kushvsporte.ru

Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie? Analiză NM

Datoria externă totală a Republicii Moldova – a statului și a companiilor private – s-a apropiat de 60% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2025. În același timp, datoria publică propriu-zisă (externă și internă) rămâne sub pragul de 40% din PIB. NewsMaker a analizat structura datoriei Republicii Moldova și ce riscuri comportă aceasta pentru economia țării.

Cum arată datoria externă a Moldovei

La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025.

Potrivit BNM, în primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu 2,2% raportat la PIB. Prin comparație, la 31 decembrie 2024, datoria externă totală a Moldovei era de 10,3 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. La sfârșitul anului 2024, datoria publică externă era de 4,3 miliarde de dolari, iar cea privată – de 6 miliarde de dolari.

Cum arată datoria publică?

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică totală a Republicii Moldova se ridica, la sfârșitul primelor 11 luni ale anului (final de noiembrie), la 7,6 miliarde de dolari, echivalentul a circa 129,1 miliarde de lei. Din această sumă, datoria publică externă constituia 4,7 miliarde de dolari (79,6 miliarde de lei), iar datoria publică internă – adică împrumuturile contractate de stat pe piața internă – 2,9 miliarde de dolari (49,5 miliarde de lei). În proporții similare, datoria este structurată și în funcție de monedă, între valută străină și leu moldovenesc.

Printre creditorii externi ai Republicii Moldova, cel mai mare este Fondul Monetar Internațional, care deține 28,3% din totalul datoriei publice externe. Pe locul al doilea se află Asociația Internațională de Dezvoltare, instituție-parte a Băncii Mondiale, cu o pondere de 19,3%, iar pe locul al treilea – Uniunea Europeană, cu 16,1%.

Este mult?

Dimensiunea totală a datoriei publice (externă și internă) este mai mică de 40% din PIB. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, „acesta este un indicator redus”. „Datoria privată interesează puțină lume. Da, ea poate influența ipotetic cursul monedei naționale, dar, [pentru a înțelege situația datoriei noastre], trebuie să ne uităm la datoria publică”, a precizat Ioniță.

El a explicat că datoria externă privată poate fi considerată datorie și în situația în care, de exemplu, companii străine private investesc în propria lor filială din Moldova.

În opinia lui Ioniță, în Moldova, în principiu, falimentul statului este imposibil. „Falimentul înseamnă incapacitatea statului de a-și onora obligațiile față de investitorii străini. Noi nu avem niciun leu obligații față de investitori privați. Întreaga noastră datorie publică externă este instituțională: FMI, Banca Mondială și așa mai departe. Cu ei se poate refinanța, renegocia. În plus, uneori datoriile sunt iertate”, a menționat expertul.

Ioniță a reamintit, de asemenea, că în anii 2000 datoria publică a Moldovei ajungea până la 80% din PIB. „În alte țări similare cu Moldova, datoria publică reprezintă 60%–80% din PIB. Singura problemă este creșterea rapidă a datoriei publice în ultimii cinci ani”, a explicat el.

Anterior, fosta ministră a Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a declarat într-un interviu pentru NM că, de regulă, se consideră că datoria publică nu ar trebui să depășească pragul de 60% din PIB, deși în unele state europene acest nivel ajunge până la 88%. Pe lângă asta, preciza ea, cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 20% din PIB.

Ce se va întâmpla cu datoria publică în continuare?

Cel mai probabil, datoria publică va continua să crească. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a aprobat programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu — 2026–2028”. Din acesta reiese că, până la sfârșitul anului 2028, datoria publică a Moldovei, în scenariul de bază, poate ajunge la 45,5% din PIB.

Valoarea exactă a datoriei publice nu este indicată în document, însă este prezentată o prognoză potrivit căreia PIB-ul în anul 2028 va ajunge la 440,2 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor NM, datoria publică la sfârșitul anului 2028 ar putea constitui 200,3 miliarde de lei.

Costul deservirii datoriei publice se va menține la un nivel de sub 2% din PIB.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Moldova iese din CSI. PAS răspunde acuzațiilor comuniștilor, după ce a fost acuzat de trădare: „Nu mai tolerăm dubla măsură”

Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare din 2021, respinge criticile fracțiunii parlamentare a comuniștilor privind denunțarea acordurilor care conferă Republicii Moldova statut de membru a Comunității Statelor Independente (CSI). Într-o declarație pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas, a spus că Republica Moldova nu are „dreptul moral” să continue apartenența la organizație, deoarece regulile care stau la baza acesteia au fost încălcate constant de-a lungul timpului, ceea ce a afectat inclusiv suveranitatea țării noastre, făcând referire la staționarea ilegală în regiunea transnistreană a trupelor Federației Ruse — membru fondator al CSI. Totodată, reprezentanta PAS a mai spus că, prin retragerea din CSI, Republica Moldova va economisi circa 3 milioane de lei anual — sume pe care anterior le achita către organizație.

Ani la rând, regulile de bază ale Comunității Statelor Independente au fost încălcate fără consecințe. Ani la rând ne-a fost ignorată integritatea și călcată în picioare suveranitatea. Noi nu mai avem dreptul moral să ne prefacem că această „comunitate” încă funcționează. Adevărul e unul — nu poți construi parteneriate acolo unde regulile sunt respectate doar pe hârtie. Prin retragerea din acordurile fondatoare spunem clar că nu mai tolerăm dubla măsură și refuzăm să fim parte a unei structuri care acoperă agresiunea”, a declarat Adriana Vlas.

Reprezentanta PAS a mai spus că, prin retragerea din CSI, Republica Moldova se va alinia „clar” direcței europene și va economisi circa 3,1 milioane de lei anual — fonduri achitate către organizație. De asemenea, ea a precizat că statul va păstra acordurile cu CSI care aduc „beneficii reale” cetățenilor și economiei.

Amintim că, pe 2 aprilie, Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, Protocolul aferent și Statutul CSI — documente care conferă Republicii Moldova statut de membră a organizației internaționale. Documentele au fost susținute de 60 de deputați, dintre care 54 ai fracțiunii PAS.

După vot, fracțiunea comuniștilor, în frunte cu deputatul Vladimir Voronin, a declarat că denunțarea acordurilor și ieșirea din CSI este o „tragedie”, susținând că economia națională și moldovenii care lucrează în statele comunității ar urma să fie afectate. Voronin a mai acuzat guvernarea PAS de „trădare”.

Autoritățile centrale argumentează că ieșirea din CSI este determinată de nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. În mod special este vorba despre încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea celor trei documente, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial CSI despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră a organizației peste 12 luni de la notificare.

De altfel, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității Statelor Independente din 2022, pe fondul declanșării invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei. De asemenea, autoritățile au denunțat zeci de acorduri încheiate pe platforma CSI, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru din 2023, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a CSI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: