Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

P.
| 29 octombrie, 2025
11:21

Promo

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

AI & Big Data, DORA, Fintech Moldova, MITP, Moldova, PIS, SALTEDGE, SEPA

Știri similare

Video News

VIDEO Transnistria, sub influența SIS?/ PAS se teme de socialiștii găgăuzi?/ Moldova achită flagul LGBT

Parteneriat

Generații în dialog – MEMORIE: „Rănile deportărilor nu le poate coase nimeni”. Povestea Valentinei Leșan, născută în Siberia / VIDEO

NM espresso

NM Espresso: Moldova a convenit cu România asupra cooperării militare, salariul Maiei Sandu se va dubla, iar persoanele afectate de atacul cibernetic vor fi „notificate”.

NewsMaker
| 31 octombrie, 2026
09:30

Atacul cibernetic: ce urmează

Procuratura municipiului Chișinău a inițiat un dosar penal în urma atacurilor cibernetice în care persoane rău intenționate au sustras datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Oamenii legii investighează cazul sub aspectul încălcării inviolabilității vieții private și al divulgării datelor urmăririi penale.

S-a constatat că atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova a fost descoperit de un simplu cetățean. Acesta a observat accesări suspecte ale datelor sale personale în istoricul accesărilor din EVO Cabinet și a alertat autoritățile pe 22 octombrie. Analiza ulterioară a arătat că acțiunile neautorizate începuseră cu câteva zile mai devreme.

Între timp, Agenția de Guvernare Electronică, în colaborare cu Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică, analizează datele sustrase pentru a identifica persoanele afectate și a le informa despre incident.

Acord militar cu România

După semnarea acordului privind cooperarea tehnico-militară cu Ucraina, Republica Moldova va semna săptămâna viitoare un acord similar cu România. Acesta prevede accesul la programul european SAFE, în cadrul căruia Republica Moldova și România vor achiziționa împreună camioane militare italiene. „Ce facem, facem în interesul țării”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Alegerile din Găgăuzia: Dodon, StratCom

Liderul PSRM, Igor Dodon, a acuzat partidul de guvernământ PAS că ar încerca să-l excludă pe candidatul socialiștilor, Fiodor Găgăuz, din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Motivul invocat îl reprezintă conturile anonime de TikTok care publică materiale electorale în numele lui Găgăuz. Potrivit lui Dodon, acestea ar fi create pentru a obține un pretext în vederea eliminării candidatului din cursa electorală.

Între timp, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (StratCom) a depistat un sondaj online neautorizat privind preferințele electorale ale locuitorilor Găgăuziei. Organizatorii sondajului au colectat nu doar opiniile respondenților despre cei opt candidați, ci și datele lor personale.

Fermierii, protestele și revendicările

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr a cerut autorităților ca, până la 6 noiembrie, să organizeze o întrevedere cu Guvernul și să achite subvențiile promise. În caz contrar, producătorii amenință că se vor alătura protestelor fermierilor. Aceștia au subliniat că „nu cer o favoare, ci solicită statului să-și respecte obligațiile”.

Criza de pe Nistru

În pofida ploilor, nivelul apei din lacul de acumulare de la Nistru a crescut cu doar 4–5 cm într-o săptămână, a declarat ecologistul Ilia Trombițki. Potrivit acestuia, debitul de apă al Nistrului a crescut până la 72 m³/s, însă acest lucru nu este suficient pentru o refacere semnificativă a rezervelor de apă, iar situația rămâne tensionată.

Frontiera cu România și Ucraina

La frontiera moldo-română, numărul camioanelor a ajuns la 3.000 pe zi, cu 50% peste nivelul obișnuit. În acest context, Serviciul Vamal a suplimentat numărul angajaților din punctele de trecere a frontierei și a deschis benzi suplimentare de circulație.

Totodată, la frontiera moldo-ucraineană, Republica Moldova a acceptat să instituie controlul comun cu Ucraina pe teritoriul său. Este vorba despre două puncte de trecere a frontierei: Criva–Mămalîga și Mirnoe–Tabaki. Deocamdată, cele două părți nu au stabilit data la care va fi lansat controlul comun.

Salariul Maiei Sandu

Începând cu 1 ianuarie 2027, Guvernul va majora salariul Maiei Sandu de la 22.000 la 55.000 de lei. Majorarea a fost justificată prin „responsabilitatea, implicarea și poziția președintelui în ierarhia funcțiilor publice”. De asemenea, vor fi majorate salariile prim-ministrului, președintelui Parlamentului și deputaților.

100 de zile de guvernare Tofan: ce spun locuitorii satelor despre premier

Pe 29 octombrie s-au împlinit 100 de zile de la învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan. Echipa NM a mers în satul Puhoi, raionul Ialoveni, pentru a afla cum evaluează localnicii primele luni de activitate ale Executivului, ce schimbări au observat în țară și ce așteptări au de la noua guvernare.

Detalii, în reportajul video „100 de zile de când Tofan este la guvernare”.

Podcastul științific NM

Într-o nouă ediție a podcastului „Как тебе такоe?”, NM a abordat mai multe subiecte: modul în care chatboturile bazate pe inteligență artificială dezvoltă lenea intelectuală în rândul elevilor, felul în care alimentația sportivă protejează celulele creierului de moarte și modul în care oamenii de știință studiază experiențele din apropierea morții.

Ultimul Espresso. Deocamdată.

Astăzi vă expediem ultima ediție a newsletterului Espresso.

De-a lungul timpului, ne-am întâlnit aici în fiecare dimineață pentru a trece împreună prin cele mai importante știri, pentru a înțelege ce se întâmplă în Moldova și în lume și, sperăm noi, pentru a începe ziua puțin mai informați.

Din păcate, din motive financiare, suntem nevoiți să suspendăm publicarea newsletterului. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că știm că pentru mulți dintre voi Espresso a devenit parte din rutina de dimineață.

Vă mulțumim că ne-ați citit, că ne-ați scris, că ne-ați recomandat și că ne-ați acordat câteva minute din timpul vostru în fiecare zi.

Nu știm deocamdată când vom putea reveni, dar sperăm că nu este un rămas-bun definitiv.

Până atunci, rămânem alături de voi pe platformele NewsMaker.md, unde continuăm să facem jurnalism independent.

Vă mulțumim pentru fiecare dimineață petrecută împreună.

Al vostru, NewsMaker.

NM espresso, top

Știri similare

Găgăuzia

PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Găgăuz din alegeri. Reacția partidului de guvernare

Ecaterina Arvintii
| 30 octombrie, 2026
19:30

Partidul Socialiștilor (PSRM) acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Fiodor Găgăuz din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Socialiștii susțin că mai multe conturi anonime de TikTok ar fi folosite pentru a crea impresia că echipa candidatului desfășoară agitație electorală ilegală. Solicitată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat acuzațiile drept „aberații”.

Potrivit liderului PSRM, Igor Dodon, rețeaua de conturi ar crea artificial aparența unor încălcări comise de echipa electorală a lui Găgăuz. În paralel, susțin socialiștii, ar fi răspândite informații false pentru a-l discredita pe candidat.

Formațiunea califică situația drept o provocare premeditată și afirmă că PAS s-ar teme de echipa socialiștilor din Găgăuzia.

PSRM anunță că a sesizat Comisia Electorală Centrală și neagă orice legătură cu respectivele conturi, inclusiv finanțarea activității lor. Totodată, potrivit partidului, Fiodor Găgăuz a depus o plângere la poliție.

Socialiștii le cer observatorilor internaționali, inclusiv reprezentanților OSCE, să urmărească situația și să prevină eventuale presiuni asupra candidatului.

Acuzațiile vin după ce comunitatea de experți WatchDog a semnalat că peste 20 de conturi de TikTok care distribuie același conținut cu Fiodor Găgăuz. Potrivit experților, unele conturi au fost create chiar pe 16 octombrie, în ziua lansării acestuia în campania electorală.

Găgăuz a respins anterior orice legătură cu aceste pagini și cu persoanele care le administrează. Candidatul a numit situația „o provocare bine pusă la punct”, menită să îl discrediteze, și a cerut organelor de drept să investigheze cine se află în spatele conturilor. Ulterior, el a anunțat că a depus și o plângere oficială la Poliție.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

acuzații, alegeri, PAS, PSRM, scrutin

Știri similare

Viață

„Nu cerem o favoare”: Producătorii de sfeclă de zahăr cer o întâlnire urgentă cu premierul sau se alătură protestelor fermierilor

Ecaterina Arvintii
| 30 octombrie, 2026
17:17

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova cere o întâlnire urgentă cu autoritățile pentru a discuta despre viitorul sectorului și achitarea subvențiilor promise. Fermierii au avertizat, pe 29 octombrie, că, dacă întrevederea nu va avea loc până pe 6 noiembrie, vor merge să ceară răspunsuri la sediile instituțiilor și se vor alătura protestelor agricultorilor.

Scrisoarea este adresată premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, și președinților comisiilor parlamentare pentru agricultură și economie. Documentul a fost transmis și Asociației „Forța Fermierilor” și Asociației Naționale a Producătorilor de Culturi Oleaginoase.

Producătorii susțin că solicitările lor anterioare au rămas fără răspuns. Pe 29 septembrie, aceștia au cerut lansarea apelului pentru acordarea sprijinului financiar destinat cultivatorilor de sfeclă de zahăr. Nici acest demers, nici apelul comun al asociațiilor agricole din 21 octombrie nu ar fi primit un răspuns din partea autorităților.

„Nu cerem o favoare, ci respectarea unui act normativ în vigoare. Fermierii au semănat sfeclă în 2025-2026 bazându-se pe acest angajament al statului”, se arată în scrisoare.

Potrivit asociației, pentru plățile solicitate ar fi necesare 30–40 de milioane de lei, sumă care ar reprezenta mai puțin de o zecime din veniturile aduse anual de sector la bugetul public. Producătorii spun că ramura asigură circa 3.500 de locuri de muncă, mai ales în satele din nordul țării, și valorifică investiții de aproximativ 130 de milioane de euro.

„Avertizăm în mod clar: dacă plățile promise nu vor fi acordate, în anul 2027 Republica Moldova riscă să rămână fără zahăr produs autohton”, avertizează asociația.

La întâlnirea solicitată, producătorii vor un calendar pentru lansarea apelului și achitarea sprijinului aferent anului 2026, până la 31 decembrie. De asemenea, cer măsuri pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor.

Asociația susține că își dorește dialog și că a încercat să evite protestele de stradă. Dacă întâlnirea nu va fi convocată, fermierii anunță că se vor prezenta organizat, însoțiți de presă, la Guvern, Ministerul Agriculturii și Parlament.

„Totodată, membrii APSZM vor fi nevoiți să se alăture protestelor producătorilor agricoli. Este o decizie pe care nu ne-o dorim și la care am fi împinși de lipsa de reacție a autorităților”, se menționează în demers.

NM a solicitat o reacție de la Guvern, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat, pe 2 octombrie, că fondurile rămase neutilizate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru achitarea cererilor de plăți complementare depuse în 2025. Potrivit instituției, decizia viza peste 3.700 de fermieri.

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a criticat atunci decizia. Potrivit lui, redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030. Tot atunci, cultivatorii de sfeclă de zahăr au cerut să le fie acordate subvențiile pentru acest an. În caz contrar, avertizau ei, s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

6 noiembrie, fermieri, întârlnire, premier, producători, protest, sfeclă de zahăr, ultimatum

Știri similare

Viață

Candidații la alegerile din Găgăuzia, criticați la postul public de televiziune, fără ca prezentatorul să intervină? CA a împărțit avertizări

Mihaela Conovali
| 30 octombrie, 2026
17:07

Postul public de televiziune „Moldova 1” și „Pro TV Chișinău” au primit câte o avertizare publică. Anunțul a fost făcut de Consiliul Audiovizualului (CA) pe 30 octombrie, după monitorizarea modului în care șase posturi TV au reflectat alegerile din UTA Găgăuzia.

Potrivit Consiliului Audiovizualului, modul în care șase posturi TV – „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”, „unu1TV”, „Cinema 1” și „PRO TV Chișinău” – au mediatizat alegerile este reflectat într-un raport analizat de membrii instituției într-o ședință publică pe 30 octombrie. Este vorba despre un prim raport la acest subiect, iar perioada de control a fost 16-22 octombrie 2026. Controlorii Consiliului Audiovizualului au verificat trei categorii de programe audiovizuale: programele de știri și actualități, emisiunile de informare electorală și dezbaterile electorale. Potrivit Consiliului, în urma deliberărilor, postului public național de televiziune „Moldova 1” i-a fost aplicată o avertizare publică. De asemenea, „PRO TV Chișinău” a primit o avertizare publică.

În ceea ce privește „Moldova 1”, Consiliul a menționat că, în perioada de control, postul a difuzat un singur program în care o parte a conținutului a avut relevanță electorală și în care s-a vorbit atât despre concurenții electorali înregistrați pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, cât și despre concurenții electorali pentru funcția de deputat în Adunarea Populară.

„Conform Declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor, „Moldova 1” s-a angajat să reflecte campania electorală la alegerile pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, însă rezultatele controlului au atestat, atât în cadrul programelor de știri și actualități, cât și în cadrul programului audiovizual indicat, partea cu relevanță electorală, și reflectarea concurenților electorali înscriși pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. (…) Totodată, în cadrul rubricii de informare electorală au fost aduse critici și acuzații în adresa anumitor concurenți electorali fără vreo intervenție din partea moderatorului de a încerca să echilibreze discuția prin solicitarea unor clarificări, prezentarea unor puncte de vedere alternative sau punerea în discuție a afirmațiilor invocate. În aceste condiții, CA a constatat că lipsa intervențiilor moderatorului nu a contribuit la asigurarea unei abordări echitabile și imparțiale a subiectelor referitoare la alegeri și la concurenții electorali”, a menționat Consiliul.

În ceea ce privește „PRO TV Chișinău”, Consiliul a declarat că „raportul de gen a evidențiat predominarea bărbaților atât în programele de știri, unde au fost prezente 22 de persoane de sex masculin și 6 de sex feminin, cât și în emisiunea „În profunzime”, ai cărei invitați au fost exclusiv bărbați”. „În cadrul buletinelor de știri, nu au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz”, a declarat Consiliul.

În continuare, Consiliul a prezentat concluziile generale privind modul de reflectare a alegerilor de către cele șase posturi TV. Potrivit instituției, „TV-Găgăuzia” a înregistrat cel mai mare număr de subiecte și cea mai mare pondere a conținutului electoral în programele de știri, urmat de „Cinema 1”, „Moldova 1” și „PRO TV Chișinău”. „TV8” a avut o reflectare foarte redusă, iar „unu1 TV” nu a difuzat știri electorale. „Moldova 1”, „PRO TV Chișinău” și „Cinema 1” au asigurat vizibilitate pentru toți cei opt candidați la funcția de bașcan, în timp ce „TV8” a menționat un singur candidat, iar „TV-Găgăuzia” și „unu1 TV” nu au reflectat candidații în programele de știri monitorizate.

În ceea ce privește emisiunile de informare electorală, Consiliul a menționat că, în cazul „TV8” și „unu1 TV”, o parte importantă a programelor încadrate în această categorie nu a avut relevanță electorală directă, iar „Cinema 1” nu a difuzat emisiunile prevăzute în declarația editorială. „Moldova 1” a difuzat emisiunea „În context”, în cadrul căreia au fost constatate deficiențe privind imparțialitatea și utilizarea incorectă a denumirii rubricii din cadrul programului informativ.

Totodată, potrivit Consiliului, în materialele „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „Cinema 1” și „Moldova 1” a predominat reprezentarea masculină, iar invitații emisiunii „În profunzime” au fost exclusiv bărbați. „TV-Găgăuzia” a înregistrat o predominare a femeilor în materialele monitorizate. În ceea ce privește accesibilitatea și echilibrul editorial, potrivit Consiliului, „Cinema 1” „Moldova 1” și „TV8” au asigurat măsuri de accesibilitate, în timp ce „PRO TV Chișinău” nu a respectat cerința de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz. La „TV-Găgăuzia” a fost identificat un subiect conflictual dezechilibrat, în contrast cu materialele conflictuale de la „Cinema 1”, considerate echilibrate.

***

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

alegeri, consiliul audiovizualului, gagauzia, Moldova 1, pro tv chisinau

Știri similare

Promo

12 soluții „made in Moldova” ajung în finala MITP Awards 2026

P.
| 30 octombrie, 2026
16:33

Moldova Innovation Technology Park (MITP) a anunțat cei 12 finaliști ai celei de-a treia ediții MITP Awards, competiția dedicată produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor inovatoare dezvoltate în Republica Moldova. În total, 49 de dosare eligibile au fost evaluate de juriu, iar câte trei finaliști au fost selectați în fiecare dintre cele patru categorii competiționale: Best Product Innovation, Best Service Innovation, Best Startup și Impactful Initiative of the Year. A cincea distincție, Special Jury Prize, va fi acordată de juriu unuia dintre cei 12 finaliști.

Câștigătorii vor fi desemnați pe 16 decembrie 2026, în cadrul Galei MITP Awards, care va avea loc la maib park, în Chișinău.

Finaliștii din acest an reflectă diversitatea tot mai mare a industriei tech din Republica Moldova, acoperind domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, educația digitală, sănătatea, gamingul și infrastructura tehnologică. Printre soluțiile ajunse în finală se numără platforme pentru educație și sănătate, tehnologii utilizate deja pe piețe internaționale, servicii de securitate cibernetică și soluții de logistică urbană bazate pe vehicule electrice.

În urma evaluării realizate de juriu și a calibrării punctajelor, au fost selectați câte trei finaliști în fiecare dintre cele patru categorii. Pe 16 decembrie, aceștia își vor prezenta soluțiile în cadrul Pitch Demo Day, ultima etapă de evaluare înainte de desemnarea câștigătorilor.

Cine sunt cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026

Categoria „Best Product Innovation” aduce în prim-plan produse tehnologice dezvoltate pentru a răspunde unor nevoi concrete, cu aplicabilitate reală și potențial de creștere atât pe piața locală, cât și la nivel internațional.

MR DONALD – un joc video de acțiune și aventură, creat la Chișinău. Acesta satirizează industria jocurilor video. Capitolul introductiv gratuit a depășit 400.000 de descărcări, iar jocul a acumulat peste 190.000 de adăugări pe lista de dorințe de pe Steam.
Notiqo – o platformă educațională bazată pe inteligență artificială, care îi ajută pe elevi să se pregătească pentru examene și bacalaureat prin simulări, evaluări automate și recomandări personalizate. Platforma a fost utilizată până în prezent de peste 4.200 de persoane.
TAFI – o platformă de telematică și management al flotelor, care integrează într-un singur sistem monitorizarea vehiculelor, planificarea curselor, întreținerea predictivă, gestionarea documentelor și procesele financiare, contribuind la o administrare mai eficientă a flotelor.a

Categoria „Best Service Innovation” este dedicată serviciilor care folosesc tehnologia pentru a transforma modul în care funcționează companiile, de la optimizarea infrastructurii și automatizarea proceselor până la securitatea cibernetică și interacțiunea cu clienții.

Beaverbrooks Replatforming – o soluție care a modernizat infrastructura digitală a unui retailer britanic de bijuterii și ceasuri. Proiectul a redus cu 92% timpul necesar pentru actualizări. De asemenea, a scăzut cu aproximativ 42% costurile de găzduire în cloud.
CyberSecurity Services – un serviciu dedicat securității cibernetice a companiilor, care contribuie la identificarea și reducerea riscurilor digitale. Acesta include identificarea vulnerabilităților, monitorizarea riscurilor online și instruirea angajaților.
Fineguide.ai – un serviciu care folosește agenți conversaționali și vocali cu inteligență artificială pentru a automatiza interacțiunile cu clienții și procesele interne. Platforma funcționează în peste 30 de limbi și se conectează cu sistemele digitale ale companiilor.

Categoria „Best Startup” este dedicată startup-urilor care folosesc tehnologia pentru a transforma idei în produse și afaceri cu potențial de creștere – de la validarea unei soluții pe piață până la atragerea utilizatorilor și extinderea internațională.

AdServersHub – o soluție care oferă infrastructură cloud pentru companii din domeniile AdTech, FinTech și Big Data. Platforma folosește centre de date proprii în SUA și Europa, ajutând clienții să reducă dependența de furnizorii globali și să optimizeze costurile.
LyricFluent – o platformă care îi ajută pe utilizatori să învețe limbi străine cu ajutorul muzicii. Folosește versuri licențiate și exerciții interactive. Produsul are 250.000 de utilizatori înregistrați. Peste 22.500 de oameni o folosesc activ în fiecare lună.
Young Smart Academy – o platformă digitală care ajută la administrarea instituțiilor educaționale. Aceasta se ocupă de gestionarea cursurilor, a orarului, a evidenței elevilor și profesorilor, precum și de facturare. Platforma a fost deja testată la academia companiei.

Categoria „Impactful Initiative of the Year” este dedicată inițiativelor care folosesc tehnologia pentru a genera schimbări concrete în societate – de la soluționarea unor probleme din comunitate până la modernizarea serviciilor și domeniilor de interes public.

CoRLab Health – o inițiativă care contribuie la digitalizarea sistemului medical din Republica Moldova, inclusiv prin sistemul eRețeta Compensată. Aceasta conectează peste 1.400 de instituții medicale și 1.600 de farmacii. În fiecare zi procesează aproape 23.000 de rețete electronice.
IRIS Platform – o platformă care folosește inteligența artificială pentru identificarea vulnerabilităților informatice, simularea atacurilor cibernetice și prevenirea riscurilor. Proiectul este dezvoltat în colaborare cu Universitatea Tehnică a Moldovei și Institutul Național Cybercor.
Renter – o inițiativă de logistică urbană bazată pe biciclete și mopede electrice, activă în Republica Moldova și România. Flota de peste 300 de vehicule a parcurs mai mult de 5 milioane de kilometri, contribuind la evitarea a peste 300 de tone de emisii de CO₂.

Pe lângă premiile acordate în cele patru categorii competiționale, juriul va desemna și câștigătorul Special Jury Prize, ales dintre cei 12 finaliști.

„Când ne uităm la cei 12 finaliști, vedem cât de mult s-a maturizat ecosistemul tech din Moldova. Nu mai vorbim doar despre idei bune sau despre potențial, ci despre produse și soluții dezvoltate aici, folosite de mii sau sute de mii de oameni, implementate în companii și instituții și prezente deja pe piețe internaționale. Pentru noi, acesta este poate cel mai important semnal al acestei ediții: ceea ce este construit în Moldova poate fi relevant și competitiv oriunde în lume. MITP Awards este despre a face aceste companii și soluții mai vizibile și despre a arăta ce poate produce astăzi industria tech din Moldova”, a declarat Marina Bzovîi, administratoarea Moldova Innovation Technology Park.

Juriu internațional cu experiență în tehnologie și antreprenoriat

Cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026 au fost selectați de un juriu format din cinci experți în tehnologie, antreprenoriat, guvernanță digitală și dezvoltarea produselor. Din juriu fac parte:

Anastasiia Kravchenko-Uhrekhelidze, Deputy Head of Projects la Ukrainian Startup Fund;
Piret Hirv, Head of the AI and Data Management Competence Centre la e-Governance Academy;
Andrada Ionescu, General Manager al Glovo Moldova;
Vitalie Eșanu, CEO al Evisoft;
Ivan Spinatiev, Head of Engineering la maib.

În evaluarea proiectelor, juriul a luat în considerare gradul de inovație, aplicabilitatea tehnologiilor, potențialul comercial, posibilitățile de scalare și impactul asupra comunității.

Finala MITP Awards: Pitch Demo Day și premii de 3.000 de euro

Competiția se va încheia pe 16 decembrie 2026. În prima parte a zilei, cei 12 finaliști își vor prezenta proiectele în cadrul Pitch Demo Day, în fața juriului și a publicului. Seara, în cadrul Galei MITP Awards 2026, vor fi anunțați cei cinci câștigători ai ediției din acest an.

Fiecare câștigător va primi un premiu de 3.000 de euro, precum și beneficii oferite de partenerii competiției, inclusiv oportunități de participare la conferințe internaționale și alte resurse pentru dezvoltarea afacerilor.

Lansată în 2023, MITP Awards își propune să recunoască și să promoveze performanța și inovația în sectorul tehnologic din Republica Moldova. Competiția oferă vizibilitate produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor dezvoltate în Moldova, cu potențial de creștere și competitivitate pe piețele internaționale.

Mai multe informații despre MITP Awards 2026 sunt disponibile pe awards.mitp.md