Timpul.md

(VIDEO) Cele 10 „mari păcate” ale lui Vladimir Voronin. Reacția unui deputat PAS la legea lustrației propusă de fostul președinte comunist

Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a venit cu o replică în adresa ex-președintelui Vladimir Voronin, care a anunțat că va propune în Parlament o lege a lustrației. Deputatul PAS a elaborat o listă a celor mai „mari păcate” a lui Voronin pe parcursul perioadei cât a fost la cârma țării.

„Astăzi a avut loc o conferință de presă a unui dinozaur politic. Dacă în Republica Moldova ar fi fost o lege a lustrației pe bune, o dată cu declarația independenței, asemenea specimene de hoți niciodată nu ar fi ajuns la putere. Trebuie să înțelegem clar că o bună parte din cei, care au fost și s-au perindat în diferite funcții publice în Republica Moldova, au lăsat anumite urme și consecințe, care până și astăzi își fac efectul”, a declarat Lilian Carp.

Lilian Carp a elaborat o ilustrație cu 10 păcate săvârșite de Vladimir Voronin pe parcursul mandatelor sale de președinte.

„Primul mare păcat a lui Voronin este privatizarea Hotelului Național, care este până astăzi în paragină. Un alt mare păcat a guvernării lui Voronin a fost legea 419, care a fost votată la 22 decembrie 2006, cu privire la datoria de stat și astfel a apărut baza legală pentru acordarea de credite de urgență către Banca Națională. Această ușiță defapt a deschis posibilitatea ca din bugetul de stat să meargă spre Banca Națională banii, care au fost furați sub genericul „furtul miliardului””, a informat Lilian Carp.

Președintele Comisiei susține că un alt „păcat”, care îi aparține lui Voronin, este apariția pe 7 ianuarie 2007 a „Casei Sărbătorii” și a unui acționar cu o cotă de aproape 12,5% a lui Vadim și Diana Filip, care sunt finii lui Dodon.

„O altă hoție pe care a făcut-o guvernarea comunistă a fost restaurantul „Ghiocelul Dalb” din Parcul de la Izvor, să vă aduceți minte cum a fost privatizat și cum s-a încercat și privatizarea acelor insule din lacul „La Izvor”. La 4 iulie 2008, un alt act de vitejie și de hoție făcut a fost vinderea a 10,65 ha de teren de la Grădina Moldovei la un preț normativ, fără licitație. La data de 7 august 2008 are loc privatizarea sanatoriului „Moldova” din Odessa, tot practic la un preț de nimic. La data de 4 mai este înregistrat un proiect de lege, semnat de deputatul Gheorghe popa și actualul bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, pentru aprobarea privatizării Air Moldova, hotelul „Codru” și cantinei Parlamentului. La data de 3 octombrie 2008 Guvernul aprobă prin aviza privatizarea acestor bunuri, iar la data de 7 noiembrie Voronin semnează decretul de promulgare a legii, care permite privatizarea Air Moldova și hotelul „Codru”. Să nu uităm cine a participat la toate aceste privatizări, este vorba de Plahotniuc”, menționează Carp.

De asemenea, Lilian Carp propune „să nu uităm” de privatizarea terenului de la Cimitirul Eroilor și „de marea faptă” a lui Voronin, care a permis construcțiile în păduri și marea lui moșie din pădurea Țiganca.

Totodată, Carp a amintit și de implicarea prin fiul lui la construcția sediului Moldovagaz, care a dus la dublarea prețului planificat inițial”.

Amintim că deputatul comunist Vladimir Voronin va participa din nou la ședințele plenare ale forului. Fostul președinte revine pentru „a organiza o opoziție eficientă” și a iniția un nou proiect de lege prin care primele persoane ale statului nu vor putea deține cetățenie dublă. Declarațiile au fost făcute pe 13 aprilie în cadrul unui briefing de presă.

Vladimir Voronin a deținut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în perioada 4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: