Tudor Mardei / NewsMaker

Cernăuțeanu: Proprietara salonului a spus că are nevoie de îngrijiri medicale, însă a mers direct la frontieră

Proprietara salonului de estetică din Chișinău, unde femeia de afaceri Liubov Babițchi a decedat în urma unei intervenții estetice, a părăsit Republica Moldova la scurt timp după incident. Despre aceasta a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4.

„Proprietara acelui salon a părăsit teritoriul R. Moldova imediat după plecarea ambulanței din salon. A părăsit salonul sub motivația, din declarația preliminară, că se simte rău și are nevoie și ea de îngrijiri medicale. Dar nu a mers la o instituție medicală, dar direct la punctul de trecere a frontierei și, dacă nu greșesc, la un interval de o oră și 40 de minute a părăsit teritoriul R. Moldova”, a declarat Viorel cernăuțeanu.

Familia victimei solicită tragerea la răspundere a persoanelor implicate și acuză posibile tentative de mușamalizare a cazului. Soțul femeii, Roman Babițchi, a oferit detalii despre circumstanțele decesului în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 5 februarie, alături de avocata sa, Oxana Ivanov.

Oxana Ivanov, avocata lui Roman Babițchi, susține că ancheta avansează lent. Ea a menționat că organele de poliție au ridicat înregistrările de pe camerele de supraveghere din salon abia pe 3 februarie.

Potrivit declarațiilor soțului victimei, salonul dispunea de un sistem video, însă administratorii ar fi afirmat că acesta „nu funcționează în timpul zilei”.

„Noi suntem la etapa când acumulăm cât mai multe probe pentru a demonstra că anume acțiunile doctoriței anesteziolog Ecaterina Maniuc au dus la decesul unei persoane, că a adus o tragedie în familie. Mama a rămas fără fiică, soțul a rămas fără soție. Organele de poliție, în special Inspectoratul de Poliție Buiucani, deja au întreprins măsuri vizibile în acumularea probelor. Regretăm sincer lipsa de competență a medicilor care au fost atunci la fața locului, dar și lipsa de competență a specialiștilor din poliție care au fost atunci la fața locului. Or, până la data de 3 februarie n-au fost întreprinse acțiuni în vederea acumulării probelor și sigilării lor”, a declarat avocata Ivanov.

În același context, Roman Babițchi a mai detaliat că, imediat după incident, anesteziologul ar fi încercat să părăsească locul, însă el a împiedicat-o până la sosirea poliției, punându-se în fața mașinii. Potrivit acestuia, odată ajunși la salon, polițiștii nu au fost lăsați să intre sub pretextul că intervenția ar trebui realizată de ofițerii de urmărire penală, care se aflau la spital. De asemenea, anesteziologul și administratorul ar fi refuzat să dea declarații poliției în acel moment.

„Am chemat poliția. În acel moment, Ecaterina s-a urcat în mașină și a încercat să plece. Nu i-am piermis, m-am pus în fața mașinii. A venit poliția, Ecaterina și Alina deja erau în salon și le-au spus că nu au voie să intre, precum că trebuie să fie ofițerii de la urmărire penală, care erau la spital. Am mers acolo să-i grăbesc. Când am revenit la salon, totul era curat, pe fetele din salon cineva le-a ajutat. Irina nu era pe loc nici în primul caz și nici în al doilea. Am înțeles că cel mai probabil va fugi. Anesteziologul și administratorul refuzau să dea declarații. Cineva le-a instruit ce trebuie să spună și ce nu”, a relatat Roman Babițchi.

***

Tragedia din salonul de înfrumusețare din Chișinău a avut loc pe 30 ianuarie. Victima este o femeie de afaceri în vârstă de 36 de ani.

Pe 31 ianuarie, Ministerul Sănătății a anunțat că Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a demarat un control pentru a verifica dacă salonul respectiv era autorizat.

Pe 1 februarie, ministra Sănătății Ala Nemerenco a spus activitatea centrelor și cabinetelor private este reglementată de Legea antreprenoriatului iar „sistemul medical eliberează autorizație sanitară (dacă corespunde normelor sanitare) și în baza ei se aprobă automat (fără nicio verificare) de către minister Regulamentul de activitate”. „Mai departe, dacă centrul e medical, odată la 5 ani trece acreditarea. Ce se întâmplă pe interior, în aceste perioade nu prea știe nimeni”, a comunicat Nemerenco. Oficialul a mai spus că „doctorița anesteziolog”, care ar fi implicată în cazul tragic din data de 30 ianuarie, a lucrat anterior într-un spital public, unde a fost descoperită „o secție clandestină de chirurgie de chirugie cosmetologică”: „Directorul, care mai era și vicepreședinte al unui partid nou cu politicieni vechi, a fost demis, secția închisă, personalul disponibilizat, iar materialele trimise imediat la procuratură. A trecut ceva timp, dar de la procuratură niciun semn. Doctorița și-a mutat cuibul și rezultatul îl vedem”. Detalii AICI.

Cel puțin până la data de 3 februarie, nicio persoană nu a avut statut procesual de bănuit sau învinuit. Procuratura Generală a declarat, pentru Ziarul de Gardă, că persoana care se va face vinovată de moartea femeii riscă „închisoare de până la trei ani, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani”. Tot pentru sursa citată, reprezentanții Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) au menționat că ambulanța a venit la fața locului în 8 minute și că victima era în stop cardio respirator. Detalii AICI.

Pe 4 februarie, ministra Sănătății Ala Nemerenco a spus că salonul vizat avea autorizație doar pentru servicii de înfrumusețare și întreținere corporală noninvazive. Noninvaziv înseamnă că o procedură sau un tratament nu implică pătrunderea în interiorul corpului prin tăieturi, injecții sau alte metode care afectează țesuturile interne. Astfel, ANSP „a inițiat controale inopinate” la salonul respectiv „pentru a stabili dacă serviciile prestate sunt conform autorizației”. Pe 31 ianuarie și 3 februarie, o echipă care a mers la verificarea cabinetului „a constatat că acesta era închis”. Prin urmare, Nemerenco a adăugat că „specialiștii ANSP în colaborare cu organele de control vor continua să monitorizeze acest caz”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: