Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spotul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Munteanu îl contrazice pe Junghietu: termenul când va funcționa linia Vulcănești-Chișinău este luna mai

Linia electrică Vulcănești-Chișinău ar urma să devină funcțională în luna mai 2026. O declarație în acest sens a fost făcută de premierul Alexandru Munteanu la ediția din 19 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Oficialul a spus că acesta este termenul final.

Premierul a declarat că a avut o discuție la acest subiect pe 19 februarie cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu. „El practic zilnic e în contact cu acea companie. (…) S-a referit la un furnizor care întârzie. (…) Se mai întâmplă așa lucruri. Sunt tot felul de explicații. Noi vom examina dacă putem să impunem careva sancțiuni, dar e altceva: eu cred că scopul principal e să pornim cât mai repede și acum termenul final e mai”, a adăugat Munteanu.

„Eu cred că, în momentul în care tocmai o să pornim linia respectivă prin Vulcănești, o să ne garantăm o independență energetică, dar vom cumpăra sigur de pe piețe și vom urmări fluctuațiile”, a mai spus premierul. Potrivit oficialului, generarea energiei nu este problema cea mai mare. „Cea mai mare problemă e balansarea energiei: nu vrei să ai prea multă energie sau prea puțină și stocarea energiei. Noi încercăm să mărim capacitățile noastre de stocare și de generare prin toate resursele alternative”, a mai spus oficialul.

***

Linia electrică aeriană (LEA) Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice” trebuia să fie finalizată la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost întârziată de condițiile meteo, după cum a explicat anterior ministrul de resort, Dorin Junghietu.

Lucrările de construcție au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților.

Pe 3 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, au fost finalizate lucrările de construcție pe linie. „Dar linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Linia leagă stația Vulcănești și stația Chișinău”, a precizat ministrul. Oficialul a spus că în cele două stații au existat întârzieri de ordin logistic, inclusiv livrări întârziate de echipamente, care au contribuit la prelungirea termenului de execuție. „Noul termen care se vehiculează cu contractorii ar fi luna martie”, a declarat ministrul.

NewsMaker

Ceban îl evită pe Munteanu? Premierul: „Nu mi-a răspuns la telefon”

Edilul Ion Ceban a fost așteptat la întâlnirea premierului cu primarii suburbiilor municipiului Chișinău, care a avut loc la Guvern. El nu s-a prezentat, deși anterior solicitase întâlniri cu șeful Guvernului. Prim-ministrul a încercat să-l contacteze pe edil, însă ultimul nu i-a răspuns la telefon. Declarațiile au fost făcute chiar de premierul Alexandru Munteanu la ediția din 19 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, după ce a fost întrebat cum răspunde apelului lui Ion Ceban de a mobiliza serviciile din Chișinău pentru intervenții în țară în contextul vremii.

„Noi îl așteptam pe domnul primar în dimineața asta la întâlnirea cu toți primarii, și el nu s-a prezentat, dar a solicitat, de nenumărate ori, întâlniri cu mine. Eu am încercat să-l contactez de câteva ori. Nu mi-a răspuns la telefon. Asta e. Dar, de fapt, ultima oară când a venit viscolul la Chișinău, noi am mobilizat armata, carabinierii, toate serviciile, serviciile pentru situații de urgență ca să ajutăm municipiul, cetățenii. (…) Câteodată mă deranjează când politicienii, din orice situație, încearcă să tragă niște credite personale sau de partid”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

Întrebat dacă consideră că Guvernul nu are nevoie de acest ajutor, premierul a răspuns: „Sincer, nu cred că domnul primar are posibilitățile respective. Noi, deja mobilizăm, la solicitarea autorităților locale, armata, care s-a manifestat foarte bine”.

În legătură cu declarațiile premierului, NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții primarului Ion Ceban.

***

Menționăm că, pe 19 februarie, premierul Alexandru Munteanu a avut o întâlnire cu 16 primari ai suburbiilor municipiului Chișinău. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, discuțiile au vizat prioritățile privind dezvoltarea suburbiilor, problemele oamenilor, precum și proiectele realizate. Guvernul a mai declarat că aleșii locali au abordat și dificultățile întâmpinate, dar și nevoile locuitorilor.

În dimineața aceleiași zile, primarul Ion Ceban s-a adresat premierului și miniștrilor, că municipalitatea este gata să mobilizeze oamenii din Chișinău și mașinile din dotare pentru a interveni în țară, în contextul vremii. Ceban a spus că, în acest sens, este nevoie de o bază legală pentru a face acest lucru. Adresarea a avut loc la mai puțin de două săptămâni după ce, pe 7 februarie, Armata Națională, la solicitarea premierului, a intervenit în Chișinău și la Bălți în contextul poleiului.

Amintim că, anterior, Ceban s-a plâns că i-a sunat pe „toți responsabilii de la Guvern și primele persoane în stat”, cu solicitarea de a emite o dispoziție pentru ca „oamenii să rămână acasă pentru o zi” în contextul vremii. „Până acum, practic nu mi-a răspuns nimeni, nici în scris, nici la apel. (…) Acum câteva minute am discutat cu cineva din responsabili”, declara Ceban pe 27 ianuarie. În aceeași zi, premierul Alexandru Munteanu a spus că el de la ora 07:00 deja era în ședință, adăugând că „avem foarte mulți din cei care stau pe TikTok-uri și diferite platforme” și „mai bine ar ieși și ar lucra cu lopata”.

Munteanu, întrebat dacă Recean controlează din umbră Guvernul: „Un student poate să-și controleze profesorul?”

Prim-ministrul Alexandru Munteanu respinge speculațiile potrivit cărora fostul premier Dorin Recean ar continua să influențeze din umbră activitatea Guvernului. Întrebat dacă predecesorul său ar controla mai multe domenii din Executiv, Munteanu a calificat aceste afirmații drept „zvonuri”.

„Nu știu de la cine ați auzit acest lucru. Sigur că ne cunoaștem, mi-a fost student, dar nu înseamnă că… Credeți că un student poate să controleze profesorul său universitar?”, a declarat premierul la TV8.

Alexandru Munteanu a precizat că deciziile privind componența Guvernului i-au aparținut în totalitate și că nu a existat nicio presiune în acest sens: „A fost decizia mea, pentru că am vrut să fie o continuitate. Nu s-a insistat. Am avut posibilitatea să-mi aleg oamenii”.

Reamintim că Guvernul condus de Alexandru Munteanu a primit votul de încredere al Parlamentului pe 31 octombrie 2025, iar noul Cabinet – în componența căruia se regăsesc mai mulți miniștri din echipa fostului premier Dorin Recean – a depus jurământul și și-a început activitatea pe 1 noiembrie 2025.

La ultima ședință de Guvern pe care a prezidat-o în calitate de prim-ministru, Dorin Recean a declarat că îl cunoaște pe Alexandru Munteanu încă din perioada studenției, menționând că acesta i-a fost profesor și că l-a încurajat să urmeze specializarea în electrofizică. Tot atunci, Recean și-a exprimat încrederea că experiența lui Munteanu va aduce „un suflu nou” în economie și că Republica Moldova va continua să avanseze „în direcția bună”.

La mijlocul luni decembrie, anul trecut – după ce a renunțat la mandatul de deputat obținut pe lista PAS și și-a anunțat retragerea din politică – Dorin Recean a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

Cine este premierul Alexandru Munteanu și ce așteptări există de la noul Guvern, NewsMaker a scris, anterior, AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
president.gospmr.org

VIDEO Transnistria: Retragerea armatei ruse/ „Meritele modeste” ale lui Krasnoselski/ Comerț în scădere

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?

NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

— Krasnoselski a primit un ordin
Liderul nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselski, a primit Ordinul Sfântului Cneaz Daniel al Moscovei, gradul II, din partea Bisericii Ortodoxe Ruse. În răspuns, el i-a mulțumit Patriarhului Moscovei Kiril pentru recunoașterea meritelor sale „modeste”.

— În Transnistria au scăzut exportul și importul
Exportul și importul au scăzut în 2025 în regiunea transnistreană, din cauza crizei energetice și a „presiunii economice externe”. Declarația a fost făcută de șeful comitetului vamal al nerecunoscutei RMN, Valentin Grabko. Potrivit datelor prezentate de acesta, volumul schimburilor comerciale pe malul stâng al Nistrului s-a redus cu 29%, exportul — cu 40%, iar importul — cu 24%.

— Retragerea trupelor din Transnistria poate deveni parte a unui acord de pace privind Ucraina
Uniunea Europeană intenționează să ceară Federației Ruse retragerea trupelor din regiunea transnistreană. Acest lucru poate deveni parte a unui posibil acord de pace privind Ucraina. Cel puțin asta indică un document prezentat de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

„Doar hoții cer bani, parole sau propun câștiguri rapide”. Maia Sandu avertizează asupra escrocheriilor 

În ultimele luni, tot mai mulți oameni din Republica Moldova au pierdut bani după ce au fost sunați sau au acceptat oferte false de investiții distribuite pe internet. Oamenii legii investighează aceste cazuri, însă hoții se mișcă rapid de pe o platformă pe alta. Mulți dintre ei acționează din afara țării și sunt mai greu de prins. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, pe 20 februarie, care a lansat un avertisment cu privire la escrocherii. Șefa statului a îndemnat oamenii să nu vorbească cu străinii care le cer bani sau codul bancar, menționând că „doar hoții cer bani, parole sau propun câștiguri rapide prin telefon sau internet”.

Maia Sandu a declarat că, în ultimele luni, tot mai mulți oameni au pierdut bani după ce au fost sunați sau au acceptat oferte false de investiții distribuite pe internet. „Acest lucru i se poate întâmpla oricui. Hoții sunt bine antrenați, pot părea convingători, se prezintă drept rude, angajați ai băncii, investitori sau chiar polițiști. Prin intermediul inteligenței artificiale, creează videoclipuri false cu persoane publice, inclusiv folosind imaginea mea. Dar țineți minte: doar hoții cer bani, parole sau propun câștiguri rapide prin telefon sau internet”, a adăugat președinta.

Șefa statului a spus că „dacă cineva vă cere bani, coduri sau transferuri urgente, opriți conversația”. „Angajații băncilor, polițiștii sau funcționarii nu cer parole sau coduri. Întrerupeți discuția, sunați copiii sau alți oameni apropiați, primarul sau alte persoane de încredere și cereți-le sfatul. Rugați-i să verifice numărul de telefon de la care ați fost sunați sau pagina de internet care promite câștig de bani”, a spus Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „oamenii legii investighează aceste cazuri, iau măsuri pentru a-i depista și pedepsi pe hoți, dar hoții se mișcă repede de pe o platformă pe alta”. „Mulți dintre ei acționează din afara țării și sunt mai greu de prins, însă fiecare dintre noi poate face câteva lucruri simple pentru a se proteja. Nu vorbiți cu străinii care vă cer bani sau codul bancar, închideți telefonul, sunați înapoi la numărul real al băncii sau rudei și verificați dacă v-au contactat sau nu. Vorbiți cu părinții, bunicii, rudele”, a mai declarat Maia Sandu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: