kushvsporte.ru

Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie? Analiză NM

Datoria externă totală a Republicii Moldova – a statului și a companiilor private – s-a apropiat de 60% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2025. În același timp, datoria publică propriu-zisă (externă și internă) rămâne sub pragul de 40% din PIB. NewsMaker a analizat structura datoriei Republicii Moldova și ce riscuri comportă aceasta pentru economia țării.

Cum arată datoria externă a Moldovei

La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025.

Potrivit BNM, în primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu 2,2% raportat la PIB. Prin comparație, la 31 decembrie 2024, datoria externă totală a Moldovei era de 10,3 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. La sfârșitul anului 2024, datoria publică externă era de 4,3 miliarde de dolari, iar cea privată – de 6 miliarde de dolari.

Cum arată datoria publică?

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică totală a Republicii Moldova se ridica, la sfârșitul primelor 11 luni ale anului (final de noiembrie), la 7,6 miliarde de dolari, echivalentul a circa 129,1 miliarde de lei. Din această sumă, datoria publică externă constituia 4,7 miliarde de dolari (79,6 miliarde de lei), iar datoria publică internă – adică împrumuturile contractate de stat pe piața internă – 2,9 miliarde de dolari (49,5 miliarde de lei). În proporții similare, datoria este structurată și în funcție de monedă, între valută străină și leu moldovenesc.

Printre creditorii externi ai Republicii Moldova, cel mai mare este Fondul Monetar Internațional, care deține 28,3% din totalul datoriei publice externe. Pe locul al doilea se află Asociația Internațională de Dezvoltare, instituție-parte a Băncii Mondiale, cu o pondere de 19,3%, iar pe locul al treilea – Uniunea Europeană, cu 16,1%.

Este mult?

Dimensiunea totală a datoriei publice (externă și internă) este mai mică de 40% din PIB. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, „acesta este un indicator redus”. „Datoria privată interesează puțină lume. Da, ea poate influența ipotetic cursul monedei naționale, dar, [pentru a înțelege situația datoriei noastre], trebuie să ne uităm la datoria publică”, a precizat Ioniță.

El a explicat că datoria externă privată poate fi considerată datorie și în situația în care, de exemplu, companii străine private investesc în propria lor filială din Moldova.

În opinia lui Ioniță, în Moldova, în principiu, falimentul statului este imposibil. „Falimentul înseamnă incapacitatea statului de a-și onora obligațiile față de investitorii străini. Noi nu avem niciun leu obligații față de investitori privați. Întreaga noastră datorie publică externă este instituțională: FMI, Banca Mondială și așa mai departe. Cu ei se poate refinanța, renegocia. În plus, uneori datoriile sunt iertate”, a menționat expertul.

Ioniță a reamintit, de asemenea, că în anii 2000 datoria publică a Moldovei ajungea până la 80% din PIB. „În alte țări similare cu Moldova, datoria publică reprezintă 60%–80% din PIB. Singura problemă este creșterea rapidă a datoriei publice în ultimii cinci ani”, a explicat el.

Anterior, fosta ministră a Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a declarat într-un interviu pentru NM că, de regulă, se consideră că datoria publică nu ar trebui să depășească pragul de 60% din PIB, deși în unele state europene acest nivel ajunge până la 88%. Pe lângă asta, preciza ea, cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 20% din PIB.

Ce se va întâmpla cu datoria publică în continuare?

Cel mai probabil, datoria publică va continua să crească. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a aprobat programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu — 2026–2028”. Din acesta reiese că, până la sfârșitul anului 2028, datoria publică a Moldovei, în scenariul de bază, poate ajunge la 45,5% din PIB.

Valoarea exactă a datoriei publice nu este indicată în document, însă este prezentată o prognoză potrivit căreia PIB-ul în anul 2028 va ajunge la 440,2 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor NM, datoria publică la sfârșitul anului 2028 ar putea constitui 200,3 miliarde de lei.

Costul deservirii datoriei publice se va menține la un nivel de sub 2% din PIB.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: Realitatea.md

Avocații primăriței din Durlești contestă arestul la Curtea de Apel. Șaran, prima reacție după reținere: „Lovește în demnitate”

Arestul preventiv de 30 de zile aplicat primăriței de Durlești, Eleonora Șaran, într-un dosar de corupție ce vizează înstrăinarea unor terenuri publice, a fost contestat la Curtea de Apel. Anunțul a fost făcut de avocatul acesteia, Sorin Tighinean, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Apărătorul susține că, în prezent, dosarul nu ar conține probe care să demonstreze vinovăția clientei sale sau existența unui prejudiciu. La rândul său, într-o primă reacție publică după reținere, Eleonora Șaran a respins acuzațiile. Primărița a calificat acțiunile oamenilor legii ca fiind ilegale și abuzive.

„Din perspectiva apărării, subliniem că în acest moment nu există absolut nicio probă care să demonstreze vinovăția atât a doamnei Șaran, cât și a celorlalți funcționari ai primăriei în implicarea în vreo schemă de delapidare a terenurilor. De asemenea, dosarul nu conține elemente care să demonstreze existența vreunui prejudiciu sau vreunui pericol real pentru ordinea publică. Nu există nicio probă care să demonstreze că doamna Șaran se va eschiva de la urmărirea penală sau că va influența ancheta în vreun fel”, a menționat acesta.

Potrivit lui Tighinean, apărarea consideră că nu au existat „temeiuri juridice suficiente nici pentru percheziții, nici pentru reținerea și arestarea acesteia„. El a precizat că procurorul ar fi prezentat în instanță declarațiile unor martori, moștenitori ai terenurilor vizate, care ar confirma că aceștia dețineau legal bunurile respective.

Avocatul a subliniat că primărița a oferit explicații pe marginea acuzațiilor și este dispusă să coopereze cu ancheta. Totodată, el a invocat presiunea publică și mediatică asupra familiei, reiterând principiul prezumției de nevinovăție, și a solicitat organelor de drept, o investigație a cauzei „atentă, obiectivă și echidistantă”.

„Nimeni nu trebuie condamnat înainte de o hotărâre judecătorească definitivă. Avem convingerea că, în jurul acestui dosar, există circumstanțe și interese care vor deveni clare pe parcursul următoarelor zile. Nu trebuie să așteptăm foarte mult timp. Suntem siguri că adevărul va ieși la iveală și lucrurile se vor clarifica, dar pentru asta nu trebuie ca o persoană nevinovată să stea în arest preventiv în penitenciar. Ne adresăm organelor de drept și solicităm ca investigația să fie foarte atentă, obiectivă și echidistantă. Reiterăm că doamna Eleonora Saran, încă din primul moment, precum și pe parcursul acestor trei zile, a oferit procurorului explicațiile de rigoare pe marginea cazului și s-a oferit să răspundă la toate întrebările care nu sunt clare și pe care procurorul le consideră ca fiind posibile încălcări”, a mai afirmat el.

Sorin Tighinean afirmă că în jurul dosarului există anumite interese. „Avem convingerea că în jurul acestui dosar există circumstanțe și interese care vor deveni clare pe parcursul următoarelor zile”, a adăugat apărătorul.

Primarul din Durlești respinge acuzațiile

Primarul Eleonora Șaran susține că reținerea sa în dosarul privind presupusa delapidare a unor terenuri este „abuzivă și ilegală”. Declarațiile au fost publicate pe 2 martie, într-un mesaj adresat comunității. Șaran susține că, în timpul perchezițiilor la Primăria Durlești, a fost examinat registrul deținătorilor de teren din 1993, unde ar fi consemnate legal persoanele îndreptățite la loturile vizate. Potrivit acesteia, înscrisurile ar demonstra că atribuirea terenurilor a avut o bază administrativă și nu a produs prejudicii.

Eleonora Șaran respinge acuzațiile și declară că va coopera cu ancheta, solicitând examinarea obiectivă a cazului și respectarea prezumției de nevinovăție.

„Modul în care am fost reținută – în mod demonstrativ, în fața colegilor și a comunității – nu afectează doar o funcție publică, ci lovește în demnitatea unei femei care ani la rînd a ales să își asume responsabilitatea guvernării locale. Într-o societate care declară că susține participarea femeilor în politică și administrație, o asemenea expunere și stigmatizare publică transmite un mesaj descurajator tuturor femeilor care aspiră la funcții de conducere, a menționat ea.

Edilul a mai spus că dosarul în care este vizată ar fi instrumentat politic, doar pentru că administrația orașului, nu aparține partidului de guvernământ.

„Ceea ce se întâmplă astăzi în raport cu mine, dimensiunea și brutalitatea măsurilor aplicate – reținerea simultană a primarului, viceprimarului și secretarului Consiliului Local – transmit un mesaj care nu poate fi ignorat: nu este vorba doar despre o investigație, ci despre o demonstrație de forță. Realitatea creată prin această intervenție pare să sugereze că administrația locală condusă de un primar care nu aparține partidului de guvernare este pusă sub presiune maximă, iar conducerea executivă este practic înlăturată simultan din funcție, generând un vid de putere”, a aăugat ea.

Precizăm că în dimineața zilei de 2 martie, primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat partidul PAS că ar încerca să preia controlul asupra Primăriei Durlești printr-un „atac raider fără precedent”, după ce primarul Eleonora Șaran și viceprimarul Mihai Enachi au fost plasați în arest preventiv, într-un dosar de corupție. Edilul susține că primărița ar urma să fie suspendată, iar la conducerea primăriei ar putea ajunge, astfel, reprezentanți ai PAS.

De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a respins acuzațiile și a afirmat că formațiunea „nu reține oameni”, iar obiectivul guvernării este construirea unui sistem de justiție unde legea să fie „în capul mesei”, indiferent de funcția deținută, iar instituțiile responsabile trebuie „să acționeze corect”.

***

Reamintim, Centrul Național Anticorupție a desfășurat peste 50 de percheziții într-un dosar de corupție. Primarul din Durlești, Eleonora Șaran, viceprimarul orașului, ingineri cadastrali și consilieri locali sunt acuzați de organizarea unei scheme ample de înstrăinare a terenurilor publice, prejudiciile fiind estimate la 15 milioane de lei.

Aleșii și funcționarii locali ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate în lipsa unor documente justificative, facilitând astfel atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile ar fi cumpărate la un preț simbolic de 100 000 de lei, apoi revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38 000 și 39 000 de euro. Cumpărătorii finali erau adesea dezvoltatori imobiliari interesați de consolidarea terenurilor pentru proiecte de construcție masive.

În total, în urma descinderilor ofițerilor CNA și ale procurorilor au fost reținute opt persoane. Pe 1 martie, patru suspecți au fost plasați pentru 30 de zile în arest la domiciliu, iar alți patru, între care primarul și viceprimarul, în arest preventiv în Penitenciarul 13.  


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: