Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat  și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate 

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni 

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Fără telefoane și ceasuri: Parlamentul va examina cu ușile închise structura și efectivul Armatei Naționale. Apelul lui Grosu🔥🔥🔥

Parlamentul va examina pe 8 octombrie proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale, într-o ședință cu caracter închis. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că documentul conține informații clasificate ca secret de stat.

„Proiectul de hotărâre va fi examinat într-o ședință cu caracter închis, deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat și urmează regimul Legii cu privire la secretul de stat”, anunță Grosu.

Potrivit speakerului, la ședința închisă vor putea participa doar deputații și un număr foarte restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Deputații vor avea acces în baza legitimației și nu vor putea avea asupra lor dispozitive electronice, inclusiv telefoane, laptopuri sau ceasuri.

„Facem apel la deputați să dea dovadă de responsabilitate și respect pentru Armata Națională și pentru eforturile depuse de aceasta pentru a proteja pacea și liniștea în Republica Moldova”, a mai scris Grosu în mesajul transmis.

Ședința plenară din 8 octombrie va începe la ora 13:00.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Al doilea zbor neautorizat într-o singură zi, detectat în spațiul aerian al Moldovei⚡️⚡️⚡️

Un nou zbor neautorizat a fost detectat în spațiul aerian al Republicii Moldova în seara de 7 octombrie, anunță Ministerul Apărării. Este al doilea incident de acest fel înregistrat în aceeași zi, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei.

Potrivit instituției, zborul a fost detectat la ora 20:04, în zona localității Pervomaisc. Un minut mai târziu, la ora 20:05, a părăsit spațiul aerian național în direcția localității Limanske, din regiunea Odesa, Ucraina.

Ministerul Apărării precizează că Serviciul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Amintim, Ucraina a fost supusă unui atac masiv astăzi, cu drone și rachete. Doar în Prîlukî, regiunea Cernigov, cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața, inclusiv patru copii, trei dintre care aveau doar un anișor, după ce o rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe. Salvatorii continuă să caute oameni sub dărâmături, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. În urma atacului, alte cel puțin 50 au fost rănite.

Pe lângă Prîlukî, au fost lovite și Kievul, Dnipro, Zaporojie, Kremenciuk și Odesa. Pe lângă clădirile de locuit, au fost afectate obiective industriale și de transport. Potrivit informațiilor preliminare, în urma atacurilor, cel puțin 25 de persoane au murit în total.

În regiunea Odesa, două drone au lovit șoseaua spre Maiaki, care duce către frontiera cu Republica Moldova, la punctul de trecere Palanca. Imagini cu cele două lovituri au fost publicate de „Политика Страны”. Detalii – AICI.

Precizăm, procurorii din Moldova au inițiat, până în prezent, 30 de cauze penale legate de survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Până în prezent, nicio persoană nu a fost recunoscută în calitate de bănuit sau învinuit. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Noii membri ai UE, „sub supraveghere” timp de 15 ani? Tofan: „Nu vrem să fim un membru de rangul doi”

Premierul Vasile Tofan spune că înțelege îngrijorările statelor membre ale UE și garanțiile suplimentare cerute în perspectiva extinderii, însă precizează că Moldova nu vrea să fie „un membru de rangul doi”. Declarația a fost făcută într-un interviu în limba olandeză oferit pentru VRT NWS, în contextul propunerii Comisiei Europene de a ține noile state membre „sub supraveghere” timp de 15 ani după aderare.

Premierul a reiterat că Moldova își propune să încheie negocierile de aderare în 2028 și să devină membră a Uniunii Europene în 2030. Potrivit acestuia, Moldova are o contribuție de adus UE, inclusiv prin legăturile economice cu regiunea.

„Vom fi ușor de integrat. Avem și multe de oferit. Nu doar vin și peisaje frumoase. Putem fi și o punte economică spre Europa de Est și Ucraina”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Amintim, Comisia Europeană a prezentat pe 6 octombrie o nouă propunere amplă care prevede garanții suplimentare pentru noile state membre. Finanțarea și drepturile de vot ale acestora ar putea fi suspendate dacă încalcă statul de drept, în cadrul unui mecanism aplicabil în primii 15 ani după aderare, scrie Euronews. Propunerea include și măsuri pentru integrarea treptată a țărilor candidate și privind guvernanța.

Măsurile urmăresc să împiedice o eventuală schimbare de regim într-un nou stat membru să perturbe procesul decizional al UE.

„Am fost criticată dur când am spus pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Era înainte de alegerile din Ungaria. Astăzi pot spune: fără alți Viktor Orbán”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Tot atunci, Marta Kos a anunțat că Comisia Europeană intenționează să prezinte pe 28 octombrie o foaie de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Documentul va stabili pașii următori, calendare provizorii și rezultate clare de obținut. Detalii – AICI.

Pe 7 octombrie, Moldova a primit invitația oficială de a prezenta pozițiile de negociere pentru două grupuri de capitole de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba despre grupul de clusterul 2 – „Piața internă” și clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”. Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat, în prima sa reacție, că această etapă pregătește deschiderea formală a celor două clustere la următoarea Conferință interguvernamentală. Detalii – AICI.

***

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial în iunie 2024.

În iunie 2026, Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri, „Fundamentele”, care include capitole privind statul de drept, justiția și instituțiile democratice, iar în iulie 2026 a fost deschis și clusterul privind relațiile externe.

Moldova speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Procurorii au inițiat 30 de cauze penale după survolările ilegale ale Moldovei. Niciun bănuit sau învinuit

Oamenii legii au inițiat 30 de cauze penale legate de survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Până în prezent, nicio persoană nu a fost recunoscută în calitate de bănuit sau învinuit, potrivit datelor oferite de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) la solicitarea AGORA.

Potrivit sursei citate, dintre cele 30 de cauze, patru sunt distincte, iar celelalte 26 au fost conexate la acestea. Cele mai multe, 21, au fost inițiate în acest an. Alte patru au fost deschise în 2025, una în 2024 și câte două în 2022 și 2023.

Procurorii investighează încălcarea regulilor de zbor, survolarea ilegală a spațiului aerian, precum și livrarea, plasarea, punerea în funcțiune sau detonarea unui dispozitiv exploziv ori cu efect letal.

PCCOCS precizează că nu poate oferi, la această etapă, informații despre persoanele sau bunurile identificate și nici despre acțiunile întreprinse, deoarece divulgarea lor ar putea prejudicia urmărirea penală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Screenshot

(VIDEO) Cozi de opt kilometri la Giurgiulești? Asociația Exportatorilor de Cereale propune parcări pentru camioane și rând electronic

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” propune amenajarea unor parcări pentru camioane în afara zonei rezidențiale din Giurgiulești și introducerea unui rând electronic. Asociația susține, într-un comunicat publicat pe 7 octombrie, că coloana de camioane ajunge la aproximativ opt kilometri, iar șoferii pot aștepta ore sau zile fără acces la toalete, apă și spații pentru odihnă.

Asociația susține că aglomerația nu este provocată doar de exportul de cereale sau de activitatea portului. Potrivit datelor verificate de Asociație în teren, spre Galați erau 146 de camioane ucrainene și 80 moldovenești. Potrivit datelor prezentate, doar câteva dintre cele ucrainene transportau cereale, majoritatea fiind încărcate cu produse petroliere.

„Avem simultan trafic portuar, trafic de frontieră și tranzit internațional spre România”, precizează „Agrocereale”.

Organizația propune ca autoritățile și operatorii economici să identifice platforme de staționare dotate cu toalete, apă potabilă, puncte de alimentație și iluminat. Potrivit comunicatului citat, printr-un sistem electronic, șoferii ar putea aștepta în parcări și ar fi chemați când le vine rândul la vamă, frontieră sau port.

„O coadă de 8 kilometri la Giurgiulești nu este doar problema șoferilor. Este un cost pentru întregul lanț economic. Giurgiulești nu mai este de mult doar un sat prin care trec niște camioane. Este poarta sudică a Republicii Moldova spre Dunăre, România și piețele externe. Iar dacă vrem să dezvoltăm exporturile și tranzitul regional, trebuie să dezvoltăm în paralel și infrastructura pentru oamenii care fac posibil acest comerț. Marfa are nevoie de port, vamă și drum. Șoferul are nevoie de apă, hrană, WC, odihnă și ordine, iar locuitorul din Giurgiulești are dreptul la liniște, siguranță și protejarea casei sale. Aceste interese nu se exclud. Ele trebuie organizate”, mai precizează Asociația.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: