facebook.com/Ирина Влах

Chicu dă vina pe parlament și campania electorală pentru că nu a fost semnat acordul cu FMI. Ministerul Finanțelor îl contrazice

Premierul Ion Chicu susține că Republica Moldova nu a reușit să semneze un nou Program cu Fondul Monetar Internațional (FMI) din cauza a două condiționalități privind Banca Națională a Moldovei (BNM). În cadrul unui interviu pentru portalul UNIMEDIA, șeful executivului a menționat că prevederile țin de compentența parlamentului, iar un alt motiv ar fi faptul că FMI nu încheie programe cu țările care sunt în campanie electorală. Pe de altă parte, conform surselor NM, proiectul de lege privind BNM nu a fost aprobat nici măcar de guvern. 

Premierul Ion Chicu a declarat că noul program cu FMI conține nu doar măsuri bugetar-fiscale, ci un domeniu mult mai vast.

„În iulie a fost misiunea cu care am discutat măsurile preventive, care trebuie să le îndeplinească țara, pentru ca în septembrie să fie aprobat Programul, 6 condiții au fost acolo. Le-am îndeplinit pe toate, cu excepția a 2 condiții care țin de amendamente la legislație pentru a consolida independența Băncii Naționale, un proiect pe care l-am discutat intens, și a doua: numirea celor 3 viceguvernatori ai Băncii Naționale. Aceste condiții țin de BNM și sunt în competența parlamentului”, relatează Chicu.

Potrivit surselor NM, printre condiționalitățile solicitate de FMI se numără o mai mare independență a BNM în adoptarea deciziilor privind supravegherea bancară. Mai exact, deciziile nu vor putea fi anulate sau sistate decât de Curtea Supremă de Justiție. Proiectul de lege presupune modificări ale Codului Administrativ și al celui Penal, dar și al altor legi. Acesta a fost propus pentru consultări de Ministerul Finanțelor încă în septembrie. În pofida faptului că adoptarea acestuia este una dintre condiționalitățile solicitate de FMI pentru semnarea unui nou program, documentul nu a fost aprobat de guvern. Prin urmare, nu ar fi putut fi dezbătut în parlament, chiar dacă deputații s-ar fi întrunit în ședință plenară.

Informația a fost confirmată de reprezentanții Ministerului Finanțelor pentru NM:

„Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative la care v-ați referit, se află la etapa examinării avizelor recepționate de la autoritățile responsabile și alte părți interesate, în vederea definitivării textului proiectului de lege sus-menționat”, se arată într-un răspuns oficial al instituției.

Ion Chicu se arată totuși optimist în privința semnării unui nou Program cu FMI până la sfârșitul anului.

„La 16 septembrie nu mai era posibil de aprobat acest program pentru că nu erau îndeplinite aceste condiționalități, dar principalul element este faptul că FMI nu încheie programe cu țările care se află în campanie electorală sau pe ultimele 2 luni. De atunci, m-am întâlnit cu Directorul Executiv al FMI și am agreat asupra principalilor parametri ai noului Program. Ne-am înțeles că până la 20 noiembrie, când sper că se însănătoșește Parlamentul și toți, o să îndeplinim și aceste 2 condiționalități. Astfel, ca la 20 noiembrie, Republica Modova să poată înainta scrisoarea că am îndeplinit toate condiționalitățile. Noi Programul cu FMI îl vom avea, cel târziu, după alegerile din 15 noiembrie. Cu FMI la noi este totul în proces, eu sunt foarte optimist că până la sfârșitul anului vom avea Programul cu FMI”, a conchis Ion Chicu.

Anul acesta, autoritățile Moldovei au sperat că vor primi prima tranșă din cele șase planificate – puțin peste 93 milioane de dolari. Acești bani – aproape 1,5 miliarde de lei – sunt incluși în buget.

Amintim că NM a scris anterior că șansele că până la sfârșitul anului, FMI va aproba un nou program de creditare pentru Moldova în valoare de o jumătate de miliard de dolari sunt practic egale cu zero. Experții consideră că din această cauză, Moldova riscă să rămână anul curent cu un deficit bugetar uriaș.

Mai multe detalii la acest subiect puteți citi în articolul „Moldova ar putea rămâne anul acesta fără banii de la FMI. De ce tac autoritățile?”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: