Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spotul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

SUA blochează Strâmtoarea Ormuz? Anunțul lui Trump

Forțele navale americane vor impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz. Anunțul a fost făcut de președintele SUA, Donald Trump, duminică, 12 aprilie, într-o postare pe Truth Social.

Potrivit lui Trump, negocierile dintre Statele Unite ale Americii și Iran au decurs „bine”, însă nu s-a ajuns la un acord în privința „singurului subiect cu adevărat important” — programul nuclear.

Începând de acum, Marina SUA, cea mai puternică din lume, va bloca toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. La un moment dat, vom ajunge la principiul „toți pot intra, toți pot ieși”, dar Iranul a împiedicat acest lucru, sugerând că „ar putea exista mine” undeva, despre care doar ei știu. Asta este șantaj la nivel global”, a scris Trump.

El a mai precizat că a ordonat flotei să identifice și să oprească, în apele internaționale, navele care au plătit taxe Iranului pentru a traversa strâmtoarea. „Nicio navă care achită astfel de taxe ilegale nu va beneficia de trecere sigură în larg”, a declarat liderul american.

Totodată, Trump a promis că Statele Unite ale Americii vor începe operațiuni de deminare în zonă.

Iranului nu i se va permite să profite de acest act ilegal de șantaj. Ei vor bani și, mai ales, vor arme nucleare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 8 aprilie, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu pentru două săptămâni, după șase săptămâni de conflict declanșat în urma loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Una dintre condițiile-cheie ale încetării focului a fost redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă strategică prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul la nivel global, blocată anterior regimul teocratic de la Teheran în contextul conflictului.

În prima zi a armistițiului, Iranul a permis trecerea mai multor nave, însă ulterior strâmtoarea a fost închisă din nou, pe fondul loviturilor Israelului asupra Libanului. Țara a fost atrasă în conflict după ce Hezbollah, grupare susținută de Iran, a lansat atacuri asupra Israelului.

Pe 11 aprilie, SUA și Iran au purtat negocieri la Islamabad privind încheierea conflictului militar, însă acestea au eșuat, încheindu-se fără un acord.

ATTILA KISBENEDEK / AFP / East News

Alegeri parlamentare cu miză mare în Ungaria: prezența la vot a depășit semnificativ nivelul scrutinului precedent

În Ungaria se desfășoară alegeri parlamentare astăzi, 12 aprilie. Primele ore de vot au înregistrat o prezență record, relatează portalul Telex.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 6:00, ora locală. La doar o oră de la începerea scrutinului, peste 3% dintre alegători își exprimaseră deja votul, iar până la ora 13:00 prezența a ajuns la 54,14% — un nivel semnificativ mai ridicat față de alegerile precedente. Spre comparație, la alegerile parlamentare din 2022, până la aceeași oră votaseră 40,01% dintre alegători.

În cursa electorală sunt cinci formațiuni politice, fiecare având nevoie de minimum 5% din voturi pentru a accede în Parlament.

Lupta principală se dă între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, și partidul de opoziție de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar. Sondajele independente indică un avantaj pentru Tisza, în timp ce analiștii apropiați puterii susțin că Fidesz și-ar putea păstra majoritatea parlamentară, ceea ce i-ar permite lui Orban să rămână la conducerea Guvernului de la Budapesta încă patru ani, ajungând astfel la un total de 20 de ani în funcția de prim-ministru.

Peste 8 000 000 de ungari sunt așteptați la urnele de vot.

Secțiile de vot se vor închide la ora 19:00.

фото из открытых источников

Înghețuri de până la −3°C: meteorologii au emis Cod galben în toată Moldova

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod galben de înghețuri pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va fi valabilă în perioada 13-14 aprilie.

Potrivit SHS, în intervalul menționat, pe timpul nopții și în orele dimineții, temperaturile vor coborî până la −3…−1°C.

În regiunile centrale și în Chișinău, săptămâna viitoare vremea va fi în mare parte înnorată. Luni, 13 aprilie, izolat sunt posibile ploi slabe, iar temperaturile diurne vor urca până la +13°C. În zilele următoare, valorile termice vor crește treptat, fără precipitații.

În nordul țării se așteaptă temperaturi cuprinse între +10 și +14°C, în timp ce în sud maximele vor ajunge la +15…+18°C.

Stringer/Reuters

Ucraina și Federația Rusă se acuză reciproc de încălcarea armistițiului de Paște

Ucraina și Federația Rusă se acuză reciproc de nerespectarea armistițiului de Paște. În timp ce Statul Major al armatei Ucrainei spune că, de la începerea armistițiului, a înregistrat 469 de cazuri de încălcare a focului, guvernatorul regiunii ruse Kursk, Alexandr Hinștein, susține că o dronă ucraineană a atacat o stație de alimentare din localitatea Lgov, rănind trei persoane.

Ce spune armata ucraineană

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a comunicat că, începând de sâmbătă, 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei), au fost înregistrate 469 de încălcări ale încetării focului.

Conform datelor prezentate, în 22 de cazuri a fost vorba despre atacuri de asalt ale inamicului, în 153 – despre bombardamente, în 19 – despre lovituri cu drone kamikaze, iar în 275 – despre atacuri cu drone FPV.

Per total, în cursul zilei de 11 aprilie, forțele armate ruse au efectuat 57 de lovituri aeriene, au lansat 182 de bombe ghidate, au utilizat 3928 de drone kamikaze și au bombardat de 2454 de ori localități și poziții ale armatei ucrainene, mai indică Statul Major.

Pe direcțiile Nord-Slobojan și Kursk au avut loc patru confruntări armate, iar trupele ruse au lansat 45 de atacuri de artilerie, dintre care patru cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Atacuri au fost raportate și pe direcțiile Sud-Slobojan, Kupiansk, Liman și Sloviansk.

Forțele de apărare ucrainene au respins 19 atacuri pe direcția Konstantinovka. Pe direcția Pokrovsk au fost înregistrate 18 atacuri; potrivit estimărilor preliminare, 67 de militari ruși au fost uciși și alți 24 răniți, fiind avariate echipamente militare și drone.

De asemenea, lupte au avut loc și pe direcțiile Aleksandrovka, Guliaipole, Orehov și în zona Niprului, iar orașul Herson a fost ținta unui atac aerian, au mai precizat reprezentanții Statului Major.

Guvernatorul Kurskului: o dronă ucraineană a atacat o parcare

La rândul său, guvernatorul regiunii Kursk, Alexandr Hinștein, a anunțat că o dronă a armatei ucrainene ar fi lovit o stație de alimentare din orașul Lgov. Potrivit lui, în urma atacului au fost rănite trei persoane.

Printre victime se află și un copil de un an, care a suferit o rană la cap provocată de schije. A fost rănită și mama lui, care a suferit o contuzie. O altă persoană rănită este un bărbat cu o leziune la coapsă”, a precizat Hinștein, relatează DW.

Toți răniții au fost transportați la Spitalul Regional din Kursk.

Anunțul armistițiului

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat un armistițiu cu Ucraina începând din 11 aprilie, ora 16:00, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Anunțul a fost publicat pe 9 aprilie pe site-ul Kremlinului.

În reacție, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, a declarat că țara sa este pregătită pentru „măsuri în oglindă”, amintind că Kievul a propus anterior o încetare a focului pentru perioada sărbătorilor pascale.

Ucraina a spus în repetate rânduri că este pregătită pentru măsuri în oglindă. Am propus anul acesta o încetare a focului pe durata Paștelui și vom acționa în consecință. Oamenii au nevoie de un Paște fără amenințări și de pași reali spre pace, iar Rusia are șansa să nu reia bombardamentele nici după Paște”, a afirmat liderul de la Kiev.

Poliția Republicii Moldova

O mamă și fiica sa de 7 ani, lovite de o mașină în Chișinău, pe trecerea de pietoni. Șoferul a fost reținut

O mamă de 35 de ani și fiica sa, în vârstă de 7 ani, au fost lovite de o mașină în Chișinău, în timp ce traversau regulamentar strada, sâmbătă, 11 aprilie. Victimele au fost transportate la spital. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, accidentul rutier s-a produs pe strada Grigore Vieru din capitală. Un automobil Xiaomi, la volanul căruia se afla un bărbat de 45 de ani, a lovit femeia și copilul, care traversau strada regulamentar, pe trecerea de pietoni.

În urma impactului, victimele au fost preluate de ambulanță și transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

Șoferul a fost testat la alcool, rezultatul indicând că nu se afla în stare de ebrietate.

Acesta a fost reținut pentru 72 de ore, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: