Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spotul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Deputatul român Valeriu Munteanu, exclus din AUR Moldova: este acuzat că ar fi denigrat partidul

Valeriu Munteanu, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din Parlamentul României, a fost exclus din AUR în Republica Moldova. Decizia a fost aprobată de Consiliul Național Politic al formațiunii la ședința din 14 decembrie.

Potrivit unui comunicat al AUR în Republica Moldova, Consiliul Politic Național al formațiunii a hotărât retragerea calității de membru de partid și excluderea din organele de conducere pentru Valeriu Munteanu, dar și alte trei persoane: Veronica Pascal, Crina Harea și Andrian Buga.

Decizia a fost luată ca urmare a încălcării prevederilor statutare, a acțiunilor de denigrare a partidului și a implicării în activități contrare intereselor AUR din Republica Moldova”, a transmis formațiunea.

NM a solicitat o reacție de la Valeriu Munteanu, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

De asemenea, menționăm că Veronica Pascal și Crina Harea au fost excluse din partid pe fondul controversei din campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an, când cele două au fost depistate pe lista Partidului „Democrația Acasă”, în timp ce figurau ca membre în organele de conducere ale AUR în Republica Moldova. Pe 18 septembrie, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat Comisiei Centrale Electorale situația, fiind suspectată existența unui „bloc electoral camuflat”.

Cele două politiciene au fost excluse din lista Partidului „Democrația Acasă”, iar lista nu mai respecta criteriile de reprezentare pe gen. Autoritatea electorală a acordat formațiunii 24 de ore la dispoziție pentru a ajusta lista candidaților săi, riscând, în caz contrar, anularea înregistrării în alegeri.

Atunci, președintele „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat decizia CEC drept „abuzivă” și a declarat că cele două politiciene ar avea dreptul să candideze fiindcă depuseseră cerere de aderare la partid.

Partidul „Democrația Acasă” a fost susținut puternic de AUR în România în campania electorală pentru parlamentare, inclusiv de liderul formațiunii, George Simion.

Pe 26 septembrie, cu două zile înainte de alegeri, AUR în România a anunțat chiar „retragerea” formațiunii omonime din Republica Moldova din cursa electorală. La scurt timp, însă, președintele AUR în Republica Moldova, Boris Volosatîi, a dezmințit informația și a declarat că formațiunea sa nu este „o filială a AUR România”.

În urma scrutinului, AUR în Republica Moldova a acumulat 0,1% din voturile exprimate, în timp ce „Democrația Acasă” a trecut pragul electorale și a obținut 6 mandate de deputat.

president.gospmr.org

Tiraspolul reintroduce starea de urgență în economie, în plină iarnă

Pe teritoriul Transnistriei va fi reintrodusă starea de urgență în economie din cauza reducerii livrărilor de gaze către regiune. Decizia a fost luată de liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, potrivit presei locale.

Așa-numitul „ministru al Economiei” al regiunii, Serghei Obolonik, a declarat că problemele legate de livrarea gazului sunt cauzate de „reducerea ritmului operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene”.

El a spus că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului fac tot posibilul pentru a restabili furnizarea gazului în regim normal. Deocamdată, prioritatea este asigurarea furnizării resursei energetice pentru populație, în timp ce industria ar putea fi nevoită să își limiteze consumul.

Decretul privind instituirea stării de urgență urmează să fie semnat de Krasnoselski, după care va fi transmis spre examinare organului legislativ local.

Contactat de NM, Vadim Ceban, șeful interimar al MoldovaGaz – entitatea responsabilă de livrarea gazelor în stânga Nistrului – nu a răspuns la apeluri.

Amintim că, pe 18 iunie 2025, Vadim Krasnoselski a declarat despre riscul unui „colaps financiar și social” în regiune. Declinul economic brusc a fost provocat de criza energetică cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului, când Rusia a oprit livrările de gaze către malul stâng al Nistrului. Din această cauză, populația din regiune a trăit mai bine de o lună fără gaze, încălzire, apă caldă și cu deconectări programate de energie electrică.

Ulterior, Chișinăul și Tiraspolul au convenit asupra „schemei ungare” de livrare a gazului în Transnistria. Potrivit Tiraspolului, aceasta prevede că gazul este achitat dintr-un credit acordat de Rusia. Resursa energetică este livrată de compania ungară MET prin Moldovagaz, iar plata este efectuată de o companie din Dubai (denumirea acesteia nu este cunoscută). Atunci s-a anunțat că gazul va fi livrat în volum de până la 3 milioane de metri cubi pe zi, pentru ca volumul să acopere doar necesitățile sociale (încălzire, energie electrică, producție alimentară). Una dintre condițiile Chișinăului a fost ca aceste volume să nu fie utilizate pentru industrie. Însă autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat despre reluarea activității marilor întreprinderi industriale, care în mare parte alimentează bugetul regiunii.

În iunie au apărut informații despre faptul că regiunea se confruntă din nou cu probleme privind livrările de gaze și este reintrodusă starea de urgență.

Partidul Acțiune și Solidaritate

De la 160.000 la circa 100.000 de lei? Salariile șefilor ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate: proiect de lege

Un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Potrivit deputatei PAS Larisa Novac, salariile funcțiilor de conducere în aceste autorități sunt, în prezent, stabilite prin regulamente interne și au crescut în ultimii doi ani cu 30%, 100% sau chiar 140%.

Pe 15 decembrie, deputata Larisa Novac a anunțat că, împreună cu un grup de parlamentari din fracțiunea PAS, a înregistrat un proiect de lege care „propune plafonarea salariilor conducătorilor din unele instituții publice autonome de reglementare, precum ANRE, CNPF și ANRCETI”.

NM by mihaelaconovali25

„În prezent, politicile de salarizare din aceste autorități nu sunt reglementate unitar prin lege. Salariile funcțiilor de conducere sunt stabilite prin regulamente interne, fără plafoane legale clare. Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție”, a spus deputata.

Conform parlamentarei, proiectul de lege prevede „plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv”. „Până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la 6 salarii medii pentru ANRE”, a comunicat Larisa Novac. Proiectul mai prevede: „eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal”, ca salariile și grilele de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor și ca regulamentele interne și contractele să fie ajustate în termen de 30 de zile.

„Chiar dacă aceste autorități nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ele gestionează resurse colectate obligatoriu din economie, din tarife și comisioane, iar modul în care sunt utilizate aceste resurse trebuie să respecte principiul de echitate și transparență”, a spus deputata PAS, adăugând că „legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă – la 1 februarie 2026”.

Menționăm că, pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei. Astfel, la ANRE, salariile funcțiilor de conducere ar putea fi plafonate la aproximativ 104.000 de lei pe lună, iar la CNPF și ANRCETI – la aproximativ 87.000 de lei.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.

ziar.md

Peste 700 de permise, obținute la Bălți și Edineț, vor fi anulate. Explicația directorului ASP

Agenția Servicii Publice (ASP) urmează să anuleze peste 700 de permise de conducere, cel mai probabil începând cu săptămâna 15-21 decembrie. Declarațiile au fost făcute de directorul ASP, Mircea Eșanu, în ediția din 14 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră Plus” de la TV8. Potrivit lui Eșanu, aceste permise au fost obținute printr-o schemă de corupție la Bălți și Edineț.

„Probabil de săptămâna viitoare, noi urmează să anulăm peste 700 de permise”, a declarat directorul ASP. Acestea, potrivit lui Eșanu, fac parte dintr-o „schemă de corupție, identificată la Bălți și Edineț, prin care se fraudau examenele teoretice”. „Ei aveau gadgeturi speciale – cameră, microfon – prin care îi ghidau ce și cum să apese, care sunt răspunsurile la examenul teoretic. Nouă ne permite legea și metodologia aprobată de Ministerul Educației, dacă noi identificăm astfel de fraude, să putem anula permisele”, a precizat Eșanu.

Întrebat despre ce perioadă este vorba și cine sunt persoanele vizate, directorul ASP a răspuns: „Cei care au avut microfonul și dispozitivele în ureche. Este vorba de perioada februarie anul acesta până în septembrie”.

„Eu nu cred că astfel de scheme s-ar fi putut întâmpla fără o coordonare tacită cu organele de forță. Sper să nu am dreptate”, a adăugat directorul ASP. „Apropo, noi anul acesta cred că am bătut recordul. Noi am avut cel puțin 160-170 de anchete de serviciu interne, doar pe partea de permise. (…) Cel puțin vreo 80 de sancțiuni cu mustrări, mustrări aspre. Șapte persoane demise. Alte trei care au plecat de bună voie”, a mai spus Mircea Eșanu.

Barajul de la Ghidighici intră în reparații pentru prevenirea inundațiilor în capitală

Evacuatorul de ape mari al lacului Ghidighici, cel mai mare lac din țară, va fi reabilitat anul viitor, într-un proiect de importanță majoră pentru protejarea capitalei de inundații. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în urma unei vizite de lucru în weekendul trecut. Lucrările vor include remedierea fisurilor și modernizarea pragului de deversare, pentru ca evacuarea apelor să se facă în condiții sigure în perioadele cu precipitații abundente.

„Protecția apelor și siguranța cetățenilor împotriva inundațiilor reprezintă o prioritate a Guvernului, iar în acest domeniu vom continua să investim constant”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Evacuatorul de ape mari a fost dat în exploatare în anul 1962 și, în prezent, se află într-o stare avariată. Lacul Ghidighici și barajul aferent sunt declarate obiective de importanță națională, având atât rol de protecție împotriva inundațiilor, cât și de sursă strategică de apă.

Potrivit Ministerului Mediului, aceste investiții reflectă angajamentul Guvernului de a proteja cetățenii și de a asigura o gestionare durabilă și sigură a resurselor de apă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: