Facebook/Vasile Tofan

Chișinăul, pregătiri pentru o eventuală criză de apă: ce plan are Ceban și ce ajutor oferă Guvernul

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că municipiul este pregătit pentru o eventuală criză a apei, fiind stabilite peste 200 de puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei. El a spus că sursele alternative includ sonde arteziene, zone de securizare la stația de captare și precontracte cu agenți economici pentru furnizarea apei. Între timp, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va oferi municipiului cinci motopompe de mare capacitate pentru lucrările de la stația de captare din Vadul lui Vodă și a cerut instituțiilor centrale și municipale să colaboreze pentru a asigura cu apă locuitorii Chișinăului în cazul unei crize pe Nistru.

Ce a declarat primarul

Pe 2 august, primarul capitalei, Ion Ceban, a dat asigurări că „Chișinăul va avea apă”. „Ținând cont de toate circumstanțele, facem tot posibilul și ceea ce ne stă în puteri și posibilitate, de a fi pregătiți din toate punctele de vedere. Pe lângă lucrările complexe din ultimele 2 săptămâni de la stația de captare, care continuă, am pregătit protocoalele de intervenție, dar și tehnica necesară”, a menționat Ceban.

Potrivit edilului, la ziua de astăzi, conform protocoalelor, sunt pregătite și stabilite 213 puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei în toate sectoarele capitalei. Printre acestea se numără 75 de locații publice, 108 grădinițe, precum și 30 de instituții medicale.

Totodată, Ceban a spus că municipiul dispune de 253 de eurocuburi, 20 de cisterne și 45 de autospeciale. Potrivit acestuia, au fost stabilite și punctele pentru preluarea apei: priza de apă Petricani, priza de apă Balișevsk, priza de apă Ghidighici, priza de apă Ialoveni, cele 26 de sonde și „Mina Chișinău”.

„Resursele disponibile permit organizarea transportării și distribuirii apei către populație, grădinițe, spitale și alte instituții de importanță socială”, a adăugat Ceban.

Întrebat de jurnaliști de unde va fi adusă apa în cazul unei crize, Ceban a răspuns:” Există patru zone de securizare în aria stației de captare. (…) Sunt sondele arteziene, unde este un debit total de 32 de mii de metri cubi. (…) Sunt precontractele pe care le-am încheiat cu agenții economici pentru furnizarea apei – sute de tone disponibile pentru o zi”.

Ce a declarat premierul

Vasile Tofan a declarat că Primăria capitalei a solicitat, zilele trecute, ajutorul Guvernului. „Mai exact, furnizarea unor motopompe, în scopul desfășurării unor lucrări de capacitare a stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, aflată în gestiunea municipiului Chișinău. Asigurarea cu apă a cetățenilor nu trebuie să fie un subiect de dezbatere și nu voi accepta politizarea acestuia. Am dispus eliberarea din stocurile Agenției Rezerve Materiale (MAI) a unor motopompe care să vină în sprijinul lucrărilor realizate de Primăria Chișinău. O motopompă, cu capacitatea de 1200 m³/h, este deja la Vadul lui Vodă și a fost pusă astăzi în funcțiune”, a adăugat Tofan.

Potrivit lui Tofan, pe 3 august, vor fi eliberate suplimentar 4 motopompe de mare capacitate. „În total, Guvernul va furniza 5 unități, cu o capacitate totală de 5200 m³/h cu posibilitatea transportării apei la distanță mare, astfel încât Primăria Capitalei să fie pe deplin pregătită în eventualitatea unei crize”, a menționat Tofan.

În continuare, premierul a solicitat „tuturor părților implicate, atât instituțiilor subordonate Guvernului, cât și celor subordonate Primăriei Capitalei, să colaboreze pentru identificarea celor mai bune soluții, astfel încât, în eventualitatea unei crize pe Nistru, locuitorii municipiului Chișinău să fie asigurați cu apă”.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Pe 1 august, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a prezentat un video cu lucrări despre care a spus că au fost efectuate la stația de captare de la Vadul lui Vodă în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: