Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat  și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate 

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni 

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

halktoplushu.md

Cenzură la televiziunea publică din Găgăuzia? Raportul privind activitatea GRT, pe masa Comisiei permanente a Adunării Populare

În activitatea postului public de televiziune din autonomia găgăuză se atestă încălcări ale libertății de exprimare și răspândire de informații neveridice. Acestea sunt constatările Comisiei permanente a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine publică politică informațională și mass-media, după examinarea raportului Consiliului de Supraveghere al GRT privind activitatea televiziunii.

Potrivit unui comunicat emis de APG, membrii Comisiei, reuniți în ședință pe 21 noiembrie, au discutat despre subiecte și probleme legate de activitatea GRT. Aceștia au constatat că postul TV își desfășoară activitatea cu încălcarea libertății la exprimare și pluralismului de opinii, dar și cu răspândirea de informații neveridice.

Unii membri ai Comisiei au semnalat existența unor cazuri de cenzură la „Gagauziya Radio Televizionu”, fapt categoric interzis de lege”, se mai arată în comunicat.

În urma discuțiilor, Comisia a recunoscut drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii GRT și a cerut Consiliului de Supraveghere să verifice dacă directorul televiziunii, Vasile Dermenji, corespunde funcției sale. De asemenea, aceasta a recomandat includerea raportului Consiliului de Supraveghere al GRT în ordinea de zi a Adunării Populare, în vederea examinării documentului.

Amintim că Consiliul de Supraveghere al GRT a demarat verificările asupra activității televiziunii la solicitarea APG, în urma recepționării raportului final al Consiliului Audiovizualului privind reflectarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Documentul a constat multiple încălcări ale Codului serviciilor media audiovizuale admise de televiziunea publică regională.

VIDEO // „Asemenea prețuri nu au mai fost”. De ce s-au scumpit ouăle în Moldova?

În ultimele săptămâni, prețurile ouălor au crescut în medie cu aproximativ 30% în Republica Moldova. În piețe, zece ouă costă acum peste 40 de lei, iar în rețelele de magazine prețul se apropie de 50 de lei.
Echipa NewsMaker a mers la Piața Centrală din Chișinău, unde a discutat cu cumpărători și comercianți. Vânzătorii spun că nu își amintesc să fi existat vreodată prețuri atât de ridicate.

Directorul fermei avicole Avicola, Alexandru Țurcanu, a confirmat pentru NewsMaker că asemenea prețuri nu au mai fost în Moldova și a explicat cauzele scumpirii: deficitul de ouă pe piață, determinat de depistarea salmonellei la o fermă avicolă, creșterea tradițională a cererii înaintea sărbătorilor, precum și majorarea exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

Zelenski, despre „planul de pace” propus de SUA: „Fie cele 28 de puncte complicate, fie o iarnă extrem de grea” VIDEO

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a publicat în seara de 21 noiembrie o adresare video către poporul ucrainean, în legătură cu așa-zisul „plan de pace” propus SUA, care prevede inclusiv cedări de teritorii. Liderul de la Kiev a menționat că Ucraina traversează unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa și a promis să lupte în continuare pentru suveranitatea și integritatea țării.

Acum este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră. Acum Ucraina poate ajunge în fața unei alegeri foarte dificile: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie cele 28 de puncte complicate, fie o iarnă extrem de grea, cea mai grea, și riscuri ulterioare — o viață fără libertate, demnitate și dreptate, și să ajungem să avem încredere în cel care a atacat deja de două ori. Se va aștepta un răspuns din partea noastră”, a declarat Vladimir Zelenski.

El a adăugat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a subliniat el.

Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”.

Suntem, desigur, tari ca oțelul, dar chiar și cel mai rezistent metal poate ceda”, a mai spus el.

Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni, cu scopul de a dezbina cetățenii.

Amintim că, în seara de 20 noiembrie, Vladimir Zelenski a anunțat că a recepționat oficial planul propus de Statele Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina.

Planul este alcătuit din 28 de puncte și avantajează Rusia. Potrivit draft-ului obținut de publicația Axios, documentul obligă Kievul, între altele, să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

6300 de lei – salariul minim propus de Guvern, în 2026. Reacția sindicatelor: „Nu acoperă un trai decent”

Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.

Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată:
 2021 – 2 935 lei
 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021)
 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022)
 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023)
 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024)
 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.

Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent

Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.

În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.

„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.

Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Armamentul de la vamă: tot ce am reușit să aflăm până acum

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.

20 noiembrie

În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.

Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.

Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.

În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

21 noiembrie

Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.

Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.

Reacții și solicitări în Republica Moldova

Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.

Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.

Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: