Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane

Invalda INVL este un grup de top în domeniul administrării activelor și investițiilor în țările baltice, cu o experiență de peste 30 de ani. Compania este specializată în investiții de tip private equity, imobiliare, datorii private și active alternative.

Sub administrarea grupului se află fonduri orientate către regiunea baltică și Europa Centrală și de Est.

Invalda INVL reunește una dintre cele mai experimentate echipe de pe piața de private equity din regiune, creând valoare durabilă și pe termen lung atât pentru investitori, cât și pentru companiile în care investește.

Am discutat cu Vytautas Plunksnis, partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, Head of Private Equity și membru al consiliului de administrație INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului maib, despre noul fond Invalda INVL în valoare de €410 milioane — strategia sa, diferențele față de fondurile anterioare, principalele tranzacții, abordarea privind dezvoltarea companiilor din portofoliu, piața de private equity, structura investitorilor și rolul ESG în strategia fondului.

Fondul dumneavoastră nou a atras 410 milioane de euro – mai mult decât era planificat. Cum explicați acest succes?

Succesul se datorează unui ansamblu de factori-cheie – în primul rând, rezultatelor excelente ale fondului precedent, încrederii investitorilor și forței echipei noastre.

În special, fondul anterior – INVL Baltic Sea Growth Fund – a înregistrat performanțe remarcabile. A oferit o rentabilitate stabilă și un profit anual de peste 20%. Capitalul investitorilor practic s-a dublat. Un exemplu relevant este vânzarea rețelei de clinici medicale InMedica, care a adus investitorilor un câștig semnificativ.

Un alt factor important este echipa. Avem una dintre cele mai profesioniste și experimentate echipe din regiune, cu o înțelegere profundă a pieței și a sectoarelor în care investim.

Combinarea acestor factori – un istoric solid de performanță, o strategie disciplinată și încrederea investitorilor – ne-a permis să atragem capital peste nivelul planificat, în ciuda contextului geopolitic și economic dificil, care a făcut procesul de strângere de fonduri deosebit de complex pentru mulți jucători de pe piață.

Cum diferă a doua generație a fondului de prima? Ce s-a schimbat în abordare sau strategie?

În industria investițiilor de tip private equity, schimbările bruște de strategie nu sunt, de regulă, recomandate – succesul vine prin consecvență și disciplină. De aceea, a doua generație a fondului păstrează aceeași filozofie investițională, dar la o scară mai mare și cu o structură consolidată.

În primul rând, noul fond este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel precedent, ceea ce ne permite să realizăm tranzacții mai mari. Volumul investiției într-o companie poate varia acum între 10 și 60 de milioane de euro, iar împreună cu co-investitorii – chiar mai mult.

În al doilea rând, am extins aria geografică. Dacă primul fond s-a concentrat în principal pe țările baltice, acum considerăm Polonia parte a regiunii noastre „de origine” și am consolidat echipa locală – în prezent, doi manageri de investiții lucrează direct cu piața poloneză.

În rest, strategia rămâne aceeași: investim în companii care sunt deja lideri locali sau au potențialul de a deveni astfel și le ajutăm să crească până la nivelul de jucători regionali. Ținta noastră este ca, în 5–7 ani, aceste companii să devină suficient de puternice pentru a atrage investitori strategici sau fonduri internaționale.

În ce tip de companii vedeți cel mai mare potențial – startupuri, afaceri mature sau companii de familie?

Noi facem parte din categoria fondurilor de etapă târzie, așa-numitele buyout funds, care achiziționează companii mature. Nu investim în startupuri. Putem cumpăra 100% dintr-o companie, un pachet de control sau o participație semnificativă, dar și oferi capital pentru creștere.

Ne concentrăm pe companii care generează deja venituri stabile, sunt profitabile și au un model de afaceri testat pe piață. Probabilitatea de a crea dintr-o astfel de companie un „unicorn” este mai mică decât în investițiile de tip venture capital, însă și riscul pierderilor este considerabil mai redus.

Această abordare asigură o rentabilitate mai previzibilă și o creștere sustenabilă a valorii pentru investitorii noștri.

De ce țările baltice și Polonia? Ce face aceste piețe atractive pentru dumneavoastră?

Suntem o companie din Lituania, iar expertiza noastră principală s-a format istoric în țările baltice. Invalda INVL activează în această regiune din 1991, ceea ce ne oferă o înțelegere profundă a economiei locale, a culturii de afaceri și a cadrului juridic.

În Polonia am început să investim în jurul anului 2005 și, de atunci, am acumulat o experiență semnificativă și relații solide de afaceri. Astăzi avem o echipă locală puternică, ceea ce ne permite să colaborăm eficient cu companiile poloneze.

În investiții, este esențial să înțelegi de ce faci o anumită tranzacție. Noi investim acolo unde avem un avantaj competitiv — cunoaștem piața, companiile, antreprenorii și contextul local. Acest lucru ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate și să creăm o valoare suplimentară pentru investitori.

Care este, de obicei, dimensiunea investițiilor și preferați pachetul de control sau modelul de parteneriat?

Investim într-o companie sume cuprinse între 10 și 60 de milioane de euro, iar sweet spotul nostru este de aproximativ 35 de milioane de euro. Aceasta este dimensiunea tipică a unei tranzacții în care ne simțim cel mai eficienți.

Suntem flexibili în structura participării: putem achiziționa 100% din companie, dacă acest lucru servește intereselor tranzacției, dar suntem deschiși și către modele de parteneriat, atunci când proprietarul actual dorește să rămână implicat și să continue dezvoltarea afacerii alături de noi.

Cred că tocmai această flexibilitate ne diferențiază de mulți concurenți din regiune. În timp ce multe fonduri urmăresc doar controlul total, noi suntem dispuși să lucrăm și cu o poziție minoritară, atunci când identificăm un partener de încredere și o direcție strategică comună.

Au fost deja anunțate câteva tranzacții. Ne puteți spune ce v-a convins să investiți anume în aceste companii?

Da, până în prezent au fost anunțate două tranzacții – o investiție în compania medicală poloneză Polmed și alta în compania estoniană Eesti Keskkonnateenused, lider în domeniul gestionării deșeurilor.

Dacă privim la fondul nostru anterior, două dintre cele mai de succes investiții au fost exact în aceste sectoare. Am dezvoltat cu succes și ulterior am vândut rețeaua de clinici InMedica, așa că este firesc să aplicăm această experiență pe piața poloneză prin investiția în Polmed.

În mod similar, primul nostru fond a investit în compania letonă Eco Baltia, care a crescut și a devenit cel mai mare jucător în domeniul reciclării din țările baltice, extinzându-se ulterior pe piețele din Polonia și Cehia.

Ambele companii au echipe de management puternice. În Polmed, am intrat ca investitor minoritar, iar în cazul Eesti Keskkonnateenused am achiziționat 75% din participație, lăsând 25% echipei de conducere actuale. Această structură ne permite să menținem un echilibru sănătos între controlul strategic și motivarea echipei locale pentru creștere pe termen lung.

Cum sprijiniți companiile din portofoliu să crească? Doar prin capital sau și prin implicare strategică?

Suntem investitori activi, iar implicarea noastră merge mult dincolo de aportul de capital. Colaborăm îndeaproape cu echipele de management, contribuim la definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare – atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții (M&A).

Scopul nostru nu este doar să finanțăm, ci să ajutăm compania să atingă un nou nivel de dezvoltare. Împărtășim experiența, cunoștințele și expertiza acumulate în sectoare și regiuni similare. Datorită acestei abordări, companiile din portofoliul nostru devin mai solide, mai eficiente și mai competitive decât înainte de investiția noastră.

Cum evaluați în prezent piața investițiilor de tip private equity în Europa Centrală și de Est?

Piața este influențată în mare măsură de contextul geopolitic. Observăm foarte puțină activitate din partea investitorilor americani – pentru mulți dintre ei, de peste ocean, se creează impresia că întreaga Europă este afectată de conflict, iar acest lucru influențează percepția asupra regiunii.

Aș spune că în prezent este mai degrabă o piață a cumpărătorilor decât a vânzătorilor. Tranzacțiile continuă să aibă loc, însă numărul lor s-a redus, iar procesele sunt mai lungi și mai prudente. Analiza modelelor de afaceri, a performanțelor financiare și a riscurilor durează acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani.

În ansamblu, piața rămâne activă, dar este mai precaută – investitorii analizează atent fiecare decizie, iar tranzacțiile necesită o pregătire mai detaliată și o expertiză mai profundă.

Cine sunt investitorii dumneavoastră – fonduri instituționale, persoane private sau fonduri de pensii?

Principalul investitor al fondului este European Investment Fund, care a alocat aproximativ 30 de milioane de euro. Printre alți parteneri instituționali se numără SEB, Luminor, Artea, precum și mai multe fonduri de pensii, inclusiv cele administrate de INVL și fondurile de pensii din Letonia.

Este important de menționat că și Invalda INVL, împreună cu echipa de management a fondului, au investit capital propriu – contribuția totală depășește 30 de milioane de euro.

Pe lângă investitorii instituționali, o parte semnificativă a capitalului provine de la investitori privați cu avere ridicată (high-net-worth individuals) din Lituania și din alte țări baltice. Acest echilibru între capitalul instituțional și cel privat conferă fondului o structură solidă și reflectă încrederea investitorilor în echipă și în strategia sa.

ESG și sustenabilitatea sunt astăzi concepte la modă. Pentru dumneavoastră sunt mai degrabă un instrument de marketing sau o parte reală a strategiei?

Pentru noi, acestea reprezintă fără îndoială o parte reală și esențială a strategiei. În fiecare investiție elaborăm nu doar un Value Creation Plan – planul de creare a valorii pentru investitori – ci și un plan ESG separat, axat pe îmbunătățirea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ne dorim ca, până la momentul exitului, companiile din portofoliul nostru să fie mai sustenabile și mai responsabile decât erau la intrarea noastră. Acest lucru presupune acțiuni concrete: creșterea eficienței energetice, implementarea principiilor de guvernanță corporativă transparentă și consolidarea unei culturi a creșterii durabile.

Acordăm o atenție deosebită acestor aspecte, iar abordarea ESG este integrată în procesul de management încă din primele luni după investiție – nu este o formalitate sau un exercițiu de imagine, ci o parte a ADN-ului nostru ca investitor.

Mai multă informație puteți găsi aici: https://invaldainvl.md/ 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

LIVE Ședința Consiliului Național de Securitate privind criza energetică, încheiată: Maia Sandu face declarații

Președinta Maia Sandu susține un briefing de presă după ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul căreia a fost discutată criza energetică internațională și riscurile care le reprezintă pentru Republica Moldova.

Amintim că, în 2026, piața internațională a petrolului a fost afectată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de țiței. În primele două săptămâni ale lunii septembrie, cotația internațională Platts pentru motorină a crescut cu 20,3%, iar cea pentru benzină cu 8,6%. În aceeași perioadă, petrolul Brent a depășit 107 dolari pentru un baril.

Republica Moldova, dependentă în totalitate de importurile de carburanți, a resimțit intens scumpirile. Pentru 19–21 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 33,80 lei pentru un litru de benzină COR 95 și de 36,11 lei pentru un litru de motorină standard.

colaj NM

Schimb de acuzații între Băluțel și Ceban după incidentele cu drone: „comportament de agent rus” vs. „propagandă”

Adrian Băluțel, deputatul PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, l-a acuzat pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, de „comportament de agent rus”, după ce edilul a cerut convocarea Consiliului Național de Securitate (CNS) în contextul incidentelor cu drone și a sugerat că guvernarea PAS că nu ar fi întreprins măsuri pentru asigurarea securității populației. Parlamentul a menționat că Ceban nu a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a invocat investițiile făcute în domeniul apărării de actuala guvernare. În replică, primarul capitalei a catalogat învinuirile drept „propagandă”.

Pe Ceban îl deranjează PAS şi Consiliul Național de Securitate, nu îl deranjează Putin şi Federația Rusă care lansează drone. Această postare a lui Ceban denotă clar un comportament de agent rus. Nu a menționat în niciun fel Rusia, statul care se face responsabil de violarea spațiului nostru aerian și nici nu a condamnat acțiunile agresive ale acestuia împotriva Republicii Moldova. Cel mai mai cinic e că acest politician chipurile cere măsuri împotriva dronelor, după ce ani la rând, fiind ideologul PCRM și PSRM, formațiuni care, aflate la guvernare, au denigrat orice încercare de a investi în armată”, a scris Adrian Băluțel pe Facebook, luni, 21 septembri.

Deputatul a mai spus că, de când a ajuns la guvernare, PAS a făcut eforturi „fără precedent” de a investi în apărare, subliniind că în ultimii ani au fost achiziționate două radare, iar armata a fost dotată cu „mijloace a dronelor”.

În replică, la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, Ion Ceban a acuzat reprezentanții guvernării că fac „propagandă”.

Dronele… 200 de metri de la Chișinău, de la Colonița… Am vorbit sâmbătă că ar fi bine să fie convocat Consiliul Național de Securitate. Da, și pe noi ne interesează ca administrație ce se întâmplă, care sunt măsurile de protecție, cum trebuie să ne comportăm, ce trebuie să facem în anumite situații. (…) Noi considerăm că acest lucru trebuie să fie făcut public. Iarăși au făcut gălăgie toți trubadurii ăștia, toți președinții de comisii, că facem… Voi ați îndobitocit populația cu tot felul de frici, chemare la dezbinare, chemare la ură. Fără un gram de protecție pentru oameni. Și în ceea ce ține de securitatea națională, și în ceea ce ține de economie, și în ceea ce ține de social. (…) Singurul lucru pe care-l cunosc acești cetățeni este să facă propagandă enormă prin toate instituțiile media”, a spus edilul capitalei.

Amintim că schimbul de replici vine după ce, pe 19 septembrie, Ion Ceban a publicat pe rețelele de socializare un mesaj în care a solicitat convocarea Consiliului Național de Securitate și a Centrului de Management al Crizelor după incidentul din apropierea satului Colonița, municipiului Chișinău, unde s-a prăbușit un aparat de zbor fără pilot, care ulterior a explodat. „Pentru liniștea cetățenilor, ieșiți și spuneți ce măsuri concrete ia statul în aceste situații. (…) Ocupați-vă de problemele oamenilor de acasă și întreprindeți măsuri pentru securitatea cetățenilor inclusiv în legătură cu creșterea exorbitantă a prețurilor. Unde sunt măsurile de securitate a statului despre care atât ați vorbit?”, a menționat primarul.

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Vlah, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Nova Post își extinde rețeaua în Moldova și invită la parteneriat

Nova Post continuă să dezvolte activ rețeaua de puncte de servicii din Moldova și invită antreprenorii să deschidă mini-oficii partenere sau să instaleze poștomate.

Rețeaua de parteneri ajută compania să își extindă prezența în regiunile Moldovei, pentru a fi și mai aproape de clienți acolo unde aceștia au nevoie și pentru a susține dezvoltarea comunităților locale.

Astfel, Nova Post invită la colaborare și le oferă partenerilor două formate:

  • deschiderea unui mini-oficiu partener, care funcționează în spațiul partenerului și oferă clienților acces la întreaga gamă de servicii Nova Post. Un astfel de oficiu poate fi deschis de o persoană juridică ce deține un spațiu comercial și condiții de bază pentru activitate — energie electrică, internet, supraveghere video și posibilitatea amplasării elementelor de brand;
  • instalarea unui poștomat pentru primirea coletelor de către clienți la o oră convenabilă, fără a apela la un operator și fără a depinde de programul de lucru al oficiului. Pentru instalarea acestuia sunt importante accesibilitatea locației, amplasarea în siguranță a echipamentului și posibilitatea accesului 24/7.

La rândul său, Nova Post le oferă partenerilor sprijin complet pentru lansare și funcționare stabilă: software, instruirea personalului, brandingul spațiului. De asemenea, partenerii primesc acces la inovațiile și tehnologiile Nova Post, care și-au demonstrat deja eficiența în 16 țări din Europa. Remunerarea este o plată lunară fixă pentru fiecare colet eliberat.

„Parteneriatul cu afacerile locale ne ajută să ne extindem mai rapid prezența, iar antreprenorilor le oferă posibilitatea de a-și completa serviciile și de a crea oportunități suplimentare de dezvoltare. Până la sfârșitul anului planificăm să deschidem 60 de mini-oficii partenere, precum și să instalăm aproximativ 150 de poștomate”, comentează Serhii Shapran, CEO Nova Post  Moldova.

Să devii partener Nova Post în Moldova este simplu. Completează cererea de colaborare accesând linkul.

Al doilea caz de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova într-o singură zi. Ce spune Ministerul Apărării

Încă un obiect aerian a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova astăzi, 21 septembrie, pe fondul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Informația a fost confirmată de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, Serviciul Operații Aeriene a detectat obiectul aerian la ora 12:34. Acesta a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Maiaki, regiunea Odesa, traversând frontiera de stat în zona satului Palanca, raionul Ștefan Vodă.

Ministerul Apărării a precizat că obiectul aerian a rămas în spațiul aerian al țării aproximativ două minute. La ora 12:36, acesta a părăsit spațiul aerian național și s-a îndreptat spre Ucraina, în direcția localității Bileaivka.

Instituția nu a oferit, deocamdată, detalii despre tipul obiectului aerian detectat.

Acesta este al doilea incident de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova înregistrat astăzi, 21 septembrie. Sistemele de supraveghere aeriană au mai detectat, la ora 00:17, un aparat de zbor neidentificat. Acesta a dispărut de pe radare la ora 00:44, în proximitatea satului Tabani, raionul Briceni, iar echipe de recunoaștere și de geniu ale armatei au fost trimise în localitate pentru cercetări. Totodată, pe fondul incidentului, spațiul aerian din zona de nord a țării a fost închis timp de 24 de minute.

De la începutul anului, au fost înregistrate 39 de cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: