Chișinău, 17 martie 2026 – Compania cunoscută timp de 27 de ani pe piața din Republica Moldova sub numele de „Lafarge Ciment (Moldova)” S.A. anunță schimbarea denumirii in „Holcim Moldova” S.A. și trecerea oficială la identitatea globală Holcim, lider mondial în soluții inovatoare și sustenabile pentru construcții. Redenumirea marchează alinierea completă a operațiunilor locale la strategia globală a Holcim Group de a Construi pentru Oameni și Planetă.
Schimbarea reflectă transformarea companiei dintr-un producător tradițional de ciment într-un furnizor de soluții moderne pentru construcții sustenabile, orientate spre eficiență, inovație și reducerea impactului asupra mediului.
„Trecerea la brandul Holcim reprezintă mai mult decât o schimbare de identitate. Este un pas important în evoluția companiei noastre și o confirmare a angajamentului de a aduce pe piața din Republica Moldova tehnologii și soluții moderne pentru construcții sustenabile”, a declarat Ștefan Birău, Director general al companiei în Republica Moldova.
Pentru clienți și parteneri, transformarea către Holcim înseamnă continuitate și acces extins la expertiză globală. Echipa locală, activitățile companiei și standardele de calitate rămân aceleași, în timp ce integrarea sub brandul Holcim oferă oportunitatea de a introduce pe piața locală noi produse și soluții dezvoltate la nivel internațional.
În același timp, compania își reafirmă angajamentul față de siguranța angajaților, performanța industrială și dezvoltarea comunităților locale, inclusiv a comunității din Rezina, unde se află una dintre principalele unități de producție.
Holcim este lider global în soluții inovatoare și sustenabile pentru construcții, oferind produse precum ciment, agregate, betoane și soluții integrate pentru clădiri și infrastructură.
Cu sediul central în Elveția, compania are peste 45.000 de angajați și este prezentă în 43 de piețe atractive din Europa, America Latină și Asia, precum și în Orientul Mijlociu și Africa.
La nivel global, Holcim dezvoltă tehnologii și materiale cu emisii reduse de carbon, contribuind la transformarea industriei construcțiilor și la dezvoltarea unor orașe mai reziliente și mai sustenabile.
Prin această transformare, compania își propune să rămână principalul furnizor de soluții pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de construcții din Republica Moldova, și pune un accent tot mai mare pe inovație, sustenabilitate și eficiență energetică.
Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la adresa de email sau telefon: [email protected], 068 227724
“HOLCIM MOLDOVA” S.A.
Strada Viitorului 1 – MD 5400 – Rezina – Republica Moldova Tel.: (+373) (254) 55 500, IDNO: 1003606006217 Capital social: 222.502.635 lei
Personalul de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău va fi suplimentat în perioada 7–17 septembrie, când autoritățile estimează o creștere a numărului de pasageri și aeronave, în contextul tranzitului pelerinilor hasidici. Călătorii sunt îndemnați să-și planifice din timp deplasările, ținând cont și de posibila aglomerare a drumurilor spre aeroport.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, angajați suplimentari vor fi repartizați în zonele cu un flux sporit de pasageri. Organizarea controlului de frontieră va fi adaptată în funcție de situație, în limita infrastructurii disponibile, pentru a reduce timpul de așteptare.
Fluxurile de călători vor fi monitorizate permanent, iar autoritățile vor lua măsuri pentru menținerea siguranței și a ordinii în aeroport.
Acțiunile vor fi desfășurate de Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și administrația aeroportului, cu sprijinul Inspectoratului General de Carabinieri și al Inspectoratului General al Poliției.
Autoritățile precizează că gestionarea numărului suplimentar de pasageri va fi organizată astfel încât cursele regulate să se desfășoare normal, iar disconfortul pentru călători să fie cât mai redus.
„Totodată, intervenim cu rugămintea către cetățeni să-și planifice din timp călătoriile, ținând cont de intensificarea fluxului de pasageri în perioada menționată și de posibilul trafic sporit către Aeroport”, face apel Poliția de Frontieră.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
De la peste un an de licențiere a importurilor de cereale la puțin peste o lună: Ivanov acuză PAS că i-a „castrat” proiectul; fermierii amenință cu proteste
Importurile de cereale și oleaginoase vor fi supuse licențierii până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire. Parlamentul a aprobat proiectul în lectura a doua pe 4 septembrie, cu voturile a 53 de deputați PAS. Astfel, termenul propus inițial – 31 decembrie 2027 – a fost redus considerabil. Autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, acuză majoritatea că i-a „castrat” proiectul. Și Asociația „Forța Fermierilor” critică modificările și amenință cu noi proteste. PAS susține, la rândul său, că perioada mai scurtă protejează și interesele procesatorilor.
De la 31 decembrie 2027 – la 31 octombrie 2026. Ivanov: „O lege castrată total”
Proiectul elaborat de deputatul „Partidului Nostru”, Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, prevedea aplicarea licențierii până la 31 decembrie 2027. Varianta inițială oferea Guvernului și posibilitatea de a prelungi mecanismul.
În redacția votată pe 3 septembrie în prima lectură și pe 4 septembrie – în lectura a doua –, termenul a fost redus la 31 octombrie 2026, iar posibilitatea prelungirii a fost eliminată. Totodată, reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența comisiei care va examina solicitările de licențiere.
Serghei Ivanov a criticat modificările. Parlamentarul susține că se schimbă esența proiectului, iar protecția oferită agricultorilor – se limitează. Potrivit lui, un termen mai lung ar fi permis evaluarea efectelor măsurii pe parcursul unui ciclu agricol complet.
„Practic, mi s-a spus schimbat integral, conceptual toată legea. Practic, s-a transformat dintr-o lege viabilă, care oferea baza ca să poată fi prelungită și folosită în interes național, într-o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns de la o idee și o doleanță a agricultorilor la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Și s-a omorât în a doua lectură. Nu mai este legea mea, este legea PAS-ului și, din păcate, o lege a PAS-ului care, credeți-mă, nu impactează cu nimic pozitiv economia țării”, a declarat Serghei Ivanov pentru jurnaliști, înainte de ședința plenară din 4 septembrie.
Marian: „Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie”
Deputatul PAS Radu Marian, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, a explicat, la rândul său, că scurtarea perioadei, susținută și de Guvern, urmărește un echilibru între interesele producătorilor și exportatorilor de cereale și cele ale întreprinderilor care folosesc această materie primă.
Potrivit deputatului, termenul de 31 octombrie le oferă exportatorilor timp să comercializeze floarea-soarelui, fără a menține restricțiile o perioadă îndelungată în detrimentul procesatorilor, inclusiv al întreprinderilor din zootehnie și avicultură.
„Noi trebuie să fim foarte atenți cu măsuri care afectează restul ramurilor economice, în special a celor care procesează, care creează locuri de muncă acasă, care aduc valoare adăugată. De aceea s-a venit cu această propunere, inclusiv și Guvernul, și noi am susținut-o, să scurtăm perioada în care se aplică această licențiere până la 31 octombrie, când exportatorii reușesc să-și exporte floarea-soarelui, în special”, a declarat parlamentarul.
Marian susține că deputații care dețin afaceri în comerțul cu cereale sau oleaginoase trebuie să comunice public atunci când promovează proiecte care le-ar avantaja companiile. Deputatul i-a nominalizat direct pe colegii săi din opoziție, deputații Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, care sunt fermieri. Marian a anunțat că va discuta, împreună cu colegii din fracțiune, despre posibilitatea adoptării unor reguli de declarare a conflictelor de interese a deputaților care semenează proiecte sau amendamente care vizează direct compania/organizația lor.
„În momentul în care ei au afaceri de materie primă – grâu sau floarea-soarelui – când vin cu un proiect de lege care avantajează direct propria lor companie și creează blocaje pentru concurenții lor, lucrul acesta trebuie spus. Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie. (…) Le-am zis acest lucru și s-au supărat. Treaba lor, dar noi trebuie să avem grijă de toată economia. Nu putem să avantajăm în mod flagrant materia primă care se exportă în detrimentul celor din zootehnie, alte ramuri care au nevoie de materie primă ieftină”, a mai declarat Radu Marian.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Dorin Istratii, care a prezentat proiectul în lectura a doua de la tribuna Parlamentului, a declarat că, pe 21 august 2026, mai multe organizații din sectorul zootehnic și patronal au depus o petiție cu obiecții față de proiect. El a avertizat că limitarea accesului la materie primă mai ieftină ar putea crește costurile procesatorilor și, ulterior, prețurile pentru consumatori.
„Au avut obiecții totale la acest proiect de lege și au solicitat să fie luată în calul această petițe la votarea proiectului, inclusiv în lectura a adoua, în așa fel încât să nu afectăm activitatea procesatorilor care aduc valoare adaugată, cetățenii Republicii Moldova care vor trebui să plătească prețuri mai mari pentru carne, prețuri mai mari pentru floarea soarelui, deoarce producția internă automat se va scumpi”, a declarat Istratii.
După o scurtă dezbatere în Parlament, proiectul care instituie un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de a-l prelungi, a fost votat. „Pentru” și-au dat votul doar deputații din fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. Opoziția nu a susținut noile modificări.
Parlamentul Republicii Moldova
Forța Fermierilor amenință cu proteste
Asociația „Forța Fermierilor” contestă, în prima sa reacție publică după vot, argumentele majorității parlamentare. Organizația susține că perioada de licențiere introdusă – 31 octombrie 2026 – este prea scurtă pentru a proteja agricultorii de presiunea importurilor ieftine din Ucraina.
Potrivit asociației, dificultățile de export îi determină pe fermierii ucraineni să vândă la prețuri foarte mici, iar presiunea asupra pieței din Republica Moldova ar putea continua cel puțin patru luni.
În ceea ce privește procesatorii și întreprinderile zootehnice, organizația susține că, în perioada aplicării mecanismului anterior, nu a constatat sesizări privind dificultăți provocate de licențiere.
O altă nemulțumire vizează excluderea asociațiilor de profil din comisia de licențiere. Participarea acestora asigura un echilibru între interesele diferitelor sectoare agroalimentare, afirmă „Forța Fermierilor”.
Referindu-se la acuzațiile lui Radu Marian, președintele asociației, Alexandr Slusari, a declarat pentru NewsMaker că Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco promovează solicitările agricultorilor care i-au votat, nu interese personale.
„Este o declarație aberantă. Domnul Ivanov și domnul Stefanco sunt doi deputați care sunt fermieri și au fost delegați și votați, în mare parte, de mai mulți agricultori. Ei sunt obligați să execute dorința alegătorilor. În cazul de față, noi vorbim nu de interese personale, dar de solicitarea sutelor de agricultori, cu zeci de mii de angajați, care au nevoie de această licențiere, care riscă să fie falimentați în cazul importurilor necontrolate”, a declarat Alexandr Slusari pentru NM.
Asociația anunță că, dacă situația regională a prețurilor nu se schimbă, va cere prelungirea licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026 și este pregătită să organizeze proteste. Totodată, „Forța Fermierilor” solicită ca ședințele comisiei de licențiere să fie publice și să fie anunțată despre acestea cu cel puțin două zile înainte.
De ce a fost nevoie de licențiere și cine o va putea solicita?
Serghei Ivanov preciza, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.
Noua redacție a proiectului, votat astăzi, prevede că cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența acesteia.
Licența de import va fi eliberată gratuit. Aceasta va putea fi solicitată de persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.
De menționat că un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025.
Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În partea aceasta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă. Iar Oleg Ozerov este nu altceva decât purtătorul mesajelor regimului de la Moscova. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în reacție la interviul ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova pentru TASS, în care a vorbit despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali”, care „se pregătesc pentru o confruntare armată cu Rusia până în 2030” – afirmații calificate deja de ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău drept insinuări.
„Cred că în partea asta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă, care aduce cu sine doar distrugere, invadează, omoară, distruge orașe, bombardează sate și așa mai departe. În rest, acest personaj neacreditat este nu altceva decât purtătorul mesajelor fasciste, naziste, numiți-le cum vreți, a acestui regim care-i foarte odios și vedeți ce atrocități comite în statul vecin”, a reacționat Grosu.
Săptămâna trecută, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a vorbit, într-un interviu pentru TASS, despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali, care tânjesc în mod ireal după o „înfrângere strategică” a Rusiei și declară că se pregătesc pentru o confruntare armată cu aceasta până în 2030”. „Observăm experiența tristă a aplicării acestei strategii în Ucraina. (…) Din păcate, în Moldova se observă clar o copie a acestor procese distructive. (…) Bugetul militar este majorat, iar cooperarea cu structurile de apărare euroatlantice este intensificată”, a adăugat Ozerov.
Pe 2 septembrie, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a calificat declarațiile lui Ozerov drept „insinuări” și „regretabile”. Potrivit lui Popșoi, Republica Moldova este un stat pașnic și neutru, iar aceasta „nu înseamnă că nu trebuie să investim în apărare”. „Aceste investiții sunt pur defensive. Diplomatul respectiv probabil judecă din abordarea propriei țări. Investițiile pe care le face Republica Moldova sunt strict pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială”, a comunicat Popșoi.
***
Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.
Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.
Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.
Fostul premier Dorin Recean a fost revocat din funcția de membru al Consiliului de administrație al Moldatsa. Mandatul acestuia a încetat în baza unui ordin emis de Agenția Proprietății Publice, transmite IPN.
NewsMaker a solicitat un comentariu suplimentar de la APP privind motivul revocării, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.
captură de ecran
Amintim că Dorin Recean a fost numit membru al Consiliului de Administrație al Întreprinderii de Stat „MoldATSA” pe 15 iunie. Atunci, acesta declara că mandatul este unul limitat și are ca obiectiv restructurarea Moldatsa, inclusiv reducerea funcțiilor redundante și eliminarea posibilităților de abuz.
Totodată, Guvernul a precizat pentru NewsMaker că Dorin Recean își va exercita mandatul fără indemnizație, ceea ce înseamnă că nu va beneficia de salariu pentru activitatea desfășurată în cadrul Consiliului.
MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în iunie în centrul unui scandal privind salariile și stimulentele acordate unor angajați, dar și modul în care unele funcții au fost ocupate.
O investigație ZdG a scos la iveală că directorul instituției de la acea vreme, Dumitru Vangheli, a inclus în CV informații false despre studiile și experiența sa profesională. Potrivit materialului, acesta a susținut că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat timp de doi ani ca pilot la Air Canada, informații care nu ar corespunde realității. Vangheli a fost demis pe fondul controversei, începând cu 22 iunie.
Ulterior, o investigație RISE Moldova a arătat că a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația sa lunară a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul șefei statului. Taburceanu a demisionat și a returnat peste 1,1 milioane de lei către MoldATSA.
Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, a descris economia Republicii Moldova drept una „cu mult potențial”, care „va exploda” în momentul în care țara va intra în Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute la ediția din 3 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
În timpul emisiunii, Claudiu Năsui a declarat că Republica Moldova este mai avansată decât România în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea. „Dezavantajul mare al Republicii Moldova față de România e că nu e parte din Uniunea Europeană și lucrul acesta are consecințe și se vede”, a adăugat ministrul.
Solicitat să comunice ce știe despre economia Republicii Moldova într-o singură frază, Năsui a spus: „O economie cu mult potențial și care va exploda în momentul în care intrați în Uniunea Europeană”.
„Direcția trebuie să fie aceasta – de a reduce risipa și de transparentiza lucrurile. Aici, cred că Republica Moldova are un potențial economic imens. (…) În momentul în care toate țările din Europa de Est când au intrat în Uniunea Europeană, dezvoltarea s-a văzut”, a comunicat Năsui. Întrebat unde vede risipa, noul ministru a spus: „Eu nu pot să mă pronunț pe tot, dar pe partea de Minister al Economiei, în cazul companiilor de stat nu poți să nu vezi pierderile. (…) Ele există și există de decenii”.
***
Amintim că, pe 28 august, Claudiu Năsui a depus jurământul de învestire în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Ceremonia a avut loc la Președinție, în prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului, Vasile Tofan. Tot atunci a depus jurământul și Eugeniu Osmochescu – în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Detalii AICI. În aceeași zi, Năsui a spus că vrea să facă din Republica Moldova „cea mai primitoare țară pentru antreprenoriat din lume”. Detalii AICI.
Despre faptul că Osmochescu va prelua funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Nasui, deputat USR în Parlamentul României, funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, premierul Vasile Tofan a anunțat pe 25 august. Detalii AICI. La scurt timp, Claudiu Nasui a declarat că a ales să răspundă invitației lui Vasile Tofan de a se alătura Guvernului Republicii Moldova și că acest pas presupune să renunțe la mandatul de deputat în Parlamentul României. În aceiași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care i-a acordat lui Claudiu Năsui cetățenia Republicii Moldova.
Propunerea lui Claudiu Năsui pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova a generat un val de reacții în spațiul public. Detalii AICI. Premierul Vasile Tofan a comentat și reacțiile apărute, inclusiv întrebările de ce pentru funcție nu a fost ales un cetățean din Republica Moldova. Oficialul a spus că autorităților le este dificil să găsească persoane dispuse să ocupe funcții importante în stat, inclusiv cele de ministru sau șef de agenție. Potrivit premierului, la concursurile organizate pentru astfel de poziții nu sunt depuse multe candidaturi. Detalii AICI.
