Cetățenii Ungariei se pronunță asupra celor 12 ani de guvernare a lui Orban 

În Ungaria s-au deschis cele peste 10.000 de secţii de vot pentru alegerile legislative, la care circa 8,2 milioane de alegători urmează să decidă dacă premierul în exerciţiu Viktor Orban, aflat la putere de 12 ani, mai primeşte sau nu încă un mandat.

În plus, după cum relatează Agerpres.ro, alegătorii sunt chemaţi să participe la un referendum pe tema unei legi polemice, considerată homofobă atât în interiorul, cât şi în afara ţării.

Fiecare alegător va primi trei buletine de vot: primul corespunde uneia dintre cele 106 circumscripţii din ţară, al doilea conţine lista partidelor şi al treilea este pentru referendum.

Ultimele sondaje indicau o egalitate de 47% între partidul ultranaţionalistului Orban, Fidesz, şi coaliţia „Uniţi pentru Ungaria”, din care fac parte şase partide de opoziţie, de la stânga la dreapta radicală. Această egalitate nu ia în calcul votul ungurilor care trăiesc în afara graniţelor ţării şi care este în principiu în favoarea lui Orban.

Tot astăzi, ungurii votează într-un referendum privind comunitatea LGBT. Plebiscitul se referă la o lege care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzice să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.

Pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie de o participare minimă de 50%, însă o eventuală invalidare a sa nu înseamnă automat că legea – deja în vigoare – va înceta să se mai aplice.

Secţiile de vot vor fi deschise până la ora locală 19:00, când va începe numărătoarea voturilor.

Potrivit agenţiei dpa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis pentru acest scrutin o echipă completă de 200 de oameni care vor supraveghea alegerile, o decizie extrem de neobişnuită într-o ţară membră a UE.

Un raport interimar al OSCE a menţionat deja deficienţe serioase. Raportul a ridicat îngrijorări conform cărora „funcţiile oficiale ale guvernului sunt amestecate cu activităţile de campanie sau sunt folosite necorespunzător ca instrument de campanie”.

OSCE a calificat precedentele două alegeri din Ungaria, din 2014 şi din 2018, drept „libere, dar nu şi corecte”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: