PAS protest la procuratura
Максим Андреев, NewsMaker

„Cetățenii au o singură întrebare pentru Dodon și Voronin”. PAS a refuzat participarea la dezbaterile inițiate de PCRM-PSRM

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a refuzat invitația reprezentanților Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu privire la participarea la dezbateri publice în seara de 7 iulie. Într-un comunicat de presă, membrii PAS au argumentat decizia prin faptul că nu au ce discuta cu „hoții care se hrănesc din kulioace”.

„PAS nu are ce discuta cu hoții care se hrănesc din kulioace. Hoții vor discuta cu cetățenii pe 11 iulie și vor primi judecata pe care o merită. PAS discută zi de zi cu oamenii din fiecare sat, din fiecare oraș din Moldova, din toate colțurile lumii – oameni alungați din țară de voi. Cetățenii au o singură întrebare pentru Dodon, Voronin, socialiști și comuniști – Ce era în kuliok?”, se arată în declarație.

Amintim că Blocul PCRM-PSRM a invitat reprezentanții PAS la dezbateri publice. Acestea ar fi urmat să se desfășoare în seara de 7 iulie, la Palatul Republicii, începând cu ora 19:00.

În această dimineață, socialistul Vlad Bătrîncea a anunțat că i-a transmis președintelui interimar al PAS Igor Grosu regulamentul dezbaterilor respective. Potrivit lui Bătrîncea, subiectele abordate țineau de domeniile: economie, dezvoltare regională, politici sociale, educație, justiție și combaterea corupției, reglementarea transnistreană, politică externă.

Contactați de NM în dimineața de 7 iulie, reprezentanții PAS au răspuns că nu refuză invitația. „Sunt mai mulți voluntari la PAS – inclusiv oameni pe care Dodon i-a dat în judecată pentru că l-au făcut hoț – care vor să meargă la dezbateri cu Dodon si socialiștii. Vom reveni cu detalii mai târziu”, a precizat Aurica Rusnac-Jardan, purtătoarea de cuvânt a PAS.

Ulterior, socialistul Vlad Bătrîncea a scris pe pagina sa de Facebook că PAS s-ar teme „de discuții deschise și directe”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: