Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spotul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Максим Андреев/NewsMaker

„Chiar nu-mi amintesc nimic”: Noi martori în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Plahotniuc, audiați în instanță

Judecătoria Buiucani a audiat, în ședința din 6 noiembrie încă șase martori în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, în care este învinuit fostul președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc. Printre aceștia se numără persoane ale căror obligații includeau înregistrarea companiilor pe numele lor și semnarea documentelor.

Instanța a audiat doi bărbați în vârstă care au lucrat anterior pentru Vladimir Plahotniuc. Unul dintre ei, fost administrator al hotelului Nobil, a fost supus unui set amplu de întrebări din partea procurorului. Invocând, însă, urmările unui vechi accident vascular cerebral și problemele de memorie, martorul nu a putut oferi răspunsuri concrete. Bărbatul nu și-a putut amintit nici măcar că în timpul perchezițiilor la domiciliul său au fost descoperite documente legate de Plahotniuc.

Celălalt bărbat a declarat că, de-a lungul anilor, a activat în mai multe companii ale lui Plahotniuc – Petrom Moldova, SRL Jemini și Victoriabank – și că, la un moment dat, i s-a cerut să coordoneze pregătirile pentru filmările proiectului „Fabrica de staruri”. Martorul nu și-a putut aminti însă anumite detalii, motiv pentru care procurorul a fost nevoit să citească declarațiile oferite anterior, în faza de urmărire penală. În acestea se menționa că bărbatul fusese desemnat formal administrator al unei firme, care urma ulterior să fie reînregistrată la notar. Toate acțiunile aveau loc, potrivit mărturiilor, la solicitarea lui Plahotniuc.

Același bărbat a declarat că, în timpul urmăririi penale, i-au fost prezentate documente bancare care purtau semnătura sa, însă el a susținut că nu le-a semnat niciodată și că le vedea pentru prima dată.

În instanță a fost audiat și Dorin Pavelescu, directorul companiei Casa Media, care este de asemenea legată de inculpat. La aproape toate întrebările procurorului, el a răspuns că nu își poate aminti nimic. „Chiar nu-mi amintesc nimic, a trecut deja mult timp. Am fost interogat acum cinci ani”, a spus el.

După ședință, procurorul Vitalie Codreanu a declarat pentru jurnaliști că evenimentele despre care s-a vorbit în cadrul ședinței au avut loc acum mai bine de zece ani, motiv pentru care multe detalii ar fi putut fi uitate. „Astăzi am discutat și despre anumite contracte. Mulți martori spun că nu știu cine a fost beneficiarul acestora. În mare parte, martorii afirmă că au semnat acele contracte, au mers la notari, au mers la organele de înregistrare pentru a introduce modificări în componența acestor companii, dar, ținând cont de faptul că nu cunoșteau esența lor și că erau aduși de alte persoane (care, după cum stabilim și considerăm, erau persoane afiliate lui Plahotniuc), ei acționau doar ca semnatari, fiind nominal desemnați administratori ai acestor companii”, a explicat el.

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Максим Андреев, NewsMaker

Partidele vor primi aproape un leu pentru fiecare vot primit la alegeri. Cine rămâne fără bani de la stat

Partidele politice și blocurile electorale care au participat la alegerile parlamentare din 28 septembrie vor primi aproape un leu de la stat pentru fiecare vot valabil obținut. Cuantumul alocației a fost stabilit de Comisia Electorală Centrală în ședința din 6 noiembrie.

Astfel, în lunile noiembrie și decembrie, formațiunile politice vor beneficia de 0,9988429 lei pentru fiecare vot primit la parlamentare.

Totodată, pentru fiecare femeie aleasă în urma alegerilor, partidele vor primi o alocație suplimentară de circa 10.500 de lei, iar pentru fiecare tânăr ales, alocația pentru aceleași luni va fi de 21.580 de lei.

Prin derogare, plata alocațiilor de la bugetul de stat pentru lunile noiembrie și decembrie 2025 a fost suspendată pentru următoarele formațiuni:

  • Partidul Politic Partidul pentru Viitorul Moldovei, condus de Vasile Tarlev;
  • Partidul Politic Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de Mark Tkaciuk;
  • Partidul Național Liberal, condus de Mihai Severovan;
  • Partidul Politic Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ”, condus de Valentin Dolganiuc.
  • Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc.

Reamintim,  la alegerile parlamentare din septembrie au participat 1 609 579 de alegători, numărul total de voturi valabil exprimate fiind de 1 578 722. Cele mai multe voturi au mers la PAS, care a obținut majoritatea parlamentară pentru a doua oară consecutiv. În Parlament au mai acces: Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă, care au rămas în opoziție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Moldova 1

Centrul rus de cultură îl dă în judecată pe Radu Marian, după acuzațiile de spionaj? Reacția deputatului: „Reiterez ce am spus”

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a publicat pe 6 noiembrie un comunicat în care îl acuză pe deputatul PAS Radu Marian de calomnie, după ce acesta a declarat că instituția s-ar ocupa de evenimente culturale, ci de „spionaj”. Centrul susține că parlamentarul nu ar fi informat cu privire la activitatea sa și a sugerat că îl va ataca în judecată. Contactat de NM pentru o reacție, Radu Marian și-a menținut poziția.

Centrul rus de știință și cultură a catalogat afirmația lui Radu Marian ca fiind „calomnioasă”. „Cuvintele alesului poporului, potrivit cărora activitatea Casei Ruse nu are nicio legătură cu domeniul cultural, demonstrează deplina sa neinformare cu privire la numeroasele evenimente artistice și educaționale desfășurate pe platforma noastră, la care poate participa orice doritor. Astfel, doar în ultima lună, în incinta Centrului rus de știință și cultură și/sau cu sprijinul direct al acestuia au fost organizate peste 20 de evenimente de diferite formate. Anunțurile și știrile corespunzătoare sunt publicate în mod constant pe site-ul nostru oficial și pe rețelele de socializare”, a adăugat acesta.

Instituția mai susține că, pe parcursul anilor precedenți, autoritățile naționale nu ar fi formulat nicio obiecție cu privire la activitatea sa.

Declarațiile menționate ale lui R. Marian urmează să fie contestate în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova”, a menționat instituția.

Contactat de NM pentru o reacție, Radu Marian a declarat: „Reiterez ce am spus: după ce am observat ca instituții și, în general, ca statul R. Moldova, acest centru cultural nu este nicidecum unul cultural. Era un centru sub acoperirea căruia se desfășurau activități de subminare a suveranității Republicii Moldova. Cultura nu trebuie să fie folosită ca paravan pentru atacuri informaționale și alte tentative de destabilizare”.

Întrebat dacă intenționează să se judece, în răspuns, cu reprezentanții Centrului, deputatul a spus că acesta este un lucru obișnuit într-o democrație.

Precizăm că, pe 5 noiembrie, în cadrul unei emisiunii, Radu Marian a acuzat Centrul rus de știință și cultură de „spionaj” și „acțiuni subversive” împotriva Republicii Moldova. „Vreodată a văzut cineva vreo acțiune culturală de la acest centru? (…) Și Azerbaidjan, și multe țări din Uniunea Europeană au închis aceste așa-numite centre culturale, pentru că nu se ocupă cu promovarea culturii. Să ne uităm noi la pagina lor de social media, cred că ultima postare-i de vreo 4 ani în urmă”.

Afirmațiile deputatului PAS au fost făcute pe fundalul aprobării de către Guvern a unui proiect de hotărâre privind denunțarea acordului moldo-rus în baza căruia activează Centrul rus de știință și cultură. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că în contextul tentativelor de destabilizare și atacurilor de informaționale ale Moscovei în Republica Moldova, acordul respectiv ar putea fi folosit de Federația Rusă pentru a promova „narative distorsionate” și reprezintă „un risc pentru securitatea informațională a țării”.

Ambasada Rusiei la Chișinău a numit hotărârea Guvernului „greșită” și a spus că Centrul își desfășoară activitatea „în conformitate cu legislația locală”. Iar deputatul socialist Vlad Batrîncea a comunicat că formațiunea sa va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

Inima Moldovei, verificată de CEC. Vlah, reacție la control: „Rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”

Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a venit cu o reacție după ce Comisia Electorală Centrală a inițiat, pe 5 noiembrie, un control al finanțării formațiunii. Reprezentanții partidului susțin că activitatea lor financiară este corectă și transparentă, iar „rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”.

„„Inima Moldovei” nu contestă dreptul CEC de a efectua acest control. Suntem siguri că rezultatele sale vor dovedi că suspiciunile ce există privind corectitudinea finanţării activităţii formaţiunii nu sunt întemeiate”, precizează formațiunea.

Reprezentanții partidului condus de Vlah susțin că formațiunea a pus mereu „accent pe corectitudine şi pe respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare”. Mai mult, aceștia susțin că partidul efectuează periodic verificări interne pentru a preveni eventuale abateri, iar dacă sunt depistate abateri sau erori „cauzate de factorul uman”, le „remediază de sine stătător”.

„„Inima Moldovei” mizează pe corectitudinea şi profesionalismul funcţionarilor implicaţi în acest proces şi îşi reconfirmă şi pe această cale disponibilitatea şi deschiderea de a contribui pe toate căile pe care le avem la dispoziţie ca respectivul control să fie efectuat cât mai calitativ”, mai precizează formațiunea.

Precizăm că CEC a început, pe 5 noiembrie, controlul finanțării activității Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025. De asemenea, CEC va verifica activitatea financiară a Partidului „Inima Moldovei” în cadrul Blocului Patriotic pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025.

Controlul este efectuat de către un grup de lucru instituit prin dispoziția președintei CEC, care își va desfășura activitatea până pe 31 martie 2026.

Reamintim, Inima Moldovei a participat la alegerile parlamentare din septembrie pe lista Blocului Patriotic. Cu câteva zile înainte de scrutin, CEC a decis să excludă formațiunea politică din cursa electorală din cauza unor neconformități financiare.

În prezent, activitatea formațiunii politice este limitată temporar. Ministerul Justiției cere în instanță ca Inima Moldovei să fie limitată pentru 12 luni. Dosarul se află la Curtea de Apel Centru. Următoarea ședință pe această cauză va avea lor pe data de 14 noiembrie.

Precizăm că Irina Vlah și colegii săi din Blocul Patriotic pledează nevinovați. Aceștia acuză autoritățile că ar persecuta, prin aceste acțiuni, „oponenții incomozi”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: