Partidul „Șansă”

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reprezentantul „Osetiei de Sud” în Transnistria, o nouă apariție la Tiraspol în pofida interdicției de intrare în Moldova. S-a întâlnit cu Krasnoselski

Reprezentantul autoproclamatei republici Osetia de Sud în regiunea transnistreană, Vitali Iankovskii, aflat în centrul unui scandal privind prezența sa pe teritoriul Republicii Moldova, în condițiile în care are interdicție de intrare în țară, a avut marți, 26 august, o întrevedere cu liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski. Întâlnirea a avut loc la Tiraspol.

Pe lângă Krasnoselski și Iankovskii, la întrevedere au participat și reprezentantul autoproclamatei republici Abhaziei în Transnistria, Alexandr Vataman, precum și așa-numitul „ministru de externe” al regiunii, Vitalii Ignatiev. Potrivit unui comunicat al administrației nerecunoscute de la Tiraspol, interlocutorii au discutat despre cooperarea dintre cele trei entități și despre evoluțiile de pe plan internațional.

Amintim că Vitali Iankovskii s-a mai aflat la Tiraspol în iulie, deși a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova și i s-a interzis intrarea în țară pentru o perioadă de cinci ani la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit publicației „Cotidianul”, acesta a participat la evenimente comemorative dedicate așa-zisei „dislocări” a pretinselor „forțe de menținere a păcii” în regiunea transnistreană și a fost surprins în fotografii alături de lideri locali, inclusiv de Vitalii Ignatiev.

Poliția de Frontieră a confirmat că Iankovskii nu a trecut frontiera de stat prin punctele de trecere controlate de autoritățile constituționale, după ce a părăsit țara, în ianuarie 2026.

Pe 12 august, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a spus că Iankovskii ar fi putut pătrunde pe teritoriul țării folosind o altă identitate sau traversând ilegal frontiera.

***

Osetia de Sud și-a declarat independența în decembrie 1991. Până în prezent, independența sa a fost recunoscută doar de Rusia, Nicaragua, Venezuela, Nauru și Siria. Republica Moldova nu recunoaște independența Osetiei de Sud și consideră teritoriul acesteia parte a Georgiei.

Din 2006, Osetia de Sud și regiunea transnistreană se recunosc reciproc drept state independente.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: