Timpul.md

(VIDEO) Cele 10 „mari păcate” ale lui Vladimir Voronin. Reacția unui deputat PAS la legea lustrației propusă de fostul președinte comunist

Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a venit cu o replică în adresa ex-președintelui Vladimir Voronin, care a anunțat că va propune în Parlament o lege a lustrației. Deputatul PAS a elaborat o listă a celor mai „mari păcate” a lui Voronin pe parcursul perioadei cât a fost la cârma țării.

„Astăzi a avut loc o conferință de presă a unui dinozaur politic. Dacă în Republica Moldova ar fi fost o lege a lustrației pe bune, o dată cu declarația independenței, asemenea specimene de hoți niciodată nu ar fi ajuns la putere. Trebuie să înțelegem clar că o bună parte din cei, care au fost și s-au perindat în diferite funcții publice în Republica Moldova, au lăsat anumite urme și consecințe, care până și astăzi își fac efectul”, a declarat Lilian Carp.

Lilian Carp a elaborat o ilustrație cu 10 păcate săvârșite de Vladimir Voronin pe parcursul mandatelor sale de președinte.

„Primul mare păcat a lui Voronin este privatizarea Hotelului Național, care este până astăzi în paragină. Un alt mare păcat a guvernării lui Voronin a fost legea 419, care a fost votată la 22 decembrie 2006, cu privire la datoria de stat și astfel a apărut baza legală pentru acordarea de credite de urgență către Banca Națională. Această ușiță defapt a deschis posibilitatea ca din bugetul de stat să meargă spre Banca Națională banii, care au fost furați sub genericul „furtul miliardului””, a informat Lilian Carp.

Președintele Comisiei susține că un alt „păcat”, care îi aparține lui Voronin, este apariția pe 7 ianuarie 2007 a „Casei Sărbătorii” și a unui acționar cu o cotă de aproape 12,5% a lui Vadim și Diana Filip, care sunt finii lui Dodon.

„O altă hoție pe care a făcut-o guvernarea comunistă a fost restaurantul „Ghiocelul Dalb” din Parcul de la Izvor, să vă aduceți minte cum a fost privatizat și cum s-a încercat și privatizarea acelor insule din lacul „La Izvor”. La 4 iulie 2008, un alt act de vitejie și de hoție făcut a fost vinderea a 10,65 ha de teren de la Grădina Moldovei la un preț normativ, fără licitație. La data de 7 august 2008 are loc privatizarea sanatoriului „Moldova” din Odessa, tot practic la un preț de nimic. La data de 4 mai este înregistrat un proiect de lege, semnat de deputatul Gheorghe popa și actualul bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, pentru aprobarea privatizării Air Moldova, hotelul „Codru” și cantinei Parlamentului. La data de 3 octombrie 2008 Guvernul aprobă prin aviza privatizarea acestor bunuri, iar la data de 7 noiembrie Voronin semnează decretul de promulgare a legii, care permite privatizarea Air Moldova și hotelul „Codru”. Să nu uităm cine a participat la toate aceste privatizări, este vorba de Plahotniuc”, menționează Carp.

De asemenea, Lilian Carp propune „să nu uităm” de privatizarea terenului de la Cimitirul Eroilor și „de marea faptă” a lui Voronin, care a permis construcțiile în păduri și marea lui moșie din pădurea Țiganca.

Totodată, Carp a amintit și de implicarea prin fiul lui la construcția sediului Moldovagaz, care a dus la dublarea prețului planificat inițial”.

Amintim că deputatul comunist Vladimir Voronin va participa din nou la ședințele plenare ale forului. Fostul președinte revine pentru „a organiza o opoziție eficientă” și a iniția un nou proiect de lege prin care primele persoane ale statului nu vor putea deține cetățenie dublă. Declarațiile au fost făcute pe 13 aprilie în cadrul unui briefing de presă.

Vladimir Voronin a deținut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în perioada 4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: