Istoria unei familii din Chișinău, care a rămas fără apartament, bani și speranță
Chișinăuienii Iurie și Elena Carp au cumpărat, acum nouă ani, un apartament într-o mansardă care pe atunci era în proces de construcție. Însă aceasta nu a mai fost finisată, firma de construcții a dat faliment și familia Carp a rămas și fără locuință, și fără bani. Nici dosarul penal deschis împotriva proprietarului firmei nu a avut niciun efect. Timp de zece ani, în Chișinău s-au intentat 86 de dosare de escrocherie imobiliare. Soții Carp s-au convins din proprie experiență că investigația unor astfel de cauze este sortită eșecului. NM relatează istoria acestei familii care, odată cu banii, și-a pierdut și speranța de a-și reface viața în Moldova, fiind nevoită să lase totul și să plece din țară.
Locuință „convenabilă"
Iurie și Elena Carp locuiau cu cei doi copii ai lor într-o cameră mică de cămin. Pentru o nouă locuință, ei au economisit mai mult de zece ani. Au adunat cu greu banii: Elena lucra bibliotecară, iar Iurie picta biserici. Copiii creșteau, aveau nevoie de tot mai mult spațiu, însă banii adunați pentru locuință erau insuficienți. Apartamentele din blocurile noi erau prea costisitoare, iar cele secundare necesitau investiții mari pentru reparații. Pe atunci, în anul 2011, un metru pătrat de spațiu locativ în proces de construcție costa, în medie, 650 de euro, iar suprafața garsonierelor era de la 40 m.p. Era prea mult pentru familia Carp.
Au găsit o soluție pe neașteptate, descoperind pe internet site-ul companiei „Neo Mansarde", care construia mansarde pe blocuri vechi. Și chiar dacă un metru pătrat de spațiu locativ în aceste mansarde costa aceiași 650 de euro, aceste locuințe erau mult mai accesibile datorită suprafeței mai mici (de la 12 m.p.).
În oficiul „Neo Mansarde", familia Carp a fost întâmpinată de Marcel Darie, care i-a și convins să investească bani în construcția mansardei.
În același an, 2011, Marcel Darie a participat la alegerile primarului de Chișinău și îi asigura pe potențialii investitori că mansardele sunt parte a planului său de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru chișinăuieni.
El personal a condus familia Carp spre locul de construcție a unei mansarde, pentru a-i demonstra cum evoluează procesul, iar pe drum, le povestea despre politicile inechitabile și despre faptul că în oraș „trebuie să se facă ordine". El a câștigat încrederea familiei și cei doi soți au decis să investească bani în construcția uneia din cele 14 mansarde pe care „Neo Mansarde"le construia în capitală. În zilele de odihnă, împreună cu copiii, aceștia veneau să vadă cum se desfășoară procesul de lucru.
„Ei au promis că vor termina lucrul aproape de începutul unui nou an de studii (2011-2012). Eu îmi imaginam deja, cum voi duce copilul la școală. De la această casă până la școală era foarte aproape", a spus Elena Carp.
Vânzarea „Neo Mansarde" și falimentul
Însă în anul 2012, potrivit afirmațiilor Elenei, lucrările la toate cele 14 mansarde ale companiei „Neo Mansarde" au început să se realizeze cu întreruperi, apoi au încetat. La început, îi linișteau pe oamenii care au investit bani în construcția acestor mansarde și le promiteau că vor continua lucrările peste câteva luni. Iar în luna martie 2013, s-a constatat că firma „Neo Mansarde" a fost vândută unei oarecare Aliona Gasanova, care era proprietara firmei „Eco Mansarde". Soții Carp au spus că inițial, Gasanova a încercat să obțină de la investitori bani suplimentari pentru finisarea lucrărilor de construcție, însă atunci când aceștia au refuzat, i-a invitat pe toți la o conferință de presă, la care a promis că va explica totul.
La acea conferință de presă, Iurie și Elena Carp, dar și alte 135 de familii care au investit în achiziția mansardelor de la „Neo Mansarde", au aflat că lucrările de construcție ale acestor mansarde nu vor fi reluate. Potrivit lui Gasanova, unii investitori au obținut, prin judecată, blocarea conturilor companiei. De asemenea, Gasanova a anunțat că firma are o datorie de 96,53 de mii de euro (peste 1,5 de milioane de lei).
Apartamentele de tip mansarde de pe strada E. Coca, 3, în construcția căreia au investit bani soții Iurie și Elena Carp, au fost răscumpărate totalmente, adică în etapa de construcție, toți investitorii au plătit 100% din valoarea locuințelor: de la 7,5 mii de euro până la 23,4 mii de euro, în funcție de suprafață (de la 12 m.p. până la 36 m.p.).
Cifre
Potrivit unei expertize din 2015, inițiată de administratorul procedurii de insolvență a „Neo Mansarde" Vitalie Mămăligă (NM are la dispoziție copia documentului), valoarea totală a locuințelor la mansardă a fost, în medie, de la 1,9 milioane de lei (mansarda în blocul de pe strada Maria Drăgan 2/1) până la 3,2 milioane de lei (mansardele în blocurile de pe strada Voluntarilor 18/3, Pelivan 9, Sucevița 22/2).
str. Maria Drăgan 2/1
str. Teodorovici 16/1
str. Pelivan 9
str. Voluntarilor 18/3
În anul 2014, Curtea de Apel a declarat „Neo Mansarde" falimentară. Unii investitori au obținut, prin instanța de judecată, ca locuințele nefinisate să le fie transmise în proprietate. Din 14 mansarde, „Neo Mansarde" a reușit să finiseze una, alta a fost finisată de viitorii locatari care au găsit de sine stătător o nouă companie de construcții și au mai plătit aproape 50% din banii investiți deja.
Cu celelalte mansarde ale „Neo Mansarde" nu s-a reușit așa ceva. Mulți dintre cei care au investit pur și simplu nu aveau bani pentru a plăti suplimentar unei noi firme de construcții. Soții Carp au spus că mansarda pe strada Coca 3, de exemplu, mai trebuia să fie gazificată, asigurată cu apă și energie electrică, să fie finisat acoperișul și să se facă tavanele în locuințe. Nemaivorbind despre lucrările interne.
Cam în aceeași perioadă, investitorii „Neo Mansarde" au aflat că, formal, Marcel Darie nu avea nicio atribuție față de „Neo Mansarde". Conform documentelor, firma aparținea fratelui său, Dorin Darie, pe care majoritatea investitorilor nu l-a văzut niciodată.
Marcel Darie
Marcel Darie a declarat atunci sus și tare că nu are nicio legătură cu „Neo Mansarde" și a continuat să se ocupe de politică. În anul 2015, el a candidat din nou la funcția de primar de Chișinău, din partea Partidului Legii și Dreptății. Iar în luna mai 2016, a preluat conducerea altui partid – Frontul Salvării Moldovei. În același an, Marcel Darie a înregistrat Federația moldovenească de powerlifting, sub egida acesteia organizând în Moldova campionate internaționale și competiții pentru deținuții din penitenciare.
Între timp, investitorii blocului de pe strada Coca 3 au încercat să-și apere drepturile: au angajat un avocat, s-au adresat după ajutor la primărie, la procuratură, la primarul de atunci Dorin Chirtoacă și la președintele parlamentului de atunci, Andrian Candu. „Noi am scris multe plângeri, am sperat că ne vor ajuta. Răspunsurile pe care le primeam erau unul ca unul: „Se examinează, plângerea dvs. este anexată la dosar". În patru ani, noi am adunat o mapă întreagă de astfel de răspunsuri", a spus Elena. Lucrările de construcție la mansarda în care ei au cumpărat locuința nu au mai fost reluate.
„Peste vreun an, Marcel Darie i-a chemat pe investitorii acestor mansarde la o întrevedere. Mai mult de o oră l-am așteptat în ploaie. Și acum țin minte cum a venit cu un BMW X5 de culoare neagră. Atunci, a mai cerut bani de la noi [pentru finisarea lucrărilor de construcție], iar când a aflat că a venit un avocat cu noi, a început să strige la el și l-a alungat din oficiu", a mai spus Elena.
Dorin Darie
NM a constatat că în ziua în care „Neo Mansarde" a fost vândută Alionei Gasanova (12 aprilie 2013), Dorin, fratele lui Marcel Darie, a devenit proprietarul altei companii de construcții – „Creativ Invest Group" (NM are la dispoziție documentele). Această firmă a fost întemeiată de Maxim Novosiolov cu o lună înainte de aceasta. Marcel Darie a comunicat pentru NM că acesta este fratele soției sale. În luna februarie 2015, proprietar al „Creativ Invest Group" a devenit din nou Maxim Novosiolov.
În anul 2016, compania „Creativ Invest Group" a construit un bloc locativ pe strada Pietrarilor (Telecentru).
La sfârșitul anului 2016, „Creativ Invest Group" a început să construiască un bloc locativ pe strada Milescu Spătaru (Ciocana). În cazul acestui bloc, compania s-a confruntat cu unele probleme. Locatarii din preajmă au acuzat compania că această construcție ar fi ilegală, apoi deputații și consilierii municipali din partea PSRM au demontat gardul din jurul construcției.
În acest scandal a intervenit din nou Marcel Darie. El a menționat că reprezintă interesele locatarilor care s-au adresat după ajutor către Asociația „Pro Chișinău" pe care o conduce.
În anul 2017, lucrările au fost reluate, însă primarul de atunci al capitalei, Dorin Chirtoacă a stopat acțiunea autorizației pentru construcție. În consecință, în luna februarie 2017, lucrările de construcție au încetat.
Familia Carp
În același an, 2017, pierzându-și speranța de a-și vedea locuința la mansardă finisată sau de a-și recupera banii, Iurie și Elena Carp au plecat în România.
„A fost o perioadă foarte dificilă. Ne-am adaptat timp îndelungat: totul era străin, nici cunoscuți, nici medici. Iurie lucra în alt oraș", își amintește Elena. Cu timpul însă familia Carp s-a obișnuit la locul nou și nu intenționează să revină în Moldova.
Dosarul penal
În anul 2016, a fost intentat un dosar penal pe numele fraților Marcel și Dorin Darie și cel al Alionei Gasanova. Procuratura Generală a comunicat pentru NM că aceștia sunt vizați în 64 de capete de acuzare. Procuratura nu a precizat, ce atribuție are Marcel Darie față de „Neo Mansarde", însă a spus că dosarul a fost deschis în baza art. 96 al Codului penal.
Avocatul Alexandru Grosu, care apără interesele investitorilor „Neo Mansarde", susține că dosarul trebuia să fie deschis în baza art. 190 al Codului penal. În ambele articole este vorba despre escrocherie în proporții deosebit de mari, a menționat avocatul. Însă în art. 196 se spune despre escrocherie „dacă fapta nu constituie o însușire". În acest articol, vinovații riscă până la trei ani privațiune de libertate, iar în 190 – de la 8 până la 15 ani.
Cazul este examinat până în prezent: procurorii încearcă să ia declarații de la toți cei care au avut de pătimit din cauza activității firmelor „Neo Mansarde" și „Eco Mansarde".
Ce a spus Marcel Darie
Marcel Darie afirmă că dosarul penal care i-a fost deschis ține de „activitatea sa politică" (este vorba despre dosarul în care sunt vizați și fratele său și Gasanova). Potrivit lui Darie, acuzațiile care i-au fost înaintate au fost anulate de câteva ori. De asemenea, el a subliniat că în acest caz, a expirat deja termenul de prescripție (potrivit Codului penal, termenul de tragere la răspundere conform articolelor menționate anterior este de cinci ani). „Deci, din punct de vedere juridic, eu nu am nicio atribuție față de urmărirea penală. […] Însă moral, mă simt și eu vinovat", a spus Darie pentru NM. Potrivit lui, el ar fi putut schimba situația acestor mansarde dacă ar fi ajuns în Consiliul Municipal.
În opinia lui Darie, mansardele nefinisate și banii pierduți de investitori „sunt o problemă nu doar pentru compania „Neo Mansarde", dar și pentru municipiul Chișinău". Fără implicarea și susținerea primăriei, este imposibilă finisarea acestor mansarde, a remarcat Darie.
Darie a menționat pentru NM că „nu se ocupă de afaceri și că din anul 2007, conduce diferite organizații obștești. Însă NM a aflat că în anul 2010, Marcel Darie a fondat compania de construcții „Proiect Invest Grup" (numărul de înregistrare 1010600019985). În declarația pentru anul 2011, Darie a indicat că a fost directorul acestei firme. Marcel Darie a mai spus că mansardele în Chișinău au fost „un plan al campaniei sale electorale" din anul 2011. După campania electorală, el a propus câtorva investitori, inclusiv fratelui său Dorin Darie, să investească în construcția mansardelor.
„Eu m-am ocupat de această problemă la nivel de locatari și nu ca om de afaceri. Sarcina mea a fost să găsesc blocuri [pe care pot fi construite mansarde], să închei acorduri și să caut investitori", a spus Darie.
Potrivit afirmațiilor sale, lucrările de construcție a mansardelor au încetat peste un an după ce compania „Neo Mansarde" a fost vândută Alionei Gasanova. El motivează aceasta prin incendiul care izbucnit la una din mansarde în anul 2014, după care primarul de atunci Dorin Chirtoacă a retras autorizațiile de construcție a tuturor mansardelor în oraș.
Iată cum a comentat Marcel Darie informația investitorilor precum că lucrările de construcție la aceste mansarde au încetat cu mult până la vânzarea „Neo Mansarde" în anul 2013 Alionei Gasanova: „În privința activității companiilor, repet, nu pot spune nimic, pentru că eu nu mă ocup de afaceri".
Marcel Darie a evitat să răspundă și la întrebarea de ce fratele său a vândut „Neo Mansarde" Alionei Gasanova. El a spus că, din informațiile de care dispune, nimeni dintre rudele sale „nu a încălcat legea, nimeni niciodată nu a fost tras la răspundere pentru chestiuni de afaceri": „Dacă cineva vinde sau cumpără ceva, legalizând tranzacția la notar, cred că aceasta este absolut legală și normală".
Întrebat de ce Gasanova a cumpărat compania „Neo Mansarde", care avea datorii enorme, Darie a răspuns: „Eu știu de ce eu cumpăr ceva sau vând. În ce privește motivele pentru care unii cumpără o afacere, cred că e pentru a obține profit".
În luna februarie 2020, Marcel Darie a declarat că a plecat din politică și a întemeiat Asociația Patronală a Dezvoltatorilor Imobiliari. El a promis că va milita pentru drepturile companiilor de construcții.
Menționăm că din anul 2014, în presă n-a apărut nicio informație despre Aliona Gasanova. Profilul său de Facebook nu a fost actualizat din anul 2014.
Imagine generală
În ultimii zece ani – din anul 2010 până în anul 2019 – în Chișinău s-au deschis 86 de cauze penale pentru escrocherie în domeniul imobiliarelor. Este vorba despre firmele de construcții care colectau bani de la oameni promițându-le apartamente, dar nu finisau lucrările de construcție. Din aceste dosare, doar 20 au ajuns până în instanța de judecată, investigația celorlalte continuă sau a fost stopată. Apogeul acestor dosare a fost în anul 2014, când s-au deschis 28 de cauze despre escrocherie cu imobiliare, în 2015 numărul acestora s-a redus până la 15, iar în 2016 au fost intentate șase dosare de acest gen. În anii 2017-2019 – niciunul.
Potrivit avocatului Vadim Vieru, investigațiile unor astfel de cazuri durează ani în șir: procurorii le tărăgănează intenționat, așteptând expirarea termenului de prescripție sau pur și simplu nu se ocupă de ele, investigându-le pe cele mai grave – omoruri sau jafuri. Totodată, unii procurori nu sunt suficient de calificați pentru asemenea cauze, a menționat avocatul.
„Și apar suspiciunile de corupție. Procurorii, de exemplu, comit erori de procedură în mod intenționat, dosarul ajunge cu aceste erori în instanță și la judecată se constată că termenul de atragere la răspundere a expirat", a menționat avocatul.
El a mai spus că în ultimii ani, la Chișinău, cazurile de escrocherie în domeniul imobiliarelor sunt cu mult mai puține. Expertul motivează aceasta prin faptul că pe numele multor firme s-au deschis dosare penale conform art. 190 „și mulți [escroci] s-au liniștit". La fel, el susține că este și din cauza că acordurile investiționale au început să fie înregistrate în baza de date a întreprinderii „Cadastru".
Expertul a subliniat faptul că achiziționarea unui apartament prin contract investițional este riscantă întotdeauna. El a menționat că pentru început, trebuie identificată „istoria" firmei: câte obiecte a construit deja și câte a dat în exploatare.