Victoriabank și partenerii de dezvoltare evaluează în teren progresul primului beneficiar FACEM Impact

Prima finanțare acordată de Victoriabank în cadrul FACEM Impact a intrat în etapa de implementare, iar impactul investiției a fost analizat în teren împreună cu partenerii de dezvoltare. Proiectul, realizat de compania Axima Grup SRL din Chișinău, client al băncii și primul beneficiar al produsului de finanțare, pune bazele extinderii activității și modernizării proceselor de producție.

Vizita a avut loc în contextul misiunii de monitorizare a proiectului „Facilitatea de Dezvoltare a IMM-urilor din Republica Moldova”, cu participarea reprezentanților Băncii Germane de Dezvoltare (KfW), ai Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și ai Victoriabank.

Din partea Victoriabank, la sediul companiei au fost prezenți Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Business Retail-IMM, și Liliana Pereteatcu, directoarea sucursalei unde este deservit clientul. Vizita în teren le-a oferit partenerilor o perspectivă directă asupra modului în care finanțările acordate prin FACEM Impact sunt transformate în proiecte investiționale reale. 

Finanțarea de 5 milioane de lei, acordată prin FACEM Impact, este destinată extinderii activității prin achiziția unui imobil necesar pentru producerea stațiilor de pompare și clorinare a apei, precum și pentru depozitarea stocurilor. Imobilul a fost deja procurat, iar în următoarea etapă va fi amenajat și pregătit spațiul pentru operare. Investiția totală, în valoare de 17 milioane de lei, va contribui direct la dezvoltarea capacităților de producție. În prezent, compania are 12 angajați, iar implementarea investiției va genera, într-o primă etapă, două noi locuri de muncă. Pe măsura dezvoltării spațiilor și liniilor de producție, numărul total al angajaților este estimat să ajungă la 22. 

Astfel de vizite ne permit să vedem dincolo de cifre – cum finanțarea se va transforma în investiții reale, în oameni angajați și în afaceri care cresc. FACEM Impact pune în mișcare proiecte care altfel ar fi amânate, iar pentru noi este important să fim aproape de antreprenori nu doar în momentul creditării, ci și pe parcursul implementării”, declară Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Business Retail-IMM, Victoriabank.

FACEM Impact oferă antreprenorilor acces la finanțări de până la 5 milioane de lei, cu dobândă fixă și o perioadă de rambursare de până la 10 ani, adaptată investițiilor pe termen 

lung. Împrumuturile sunt însoțite de garanții financiare prin Fondul de Garantare a Creditelor al ODA, facilitând accesul IMM-urilor la resurse investiționale.

Produsul de finanțare FACEM Impact este parte din proiectul „Facilitatea de Dezvoltare a IMM-urilor în Republica Moldova”, susținut financiar de Guvernul Germaniei prin KfW Development Bank și implementat de ODA. Prin participarea în acest proiect, Victoriabank își consolidează rolul de partener financiar pentru antreprenorii care investesc în dezvoltare, modernizare și creștere sustenabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

Tudor Mardei | NewsMaker

Rusia, condamnată pentru poluarea Nistrului. Comuniștii, socialiștii și Alternativa din parlament au votat împotrivă

Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație, pe 20 martie, prin care condamnă Federația Rusă pentru contaminarea transfrontalieră a râului Nistru și prejudiciul adus securității alimentării cu apă și sănătății publice din Republica Moldova. Documentul a fost votat de 63 de deputați din PAS, „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Deputații comuniști, socialiști și „Alternativa” –  cu o singură excepție –  nu au susținut declarația. Împotrivă a votat și deputatul neafiliat, fostul premier din timpul guvernării comuniștilor Vasile Tarlev.

Declarația a fost adoptată după audierile ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, care au durat peste două ore. În document, Parlamentul constată că Federația Rusă poartă răspundere directă pentru criza ecologică și umanitară din Republica Moldova, precum și pentru eventualele consecințe pe termen lung asupra sănătății populației.

Legislativul condamnă, de asemenea, „falsurile propagate” în legătură cu „această tragedie ecologică”, îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse credibile, iar instituțiile – să ia măsuri pentru diminuarea impactului poluării, inclusiv prin mobilizarea resurselor din rezerva de stat.

Chișinăul își exprimă recunoștința față de România pentru sprijinul acordat în gestionarea situației și salută disponibilitatea Comisiei Europene de a interveni prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Totodată, declarația reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și subliniază dreptul acesteia la autoapărare. Parlamentul face apel la comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru a opri atacurile asupra infrastructurii critice și pentru a accepta condițiile necesare pentru asigurarea unei păci durabile și juste în țara vecină.

Textul declarației a fost susținut de doar 63 dintre cei 89 de deputați prezenți la ședință. Pentru au votat toți cei 53 de deputați ai fracțiunii PAS, cei 5 din „Democrația Acasă” și cei 4 din „Partidul Nostru”. Din fracțiunea „Alternativa”, care se declară proeuropeană, a votat în favoarea declarației doar Angela Cutasevici, fostă viceprimară a Chișinăului. Ceilalți membri ai fracțiunii, inclusiv fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul premier Ion Chicu nu au susținut documentul. Comuniștii și socialiștii fie s-au abținut, fie au votat împotrivă.

„Nu sunt dovezi că în râul Nistru au ajuns benzină de la rachete, bombe. De aceea nici nu publicați rezultatele analizelor. Dacă le-ați publica, toți ne-am convinge și am vota cu drag această declarație”, a declarat deputata comunistă Diana Caraman. „Nu v-ați săturat atâtea falsuri să spuneți din Parlament?” – a întrebat-o, în replică, fostul ministru al Mediului, deputatul PAS Sergiu Lazarencu.

Amintim că, pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pentru 15 zile, după poluarea fluviului Nistru. În mai multe localități din nordul țării, inclusiv la Naslavcea și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, alimentarea cu apă din această sursă a fost sistată temporar, fiind reluată abia pe 19 martie.

Poluarea a fost observată pe 10 martie, când pe Nistru, în amonte de Naslavcea, au apărut pete uleioase. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, substanțele petroliere au ajuns în râu după un atac al Federației Ruse asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk, în Ucraina, pe 7 martie.

Pe 16 martie, Procuratura Generală s-a autosesizat și a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Produsele autohtone din magazinele din Moldova vor fi marcate cu logo-uri. Proiect de lege votat în prima lectură

Lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare vor fi reglementate prin lege. În cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 20 martie, deputații au votat în prima lectură proiectul actului normativ care prevede acest lucru.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, în colaborare cu experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei.

Proiectul stabilește cadrul juridic pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare în Republica Moldova.

Inițiativa stabilește că un lanț scurt de aprovizionare este cel în care există un singur intermediar între producătorul primar și consumatorul final. Consumatorii vor putea identifica mai ușor lanțurile scurte de aprovizionare, deoarece punctele de vânzare și unitățile publice vor aplica logouri oficiale care vor indica acest lucru. Totodată, Guvernul va institui un Registru național al lanțurilor scurte de aprovizionare.

Documentul conține și un capitol care se referă la integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare în achizițiile publice. Astfel, la aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, autoritatea contractantă va putea acorda punctaj suplimentar ofertelor care fac parte dintr-un lanț scurt de aprovizionare.

Autorii menționează că această inițiativă legislativă creează baza legală pentru implementarea ulterioară a unor programe de granturi și finanțare destinate producătorilor din lanțurile scurte. Este vorba despre finanțare pentru creșterea capacității de producție, investiții în depozite și logistică comună, precum și acordarea de suport tehnic și consultanță pentru modernizarea producției.

Tot astăzi, deputații au examinat proiectul de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse agroalimentare, elaborat de membrii fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc, Ana Țurcan-Oboroc și Sergiu Stefanco.

La propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în procesul de pregătire pentru examinarea în lectura a două, aceste proiecte vor fi comasate, de bază fiind proiectul nr. 21/2026 privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova și Elveția vor să angajeze peste 100 000 de oameni în următorii 4 ani. Proiect pentru ocuparea forței de muncă

Moldova și Elveția lansează a doua fază a proiectului pentru ocuparea incluzivă și productivă a forței de muncă. Printre obiectivele noii etape se numără facilitarea angajării a peste 100 000 de persoane în următorii patru ani. În același timp, proiectul vizează reducerea muncii informale și integrarea a cel puțin 10 000 de persoane în locuri de muncă legale, transmite IPN.

Noua etapă a proiectului este implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii și cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției.

La evenimentul de la lansare, ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, a declarat că proiectul urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și crearea unor oportunități reale, în special pentru grupurile vulnerabile. „Ne propunem să asigurăm salarii echitabile, condiții sigure și să reducem decalajul salarial de gen, care se menține încă la aproximativ 16%”, a mai spus oficiala.

Valerie Berset Bircher, șefa departamentului Afaceri internaționale ale muncii și membră a Secretariatului de stat pentru afaceri economice din Elveția, a menționat că inițiativa susține dezvoltarea unei piețe a muncii echitabile și stabile. „Prin acest proiect, sprijinim depășirea provocărilor cu care se confruntă companiile, în special întreprinderile mici și mijlocii, și încurajăm un dialog social puternic, esențial pentru stabilitatea economică”, a declarat Valerie Berset Bircher.

În cadrul proiectului, autoritățile își propun să crească participarea pe piața muncii, în special în rândul femeilor, dar și să creeze peste 5 000 de locuri noi în creșe, pentru a oferi mai multă flexibilitate familiilor tinere.

Agenţia Geodezie, Cartografie și Cadastru

Moldova, fotografiată din aeronave speciale: vor fi observate marcaje la sol. Care este scopul imaginilor?

Începând cu 20 martie, în Republica Moldova au loc lucrări de aerofotografiere. Acest proces are ca scop colectarea datelor spațiale pentru realizarea ortoimaginilor, care vor servi drept suport cartografic actualizat pentru diverse domenii, precum cadastru, urbanism, agricultură sau protecția mediului. Informația a fost comunicată de Agenţia Geodezie, Cartografie și Cadastru pe 20 martie, care a precizat că lucrările se vor realiza prin zboruri la înălțime, efectuate cu aeronave echipate special.

Agenția a anunțat că, în perioada 20 martie-30 aprilie 2026, pe întreg teritoriul Republicii Moldova se vor desfășura lucrări de aerofotografiere.

„Aceste procese au ca scop colectarea datelor spațiale necesare pentru elaborarea ortoimaginilor, care vor servi drept suport cartografic actualizat pentru activități din domeniile cadastrului, urbanismului, amenajării teritoriului, agriculturii, protecției mediului, infrastructurii și altor domenii de interes public”, a explicat instituția.

Potrivit Agenției, lucrările se vor realiza prin zboruri la înălțime, efectuate cu aeronave echipate special. Astfel, în diferite zone ale țării vor putea fi observate marcaje la sol, folosite ca puncte de ghidaj pentru zborurile de fotografiere aeriană.

Agenția a precizat că aceste operațiuni sunt planificate, legale și uzuale, fiind realizate periodic pentru actualizarea ortoimaginilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: