul unui obiectiv comun: o Moldovă în care ideile bune au resurse și piețe. Startup Moldova Summit este evenimentul principal al ecosistemului al, organizat de Startup Moldova anual cu scopul de a inspira, conecta și susține o nouă generație de antreprenori care construiesc companii globale din Moldova.
Reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei se află astăzi, 30 martie, într-o vizită oficială la Chișinău. Delegațiile celor șapte state membre ale UE au avut o întrevedere cu Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană și deputat PAS, și au semnat o declarație comună privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova.
Întâlnirea membrilor delegațiilor străine cu președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană a durat circa două ore. La reuniune a fost prezent inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Într-o conferință de presă, după reuniune, președinții comisiilor pentru afaceri europene din legislativele Estoniei, Poloniei, Suediei și Finlandei, alături de Marcel Spătari, au calificat discuțiile drept „fructuoase” și „constructive”.
Președinta marelui comitet pentru afaceri europene din Parlamentul Finlandei, Saara-Sofia Siren, a lăudat ritmul în care Republica Moldova a realizat reforme necesare pentru aderarea la UE, menționând domeniile statului de drept, drepturilor omului, democrației și egalității.
„În același timp, desigur, am fost cu toții de acord că mai este încă mult de lucru de făcut. Și suntem aici pentru a ne arăta sprijinul și disponibilitatea de a ajuta în orice mod putem”, a mai spus Saara-Sofia Siren.
La rândul său, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Suediei, Erik Ottoson, a menționat că progresul făcut de Republica Moldova până acum indică faptul că parcursul său spre aderare la UE este „ireversibil”
„Rolul dumneavoastră în Europa devine tot mai puternic pe zi ce trece și apreciem toate lucrurile pe care le faceți pentru a deveni membru al Uniunii Europene. (…) Vedem aceste progrese pe care le faceți și acest lucru ne face să vă privim ca pe un far al speranței în lume”, a declarat oficialul.
Totodată, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Estoniei, Peeter Tali, a declarat că atât Uniunea Europeană, cât și statele membre lucrează asupra unor inițiative pentru deblocarea procesului de extindere a UE, însă nu a oferit mai multe detalii.
„Așteptăm să vedem alegerile din Ungaria. Sunt foarte sincer: lucrăm că se fac eforturi în parlamentele noastre naționale și, de asemenea, la nivelul întregii Uniuni Europene, la planurile A, B, C și D privind eliminarea obstacolelor din calea extinderii. Mai exact, mă refer la această abordare a lui Viktor Orban de a înainta veto pe orice inițiativă referitoare la sprijinirea Ucrainei și extindere Uniunii Europene”, a spus Tali.
Declarație comună
Menționăm că, în marja vizitei, delegațiile celor șapte țări au semnat o declarație comună prin care reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Semnatarii au salutat lansarea negocierilor tehnice pe toate clusterele și îndeamnă statele membre ale UE să adopte deciziile necesare pentru deschiderea „fără întârziere” a negocierilor formale de aderare, atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina. În declarație se mai subliniază că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit, previzibil și credibil.
Republica Moldova și Ucraina, care sunt țări candidate la UE din 2022, au deschis recent discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe ultimele trei clustere de negociere. Între timp, deschiderea oficială rămâne deocamdată blocată de refuzul Ungariei de a susține inițierea negocierilor cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Poziția Budapeste afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.
Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2025. Anul trecut, politicianul a ridicat un salariu lunar de aproape 29.600 de lei de la Parlament. Pe lângă aceasta, a beneficiat de diurne și plăți compensatorii, dar și de venituri din darea în locațiune a unui apartament. Astfel, conform declarației de avere, anul trecut politicianul a câștigat în total peste 500 de mii de lei.
În 2025, Grosu a ridicat un salariu anual de aproape 355 de mii de lei, echivalentul a aproape 29.600 de lei lunar. Spre comparație, în 2024, Grosu a raportat un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce însemna un venit lunar de circa 20 de mii de lei. Tot în 2025, Grosu a beneficiat de diurne de la Parlament în valoare de peste 156 de mii și de plăți compensatorii de 35 de mii de lei. Totodată, Grosu a obținut 3.000 de euro din darea în locațiune a apartamentului.
Soția sa a ridicat de la Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică un salariu anual de peste 226 de mii de lei, echivalentul a aproape 18.900 de lei pe lună. Alți 10 mii de lei i-a primit pentru servicii de instruire.
În 2025, familia Grosu a beneficiat de o alocație de stat pentru copii de peste 3.500 de lei românești (peste 13.400 de lei moldovenești), acordată de statul român.
La capitolul bunuri imobile, familia Grosu deține 8 terenuri, dintre care două intravilane, iar celelalte cu destinație agricolă. Două au fost dobândite prin contract de vânzare-cumpărare în 2010 și 2011, trei prin moștenire în 2000, două prin contract de moștenitor legal în 2006 și unul prin contract de donație în 2017. Totodată, familia Grosu deține două case de locuit: una cu suprafața de 121 m², dobândită în 2011 prin contract de vânzare-cumpărare, iar cealaltă cu suprafața de 82 m², dobândită prin contract de donație în 2017. În plus, familia Grosu are un apartament cu suprafața de 47 m², cumpărat în anul 2000, un spațiu comercial de producție cumpărat în 2011 și alte trei averi imobile.
Grosu a declarat și un automobil Volkswagen Touran, anul de fabricație 2009, dobândit în 2017 cu 7.800 de euro.
În 2024, Grosu a contractat un credit de la o bancă comercială în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2029.
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte în mare sau foarte mare măsură. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie. Potrivit organizației, cele mai frecvente nereguli percepute de cetățeni sunt manipularea și dezinformarea alegătorilor, finanțarea ilegală a campaniilor și interferența externă.Sondajul evidențiază și un fenomen aparte: cu cât cetățenii se raportează la niveluri mai îndepărtate de propria secție de vot, cu atât percep mai multe nereguli. Autorii studiului explică această diferență prin influența informațiilor din mass-media, mediul online și din cercul social al respondenților.
Cum au perceput cetățenii corectitudinea alegerilor
Întrebați în ce măsură alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte, 31,8% au răspuns „în mare măsură” și 10,9% „în foarte mare măsură” — deci circa 43% consideră scrutinul corect. La polul opus, 28,3% spun că alegerile au fost corecte „în mică măsură”, iar 23% — „în foarte mică măsură sau deloc”. Alți 5,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Cele mai frecvente nereguli percepute
Dintre cei 732 de respondenți care au sesizat cel puțin unele nereguli, principalele tipuri de încălcări percepute sunt: manipularea și dezinformarea alegătorilor, inclusiv prin rețele de socializare — 63,4% de acord, finanțarea ilegală a unor concurenți electorali — 60,6%, interferența sau amestecul din străinătate în alegeri — 57,7%, utilizarea discursurilor de ură sau care cheamă la discriminare — 48,3% și oferirea de bani sau cadouri electorale — 39,6%. Mai puțin răspândite sunt percepțiile privind utilizarea resurselor administrative — 38,4%, amenințările sau violența asupra alegătorilor — 32,2% și influența Bisericii sau preoților — 30,5%.
Nereguli — mai mult percepute la distanță
Directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, a explicat un fenomen interesant: cu cât cetățenii sunt întrebați despre nereguli mai departe de secția lor de vot, cu atât percepția acestora crește. Potrivit datelor, doar 20,7% dintre respondenți au declarat că au observat nereguli în secția unde au votat, în timp ce 63% au spus că nu au remarcat astfel de probleme. În schimb, percepția privind existența neregulilor crește la nivel național, unde 63% dintre respondenți consideră că acestea ar fi avut loc.
„Cu cât cetățenii sunt mai informați despre ceea ce se întâmplă la nivel național, cu atât crește percepția că ar fi existat mai multe nereguli. Deși, dacă îi întrebăm despre secțiile unde au votat nemijlocit, aceștia spun că au fost mult mai puține nereguli”, a explicat Nicolae Panfil.
Datele detaliate arată o creștere graduală a percepției: 24,5% dintre respondenți consideră că au existat nereguli în localitatea lor, 51% în secțiile de vot deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, 52% în diaspora (dintr-un eșantion de 732 de respondenți), iar la nivel național procentul ajunge la 63%. Panfil susține că această tendință nu este una nouă, fiind observată și în alte sondaje realizate în anii precedenți. Explicația ține, în mare parte, de influența informațiilor din mediul online și din mass-media.
„Cu toții urmărim informațiile din mediul online și din mass-media și suntem expuși mesajelor care circulă. Astfel, percepția despre nereguli la nivel național poate crește, chiar dacă experiența directă a alegătorilor indică mai puține probleme”, a precizat expertul.
Analistul a comparat fenomenul cu percepția corupției: deși majoritatea oamenilor spun că nu s-au confruntat personal cu mita, mulți cred că, la nivel general, corupția este răspândită.
Aceeași tendință este explicată și de sociologa Veronica Ateș, care atrage atenția că percepțiile cetățenilor nu se bazează exclusiv pe experiențele personale, ci și pe informațiile din jurul lor.
„Oamenii își formează opinia nu doar din experiențele proprii, ci și din cele ale rudelor, prietenilor, dar și din ceea ce văd sau aud în mass-media. De aceea, atunci când sunt întrebați despre situația la nivel local, tind să spună că lucrurile stau mai bine, însă, la nivel general, influențați de diferite surse, declară că fenomenul este mai răspândit și că au existat mai multe încălcări”, a explicat Veronica Ateș.
Potrivit acesteia, un alt aspect important este ponderea mare a respondenților care nu au știut sau nu au dorit să răspundă la întrebări.
„Numărul celor care nu au dorit să răspundă sau nu au știut ce să răspundă este destul de mare, fluctuând între 16% și 35%. Acest lucru ne arată că oamenii nu întotdeauna înțeleg ce înseamnă o neregulă sau o încălcare a procesului electoral”, a subliniat experta.
În același context, Ateș a menționat că mulți cetățeni tind să perceapă modul de organizare a procesului electoral ca fiind unul firesc, fără a avea neapărat cunoștințele necesare pentru a identifica eventualele abateri.
„De multe ori, oamenii consideră că ceea ce se întâmplă este normal și așa trebuie să fie, fără să cunoască exact ce constituie o neregulă sau o încălcare”, a adăugat Veronica Ateș.
Libertățile civice și influența cetățenilor
Sondajul a măsurat și percepția libertăților civice. Circa 92% dintre respondenți consideră că pot merge liber la vot, iar 88% că pot vota un partid sau candidat preferat. Libertatea de a spune ceea ce cred despre conducerea țării este percepută mai redus — circa 66% consideră că o pot face în mare sau foarte mare măsură. Libertatea de acces la informații este apreciată pozitiv de circa 68%, iar dreptul de a protesta — de circa 62%.
Referitor la capacitatea de a influența deciziile importante, cetățenii se simt mai eficienți la nivel local — 48,5% cred că pot influența deciziile din localitatea lor — față de doar 34,4% la nivel național.
Rolul observatorilor
Aproximativ 56,7% dintre respondenți consideră că monitorizarea alegerilor de către ONG-uri contribuie la reducerea numărului de încălcări, în timp ce 28% sunt de opinie contrară.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2026, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia
Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.
Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.
Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.
Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.
Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.
Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.
Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.
Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.
