Andrei Mardari / NewsMaker

Cele 100 mln lei pentru agricultori: cine va beneficia de bani. A fost elaborat un regulament 

Sprijinul pentru agricultori, în valoare totală de 100 de milioane de lei, va fi acordat în conformitate cu un regulament. Vor primi bani agricultorii care au cultivat grâu și porumb, iar culturile acestora au fost afectate în 2024 de secetă și arșiță. Valoarea maximă de ajutor nu va depăși suma de 500 de mii de lei per/solicitant. Totodată nu vor primi ajutor agricultorii care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau agricultorii cu terenuri care au beneficiat de asigurare subvenționată. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea pe 9 septembrie. 

În timpul unor declarații de presă, Bolea a anunțat despre un regulament de distribuție a celor 100 de milioane de lei pentru agricultori.

Potrivit ministrului vor beneficia de bani agricultorii care dispun de acte de secetă și arșiță pe grâu și porumb pentru anul 2024. Ajutorul se va acorda prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Ajutorul se va oferi dacă seceta și arșița au afectat cel puțin 60% din recolta culturilor de porumb și cel puțin 70% din recolta culturii de grâu. Valoarea maximă de ajutor nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per/solicitant.

Plafonul maxim al ajutorului financiar cumulativ acordat unui solicitant în 2024 este de un milion de lei, inclusiv din ajutorul primit pentru compensarea parțială a prejudiciilor cauzate de calamitățile naturale în 2023. „Despre ce este acest punct, în martie-aprilie 2024, agenții economici care au avut calamitate naturală – seceta la porumb în 2023 – au beneficiat de suport din partea statului de 50 de milioane de lei (nota red. suma totală alocată de Guvern). Vorbim despre 384 de agenți economici care au beneficiat de acest suport și ca să aducem echitate în ceea ce privește suportul financiar din partea statului și compensări noi am introdus această noțiune. Deci, per total, un agent economic nu poate beneficia mai mai mult decât un milion de lei suport din partea statului”, a comunicat Bolea.

Agricultorii cu terenuri care se află în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare nu vor primi ajutor. „Dacă în aria unde aveți dumneavoastră terenuri sunt sisteme de irigare și dumneavoastră nu le-ați inclus din varii motive nu veți fi eligibili pentru a primi astfel de ajutor”, a explicat Bolea.

Și agricultorii cu terenuri care au beneficiat de asigurare subvenționată la fel nu vor primi ajutor. „Adică dacă dumneavoastră aveți o poliță de asigurare pentru acele terenuri și a intervenit cazul de asigurare, trebuie să mergeți spre companiile de asigurări, pentru că Ministerul Agriculturii plătește 70% din contra-valoarea poliței de asigurare și dumneavoastră trebuie să vă preluați compensările”, a adăugat ministrul.

Ulterior, Bolea a declarat că pentru a obține ajutor, solicitantul trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții: să cultive porumb și/sau grâu; să rețină actul de constatare a pagubelor; cel puțin 50%, plus minus 5%, din suprafața în posesie să fie afectată de situații excepționale cu caracter natural indiferent de tipul culturii sau natura situației.

***

Pe 20 august 2024, mai mulți agricultori și reprezentanți ai asociațiilor de crescători de cereale, culturi oleaginoase și sfeclă de zahăr s-au întâlnit la Guvern cu prim-ministrul Dorin Recean și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea. Recean i-a anunțat că, în următoarele două săptămâni, Guvernul va aloca 100 de milioane de lei – din fondul de intervenție în agricultură – pentru compensarea pierderilor suportate de producătorii agricoli.

A doua zi, Asociația „Forța Fermierilor” a declarat că cele 100 de milioane de lei, anunțate de Guvern – pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori, constituie „un suport financiar foarte mic și ineficient”. Unica soluție, potrivit Asociației, este inițial declararea stării de urgență în agricultură. „Forța Fermierilor” s-a adresat repetat președintei Maia Sandu și speaker-ului Parlamentului Igor Grosu pentru a interveni la instituirea „Situațiilor excepționale”. În caz contrar, a menționat Asociația, sunt „inevitabile proteste regionale și naționale ale fermierilor, care vor ieși la manifestații nu doar cu lozinci economice”.

Pe 4 septembrie, Comisia Situații Excepționale a alocat cele 100 de milioane de lei. Se menționa că banii, din Fondul de Intervenție a Guvernului, vor fi oferiți în special producătorilor de cereale care au înregistrat pierderi din cauza arșiței intense din timpul verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

Ministerul Justiției și Parlamentul, despre viitorul PACCO, după avizul critic al Comisiei de la Veneția: „Decizia aparține autorului”

Ministerul Justiției și Parlamentul analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Ambele instituții au transmis NewsMaker aceeași reacție oficială, în care precizează că decizia finală privind viitorul proiectului – pus pe pauză de aproape un an în așteptarea avizului Comisiei – „aparține autorului inițiativei”. Potrivit reacției comune, „opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces”.

Obiectivul autorităților este ca reformele din justiție să răspundă necesităților și să aducă plusvaloare procesului de examinare a dosarelor de corupție. În calitate de stat candidat, Republica Moldova are obligația de a demonstra progrese reale în domeniul anticorupției. Decizia finală privind proiectul de lege aparține autorului inițiativei, iar opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces. Anterior, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică necesară prin avizul generalizat al Guvernului pe marginea proiectului. Avizul a inclus mai multe recomandări, inclusiv de ordin conceptual. La nivel intern, realizăm o comparație între elementele din aviz și observațiile Comisiei de la Veneția”, au declarat instituțiile.

Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.

Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, la scurt timp după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Membrii CSS au discutat despre alegerile prezidențiale care avuseseră loc cu două luni mai devreme și fuseseră marcat de corupere electorală și elemente de război hibrid. În urma ședinței, președinta Maia Sandu a prezentat concluzia: arhitectura instituțională responsabilă de combaterea corupției trebuie consolidată, iar cadrul legal privind sancționarea mai dură a corupției politice și electorale – trebuie fortificat.

Inițiativa legislativă, înregistrată cu 29 de autori, nu era semnată însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa.

Documentul a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile. Una dintre cele mai vocale reacții a venit din partea Veronicăi Dragalin – șefa Procuraturii Anticorupție la acel moment. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar fi îndeplinit misiunea de combatere a corupției, inclusiv a celei electorale, și a prezentat propriul raport, în care prezenta „rezultate fără precedent” obținute de la preluarea mandatului. La câteva zile după prezentarea oficială a proiectului privind crearea PACCO, Dragalin și-a anunțat demisia.

În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: