Andrei Mardari / NewsMaker

Cele 100 mln lei pentru agricultori: cine va beneficia de bani. A fost elaborat un regulament 

Sprijinul pentru agricultori, în valoare totală de 100 de milioane de lei, va fi acordat în conformitate cu un regulament. Vor primi bani agricultorii care au cultivat grâu și porumb, iar culturile acestora au fost afectate în 2024 de secetă și arșiță. Valoarea maximă de ajutor nu va depăși suma de 500 de mii de lei per/solicitant. Totodată nu vor primi ajutor agricultorii care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau agricultorii cu terenuri care au beneficiat de asigurare subvenționată. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea pe 9 septembrie. 

În timpul unor declarații de presă, Bolea a anunțat despre un regulament de distribuție a celor 100 de milioane de lei pentru agricultori.

Potrivit ministrului vor beneficia de bani agricultorii care dispun de acte de secetă și arșiță pe grâu și porumb pentru anul 2024. Ajutorul se va acorda prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Ajutorul se va oferi dacă seceta și arșița au afectat cel puțin 60% din recolta culturilor de porumb și cel puțin 70% din recolta culturii de grâu. Valoarea maximă de ajutor nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per/solicitant.

Plafonul maxim al ajutorului financiar cumulativ acordat unui solicitant în 2024 este de un milion de lei, inclusiv din ajutorul primit pentru compensarea parțială a prejudiciilor cauzate de calamitățile naturale în 2023. „Despre ce este acest punct, în martie-aprilie 2024, agenții economici care au avut calamitate naturală – seceta la porumb în 2023 – au beneficiat de suport din partea statului de 50 de milioane de lei (nota red. suma totală alocată de Guvern). Vorbim despre 384 de agenți economici care au beneficiat de acest suport și ca să aducem echitate în ceea ce privește suportul financiar din partea statului și compensări noi am introdus această noțiune. Deci, per total, un agent economic nu poate beneficia mai mai mult decât un milion de lei suport din partea statului”, a comunicat Bolea.

Agricultorii cu terenuri care se află în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare nu vor primi ajutor. „Dacă în aria unde aveți dumneavoastră terenuri sunt sisteme de irigare și dumneavoastră nu le-ați inclus din varii motive nu veți fi eligibili pentru a primi astfel de ajutor”, a explicat Bolea.

Și agricultorii cu terenuri care au beneficiat de asigurare subvenționată la fel nu vor primi ajutor. „Adică dacă dumneavoastră aveți o poliță de asigurare pentru acele terenuri și a intervenit cazul de asigurare, trebuie să mergeți spre companiile de asigurări, pentru că Ministerul Agriculturii plătește 70% din contra-valoarea poliței de asigurare și dumneavoastră trebuie să vă preluați compensările”, a adăugat ministrul.

Ulterior, Bolea a declarat că pentru a obține ajutor, solicitantul trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții: să cultive porumb și/sau grâu; să rețină actul de constatare a pagubelor; cel puțin 50%, plus minus 5%, din suprafața în posesie să fie afectată de situații excepționale cu caracter natural indiferent de tipul culturii sau natura situației.

***

Pe 20 august 2024, mai mulți agricultori și reprezentanți ai asociațiilor de crescători de cereale, culturi oleaginoase și sfeclă de zahăr s-au întâlnit la Guvern cu prim-ministrul Dorin Recean și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea. Recean i-a anunțat că, în următoarele două săptămâni, Guvernul va aloca 100 de milioane de lei – din fondul de intervenție în agricultură – pentru compensarea pierderilor suportate de producătorii agricoli.

A doua zi, Asociația „Forța Fermierilor” a declarat că cele 100 de milioane de lei, anunțate de Guvern – pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori, constituie „un suport financiar foarte mic și ineficient”. Unica soluție, potrivit Asociației, este inițial declararea stării de urgență în agricultură. „Forța Fermierilor” s-a adresat repetat președintei Maia Sandu și speaker-ului Parlamentului Igor Grosu pentru a interveni la instituirea „Situațiilor excepționale”. În caz contrar, a menționat Asociația, sunt „inevitabile proteste regionale și naționale ale fermierilor, care vor ieși la manifestații nu doar cu lozinci economice”.

Pe 4 septembrie, Comisia Situații Excepționale a alocat cele 100 de milioane de lei. Se menționa că banii, din Fondul de Intervenție a Guvernului, vor fi oferiți în special producătorilor de cereale care au înregistrat pierderi din cauza arșiței intense din timpul verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: