Cetățenii Ungariei se pronunță asupra celor 12 ani de guvernare a lui Orban 

În Ungaria s-au deschis cele peste 10.000 de secţii de vot pentru alegerile legislative, la care circa 8,2 milioane de alegători urmează să decidă dacă premierul în exerciţiu Viktor Orban, aflat la putere de 12 ani, mai primeşte sau nu încă un mandat.

În plus, după cum relatează Agerpres.ro, alegătorii sunt chemaţi să participe la un referendum pe tema unei legi polemice, considerată homofobă atât în interiorul, cât şi în afara ţării.

Fiecare alegător va primi trei buletine de vot: primul corespunde uneia dintre cele 106 circumscripţii din ţară, al doilea conţine lista partidelor şi al treilea este pentru referendum.

Ultimele sondaje indicau o egalitate de 47% între partidul ultranaţionalistului Orban, Fidesz, şi coaliţia „Uniţi pentru Ungaria”, din care fac parte şase partide de opoziţie, de la stânga la dreapta radicală. Această egalitate nu ia în calcul votul ungurilor care trăiesc în afara graniţelor ţării şi care este în principiu în favoarea lui Orban.

Tot astăzi, ungurii votează într-un referendum privind comunitatea LGBT. Plebiscitul se referă la o lege care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzice să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.

Pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie de o participare minimă de 50%, însă o eventuală invalidare a sa nu înseamnă automat că legea – deja în vigoare – va înceta să se mai aplice.

Secţiile de vot vor fi deschise până la ora locală 19:00, când va începe numărătoarea voturilor.

Potrivit agenţiei dpa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis pentru acest scrutin o echipă completă de 200 de oameni care vor supraveghea alegerile, o decizie extrem de neobişnuită într-o ţară membră a UE.

Un raport interimar al OSCE a menţionat deja deficienţe serioase. Raportul a ridicat îngrijorări conform cărora „funcţiile oficiale ale guvernului sunt amestecate cu activităţile de campanie sau sunt folosite necorespunzător ca instrument de campanie”.

OSCE a calificat precedentele două alegeri din Ungaria, din 2014 şi din 2018, drept „libere, dar nu şi corecte”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: