Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spot–ul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei: câți candidați au obținut majoritatea din primul tur

În 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, candidații au obținut mai mult de 50% din voturi valabil exprimate. Cei mai mulți sunt independenți – 10 la număr -, iar trei au fost desemnați de PSRM. Rezultatele, publicate pe pagina Comisiei Electorale Centrale (CEC), sunt preliminare.

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au concurat 132 de candidați, alegerile desfășurându-se în 35 de circumscripții uninominale, în fiecare dintre acestea urmând să fie ales câte un deputat. Conform legii, alegerile dintr-o circumscripție sunt declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 25% dintre alegătorii înscriși în listele electorale, în primul tur. Potrivit CEC, în primul tur, pragul minim de participare a fost atins în 34 dintre cele 35 de circumscripții. Singura excepție este circumscripția Baurci, unde prezența la vot a fost de 24,60%, sub pragul legal de 25%.

În același timp, un candidat este declarat ales din primul tur de scrutin dacă obține peste 50% + 1 vot din voturile valabil exprimate în circumscripția respectivă.

Potrivit rezultatelor preliminare, următorii candidați au obținut numărul de voturi necesar pentru a fi aleși din primul tur de scrutin:

  • Chioselia Rusă nr. 33 – Nicolai Delibaltov (independent) 100% (237 de voturi);
  • Cazaclia nr. 24 – Alexandr Diulgher (independent) 67,60% (1521 de voturi);
  • Congazcicul de Sus nr. 29 – Dmitri Chiciuc (PSRM) – 66,54% (529 de voturi);
  • Cioc-Maidan nr. 17 – Piotr Ianioglo (independent) – 64,74% (751 de voturi);
  • Gaidar nr. 22 – Gheorghi Bejenar (independent) – 62,11% (749 de voturi);
  • Joltai nr. 19 – Nicolai Andrușoi (independent) – 59,57% (411 de voturi);
  • Dezghingea nr. 18 – Raia Nicolai (independent) – 58,45% (944 de voturi);
  • Copceac nr. 31 – Dmitri Manastîrlî (independent) – 57,29% (664 de voturi);
  • Vulcănești nr. 10 – Piotr Fazlî (PSRM) – 55,38% (720 de voturi);
  • Chiriet-Lunga nr. 25 – Ivan Burgudji (independent) – 53,43% (374 de voturi);
  • Bugeac nr. 15 – Alexandr Panov (independent) – 52,31% (408 de voturi);
  • Carbalia nr. 23 – Nicolae Untu (PSRM) – 51,71% (106 de voturi);
  • Beșalma nr. 13 – Grigori Diulgher (independent) – 51,39% (611 de voturi);

În alte 22 de circumscripții, niciun candidat nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate (50% + 1 vot). Este vorba despre circumscripțiile: Comrat nr. 3, Comrat nr. 4, Comrat nr. 2, Comrat nr. 1, Chirsova nr. 26, Ferapontievca nr. 21, Avdrama nr. 11, Tomai nr. 35, Congaz nr. 27, Cotovscoe nr. 32, Congaz nr. 28, Beșghioz nr. 14, Ceadîr-Lunga nr. 5, Ceadîr-Lunga nr. 7, Ceadîr-Lunga nr. 6, Copceac nr. 30, Vulcănești nr. 8, Vulcănești nr. 9, Cișmichioi nr. 16, Etulia nr. 20, Svetlîi nr. 34, Baurci nr. 12. Menționăm că în circumscripția Baurci, prezența la vot a fost sub pragul legal de 25%.

Precizăm că, în al doilea tur de scrutin, pragul minim de participare este redus, alegerile fiind declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 1/5 (20%) din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Este declarat ales candidatul care obține cel mai mare număr de voturi. Cel de-al doilea tur de scrutin se organizează în termen de două săptămâni de la data primului tur. Data exactă se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor oficiale din primul tur, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua votării.

***

Duminică, 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au fost așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. 

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost înregistrați 132 de candidați: 42 au fost desemnați de partide politice, iar 90 erau independenți. 

Pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în buletinul de vot au fost înscriși opt candidați. În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Detalii AICI.

Colaj NewsMaker

Stoianoglo VS Gagauz. Găgăuzia își va alege bașcanul în turul doi

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea un al doilea tur, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate de organul electoral, după procesarea a 100% din procesele-verbale, cei doi candidați au obținut cele mai multe voturi.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să acumuleze mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. Dacă această condiție nu este îndeplinită, alegătorii sunt chemați din nou la urne pentru a alege între primii doi clasați. Conform calendarului electoral prezentat de CEC, turul doi este prevăzut pentru 29 noiembrie.

În primul tur, secțiile de votare au fost deschise între orele 07:00 și 21:00. Prezența la urne a constituit aproximativ 37,6%, potrivit datelor comunicate la încheierea votării. În aceeași zi, locuitorii autonomiei au votat și pentru deputații Adunării Populare.

Amintim că alegerile anticipate pentru funcția de bașcan au fost organizate după condamnarea Evgheniei Guțul în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”. Pe 17 august, Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat vacanța funcției, invocând sentința de condamnare menținută în apel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Secțiile de votare s-au închis în Găgăuzia. Pragul de participare a fost atins în 34 dintre cele 35 de circumscripții⚡️⚡️⚡️

Peste 48.000 de alegători au votat la alegerile regionale din Găgăuzia, pe 15 noiembrie. La închiderea secțiilor de votare, la ora 21:00, prezența la urne era de 37,6%. Pragul minim de participare a fost astfel atins, iar scrutinul poate fi declarat valabil.

În total, au votat 48.749 de persoane, dintre care 383 pe listele suplimentare.

Aproape unul din patru votanți avea între 66 și 75 de ani. Aceasta a fost cea mai numeroasă grupă de vârstă la urne. Tinerii de 18–25 de ani au reprezentat puțin peste 6% dintre cei care au votat.

Potrivit CEC, pragul minim de participare – de o pătrime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, necesar pentru declararea valabilității alegerilor – a fost atins în 34 dintre cele 35 de circumscripții electorale. Excepție face circumscripția electorală Baurci, unde prezența la votare a fost sub acest prag (24,60%). Cea mai ridicată prezență la vot la alegerile din Găgăuzia a fost înregistrată în circumscripția Bugeac – 58,78%.

Reamintim, după mai bine de un an de blocaje electorale, locuitorii autonomiei au fost chemați la urne pe 15 noiembrie să aleagă deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și viitorul bașcan.

Pentru cele 35 de mandate de deputat au candidat 132 de persoane. Dintre acestea, 42 au fost desemnate de partide politice, iar 90 au candidat independent. În fiecare circumscripție uninominală va fi ales câte un deputat.

În cursa pentru funcția de bașcan s-au înscris opt candidați: Fiodor Găgăuz, Alexandr Stoianoglo, Corneliu Dudnic, Ivan Kîlcic, Piotr Vlah, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan.

Poliția și Promo-LEX au semnalat mai multe incidente în ziua votului. La Comrat și Ceadîr-Lunga, polițiștii au identificat mai multe persoane care ar fi transportat ilegal alegători la secțiile de votare cu mașini și microbuze. Poliția verifică dacă a fost încălcată legislația electorală.

Promo-LEX a raportat, la rândul său, că, în timpul votării cu urna mobilă, fiul unei alegătoare a votat în locul mamei sale. Într-un alt caz semnalat de observatori, mai multe persoane au intrat în aceeași cabină de vot.

Precizăm că atât candidatul pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, cât și pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei, se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. În cazul în care niciun candidat nu întrunește această condiție, în termen de două săptămâni se organizează al doilea tur cu doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Ce aeronave au fost observate deasupra Chișinăului în seara de 15 noiembrie? Explicațiile Autorității Aeronautice Civile

Cele trei aparate de zbor observate deasupra Chișinăului în seara de 15 noiembrie erau avioane de mici dimensiuni venite din Cehia, anunță Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC). Instituția a făcut precizările după ce pe rețelele de socializare au apărut imagini și informații despre prezența unor presupuse drone deasupra capitalei.

Potrivit AAC, cele trei avioane, de tip SR-20, veneau din orașul ceh Brno. În zona de așteptare, acestea au întâmpinat dificultăți în recepționarea semnalului GPS, ceea ce a îngreunat stabilirea poziției lor. Controlorii de trafic aerian au ghidat echipajele în timpul apropierii de aeroport, iar toate cele trei aeronave au aterizat cu succes pe Aeroportul Internațional Chișinău.

AAC a mai precizat că, în cursul zilei, o altă aeronavă de mici dimensiuni a efectuat zboruri de cartografiere și fotografiere aeriană în spațiul aerian al Republicii Moldova.

„Aeronavele respective nu sunt drone și îndeamnă cetățenii să se informeze din surse oficiale, evitând distribuirea informațiilor neverificate care pot genera îngrijorări nejustificate”, mai precizează Autoritatea în comunicatul emis în seara zilei de 15 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Alegători din Găgăuzia, duși organizat la urne cu mașini și microbuze? Poliția: „Nu acceptați bani în schimbul votului”

Mai multe persoane ar fi transportat ilegal alegători la secțiile de votare din Comrat și Ceadîr-Lunga, în timpul alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, din 15 noiembrie. Potrivit Poliției, pentru deplasări ar fi fost folosite atât automobile personale, cât și microbuze.

IGP anunță că oamenii legii au identificat persoanele care ar fi asigurat transportul și verifică dacă în aceste cazuri a fost încălcată legislația electorală.

Poliția îndeamnă alegătorii să nu accepte bani, bunuri sau alte avantaje în schimbul votului și să sune la 112 dacă observă cazuri de transport ilegal al alegătorilor sau alte acțiuni suspecte.

„Dreptul la vot trebuie exercitat în mod liber, fără presiuni, influențe sau constrângeri”, transmite IGP.

Reamintim că astăzi, 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. 

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei sunt înregistrați 132 de candidați. În fiecare dintre cele 35 de circumscripții uninominale va fi ales câte un deputat. Dintre candidați, 42 sunt desemnați de partide politice, iar 90 sunt independenți. 22 dintre candidați sunt femei și 110 sunt bărbați. 

Pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în buletinul de vot sunt înscriși opt candidați: Fiodor Găgăuz, Alexandr Stoianoglo, Corneliu Dudnic, Ivan Kîlcic, Piotr Vlah, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan.

Până la ora 18:00, pragul minim de participare a fost depășit, astfel încât ambele scrutine pot fi declarate valabile.

Asociația Promo-LEX, care monitorizează alegerile din UTAG, a raportat în seara zilei mai multe încălcări în timpul desfășurării scrutinelor. Printre acestea se numără un caz în care, pe parcursul votării cu urna mobilă, fiul unei alegătoare a votat în locul mamei sale. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: