Victoriabank și partenerii de dezvoltare evaluează în teren progresul primului beneficiar FACEM Impact

Prima finanțare acordată de Victoriabank în cadrul FACEM Impact a intrat în etapa de implementare, iar impactul investiției a fost analizat în teren împreună cu partenerii de dezvoltare. Proiectul, realizat de compania Axima Grup SRL din Chișinău, client al băncii și primul beneficiar al produsului de finanțare, pune bazele extinderii activității și modernizării proceselor de producție.

Vizita a avut loc în contextul misiunii de monitorizare a proiectului „Facilitatea de Dezvoltare a IMM-urilor din Republica Moldova”, cu participarea reprezentanților Băncii Germane de Dezvoltare (KfW), ai Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și ai Victoriabank.

Din partea Victoriabank, la sediul companiei au fost prezenți Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Business Retail-IMM, și Liliana Pereteatcu, directoarea sucursalei unde este deservit clientul. Vizita în teren le-a oferit partenerilor o perspectivă directă asupra modului în care finanțările acordate prin FACEM Impact sunt transformate în proiecte investiționale reale. 

Finanțarea de 5 milioane de lei, acordată prin FACEM Impact, este destinată extinderii activității prin achiziția unui imobil necesar pentru producerea stațiilor de pompare și clorinare a apei, precum și pentru depozitarea stocurilor. Imobilul a fost deja procurat, iar în următoarea etapă va fi amenajat și pregătit spațiul pentru operare. Investiția totală, în valoare de 17 milioane de lei, va contribui direct la dezvoltarea capacităților de producție. În prezent, compania are 12 angajați, iar implementarea investiției va genera, într-o primă etapă, două noi locuri de muncă. Pe măsura dezvoltării spațiilor și liniilor de producție, numărul total al angajaților este estimat să ajungă la 22. 

Astfel de vizite ne permit să vedem dincolo de cifre – cum finanțarea se va transforma în investiții reale, în oameni angajați și în afaceri care cresc. FACEM Impact pune în mișcare proiecte care altfel ar fi amânate, iar pentru noi este important să fim aproape de antreprenori nu doar în momentul creditării, ci și pe parcursul implementării”, declară Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Business Retail-IMM, Victoriabank.

FACEM Impact oferă antreprenorilor acces la finanțări de până la 5 milioane de lei, cu dobândă fixă și o perioadă de rambursare de până la 10 ani, adaptată investițiilor pe termen 

lung. Împrumuturile sunt însoțite de garanții financiare prin Fondul de Garantare a Creditelor al ODA, facilitând accesul IMM-urilor la resurse investiționale.

Produsul de finanțare FACEM Impact este parte din proiectul „Facilitatea de Dezvoltare a IMM-urilor în Republica Moldova”, susținut financiar de Guvernul Germaniei prin KfW Development Bank și implementat de ODA. Prin participarea în acest proiect, Victoriabank își consolidează rolul de partener financiar pentru antreprenorii care investesc în dezvoltare, modernizare și creștere sustenabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Vladimir Zelenski: „Sunt pregătit să organizez alegeri chiar și mâine, dar…”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că organizarea alegerilor pe durata ostilităților militare este imposibilă, invocând mai multe obstacole, printre care prevederile legislației, dificultățile legate de organizarea votului în străinătate și în teritoriile temporar ocupate, precum și problemele de securitate. Afirmația a fost făcută într-un interviu pentru CBS, care a fost publicat miercuri, 16 septembrie.

Sunt pregătit să organizez alegerile chiar și mâine, dar dacă războiul continuă, acest lucru este imposibil. Așa prevăd Constituția și legislația electorală, iar, înainte de toate, trebuie să ținem cont de situația de securitate. Cum poți organiza alegeri când copiii nu pot merge la școală? Cum să organizezi alegeri când 9 milioane de oameni se află în străinătate?”, a spus Vladimir Zelenski, transmite Ukrainskaya Pravda.

Potrivit președintelui ucrainean, în mod obișnuit, aproximativ 500 000 de cetățeni ucraineni votează în străinătate. El a atras atenția și asupra situației celor care locuiesc în teritoriile temporar ocupate de Rusia.
Vor putea ei să voteze? Cum vor vota și cine va supraveghea procesul electoral? Acolo sunt soldați ruși”, a spus Zelenski.

Președintele a amintit că Ucraina a propus în repetate rânduri instituirea unei încetări a focului, care ar putea permite pregătirea alegerilor și ar reprezenta, totodată, un pas către reducerea tensiunilor și încheierea războiului. Potrivit lui Zelenski, Rusia a respins însă aceste propuneri.

Întrebat despre faptul că unele persoane din conducerea țării susțin în prezent organizarea alegerilor, inclusiv fostul ministru al Apărării, Mihail Fedorov, Zelenski a spus că consideră această poziție o greșeală. În opinia sa, aceste persoane „vor să fie în politică”.

Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, iar politica nici măcar nu se află pe locul al doilea. Pentru politicieni, ea este pe locul zece. Iar pentru oameni, pe locul o sută. Oamenii au alte priorități: cum să supraviețuiască, cum să trăiască, cum să-și trimită copiii la școală… ce să facă în această situație?”, a declarat Zelenski.

Amintim că, pe 18 august, Mihail Fedorov a cerut, într-un mesaj public, ca Rusia să nu fie lăsată să decidă când vor putea ucrainenii să-și aleagă din nou conducerea.

Surse citate de BBC au declarat că Oficiul Președintelui ucrainean consideră că ideea fostului ministru al Apărării, Mihail Fedorov, privind organizarea alegerilor nu este „realistă”.

Echipa lui Fedorov a declarat pentru Ukrainskaya Pravda că apelul său nu înseamnă că dorește ca alegerile să fie organizate „chiar mâine”, ci că pledează pentru începerea unei pregătiri minuțioase și pentru soluționarea în detaliu a tuturor problemelor legate de organizarea procesului electoral.

Podișul Nord Dobrogean/imagine simbol

Cinci păsări protejate, găsite moarte la un iaz din Rîșcani. Un cocostârc negru, care a traversat patru țări, a fost împușcat

Cinci păsări din două specii protejate au fost găsite moarte în apropierea unui lac de la marginea satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Printre ele se afla un cocostârc negru de doar trei luni și jumătate, monitorizat prin GPS de ornitologi din Estonia. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a comunicat miercuri, 16 septembrie, că păsările prezentau urme de împușcare, iar în apropierea cocostârcului a fost găsit un cartuș de alice.

Cocostârcul, numit Lembe, își începuse prima migrație spre Africa și ajunsese în Republica Moldova la începutul lunii septembrie. Pe 6 septembrie, la ora 20:38, transmițătorul GPS a indicat că pasărea nu se mai deplasa. După ce ornitologii estonieni au alertat SPPN, voluntarii organizației au mers la coordonatele transmise și au găsit pasărea moartă.

În același loc au fost găsiți și patru lopătari morți. Atât cocostârcul negru, cât și lopătarul sunt specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Potrivit SPPN, examinarea radiologică și necropsia au arătat că cocostârcul negru avea răni penetrante la nivelul craniului, fracturi ale ambelor aripi și alte traumatisme. Raportul veterinar indică drept cauză a morții rănile provocate de două alice care au penetrat craniul și au provocat hemoragii cerebrale masive, precum și șocul traumatic provocat de multiplele leziuni.

În acest caz avem o succesiune de elemente care nu pot fi ignorate: un cocostârc negru urmărit prin satelit își întrerupe brusc migrația, este găsit mort împreună cu alte patru păsări, la fața locului este identificat un cartuș de alice, iar necropsia documentează răni multiple provocate de alice care au intrat și au ieșit din corpul păsării și au produs fracturi și hemoragii cerebrale masive”, a menționat SPPN.

Organizația a cerut autorităților să stabilească dacă păsările au fost victimele unei acțiuni ilegale de vânătoare și să identifice persoanele responsabile. SPPN a solicitat și revizuirea legislației privind vânătoarea, inclusiv revenirea la data de 15 octombrie pentru începerea sezonului de vânătoare la speciile acvatice, în loc de 15 august, termenul prevăzut în prezent.

Lembe a început prima sa migrație spre Africa pe 19 august, după ce fusese echipat cu transmițătorul GPS. A traversat Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina înainte de a ajunge în Republica Moldova.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Camere inteligente în trenurile din Moldova? Vor număra pasagerii și vor identifica situațiile periculoase

„Calea Ferată din Moldova” (CFM) analizează posibilitatea instalării în trenuri a unor sisteme inteligente de monitorizare video, care să permită numărarea pasagerilor și identificarea unor situații neobișnuite sau potențial periculoase. Întreprinderea de stat a făcut anunțul miercuri, 16 septembrie.

Potrivit CFM, sistemul ar urma să fie folosit atât pentru creșterea siguranței pasagerilor, cât și pentru o gestionare mai eficientă a transportului feroviar.

Camerele ar putea colecta automat date despre numărul de pasageri și gradul de ocupare a trenurilor. Informațiile ar putea fi folosite ulterior pentru ajustarea graficelor de circulație, repartizarea vagoanelor și planificarea garniturilor de pasageri, astfel încât materialul rulant să fie utilizat mai eficient.

Pe lângă evidența automată a pasagerilor și determinarea gradului de ocupare a materialului rulant, sistemul va permite monitorizarea inteligentă a spațiilor publice din interiorul trenurilor și identificarea situațiilor neobișnuite sau potențial periculoase, cu informarea operativă a serviciilor responsabile”, a menționat CFM.

Profimedia

Anunț de la Bruxelles: Moldova va primi „o foaie de parcurs” pentru aderarea la UE. Prima reacție oficială a Chișinăului

Republica Moldova va beneficia de foaie de parcurs în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, miercuri, 16 septembrie, în cadrul discursului său anual privind starea UE.

Este suficient să privim dincolo de granițele noastre pentru a vedea că ideea europeană este cât se poate de vie. Este suficient să privim spre Ucraina și Moldova. Spre Balcanii de Vest. Spre toate acele țări apropiate de Uniunea noastră. Și pentru că viitorul lor este în Uniunea Europeană vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese. Acest proces se va baza în continuare pe merite”, a declarat Ursula von der Leyen.

Între timp, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorități, termene și rezultate concrete în implementarea reformelor și să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. „Ea nu stabilește dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care rămâne legat de progresele și reformele realizate de fiecare țară. O procedură similară a fost folosită pentru valurile precedente de extindere ale UE”, a precizat ea.

Precizăm că România și Bulgaria – actuale state membre ale UE – au beneficiat, de asemenea, de foi de parcurs în perioada preaderării. În 2002, România și Bulgaria au primit foi de parcurs („roadmaps”) pentru aderarea la Uniunea Europeană, care stabileau principalele reforme și etape pe care cele două state trebuiau să le parcurgă până la aderare. Aceste documente acopereau perioada până la aderare și aveau ca obiectiv pregătirea celor două țări pentru intrarea în UE, vizată atunci pentru anul 2007.

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial în iunie 2024. În iunie 2026, Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri, „Fundamentele”, care include capitole privind statul de drept, justiția și instituțiile democratice, iar în iulie 2026 a fost deschis și clusterul privind relațiile externe.

Cât a încasat bugetul de stat în primele 14 zile de la eliminarea scutirilor pentru agenții economici din Transnistria

În primele 14 zile de la introducerea primei etape de eliminare a facilităților la TVA și accize pentru agenții economici din regiunea transnistreană, în bugetul Republicii Moldova au fost colectate circa 850 de mii de lei sub formă de taxe vamale, TVA și accize. Cifra a fost comunicată de șeful posturilor vamale interne de control Criuleni, Vadul lui Vodă și feribotul Molovata ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Alexandru Sușcov, pentru „MOST”.

„În cele 14 zile, volumul importurilor a fost destul de mic în raport cu volumul total care este introdus în această perioadă. Potrivit cifrelor, din taxe vamale, TVA și accize au fost colectate în bugetul Republicii Moldova circa 850.000 de lei”, a declarat Sușcov.

Potrivit lui Sușcov, în aceste două săptămâni, în statistici au fost incluse, printre altele, bijuterii, mijloace de transport, blănuri și alte categorii de mărfuri pentru care, începând cu 1 septembrie 2026, se aplică TVA și accize.

El a adăugat că, în perioada ianuarie-august 2026, Serviciul Vamal a colectat 110,5 milioane de lei. Această sumă include doar taxele vamale, fără TVA și accize. „Activitatea economică a scăzut într-o anumită măsură. Presupun că acest lucru are legătură cu noile prevederi”, a declarat Sușcov.

Totodată, potrivit acestuia, procedura de vămuire nu s-a schimbat. „Așa cum era, așa a și rămas. Singurul lucru care s-a schimbat este metoda de impozitare”, a comunicat Sușcov. Potrivit acestuia, la vămuirea mărfurilor sunt utilizați aceiași brokeri vamali și este depusă declarația vamală. Diferența este că în declarație nu mai este indicat codul de scutire. „Toate plățile sunt calculate automat. Nu se pierde mai mult timp pentru vămuire, nu există coridoare suplimentare, adică există un tratament absolut egal atât pentru agenții economici de pe malul drept, cât și pentru cei de pe malul stâng”, a declarat Sușcov.

***

Amintim că, de la 1 septembrie 2026, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru mai multe categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Este prima etapă a eliminării treptate a scutirilor fiscale și vizează, printre altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport. De la 1 ianuarie 2027, regimul va fi extins la alte categorii, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, iar de la 1 aprilie 2027 – la gaze naturale, energie electrică, aparate telefonice și computere.

Autoritățile susțin că introducerea treptată a taxelor va oferi companiilor din regiunea transnistreană timp pentru a se adapta și va reduce impactul asupra prețurilor și consumatorilor. Obiectivul este ca, până la 1 ianuarie 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru companiile din restul țării.

Anterior, se menționa că veniturile suplimentare obținute în urma eliminării scutirilor urmează să fie direcționate către un Fond de convergență, din care vor fi finanțate proiecte și programe destinate locuitorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Tiraspolul a criticat decizia Chișinăului și a calificat-o drept „racket politic”. Detalii – AICI. NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI. Lista totală a mărfurilor pentru care firmele din regiunea transnistreană vor achita taxe poate fi consultată – AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: