Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat  și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate 

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni 

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Confundă cu ieșitul cu ,,pațanii la o pivă“”. Plîngău îi cere lui Usatîi să dea dovadă de educație în Parlament

Deputatul PAS Dinu Plîngău a publicat, pe 30 octombrie, o postare pe Facebook în care îi cere colegului său din partea „Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi, să nu vorbească de parcă se află „la „strelkă” cu bandiții” și să dea dovadă de educație în Parlament. Se întâmplă după ce, la ședința plenară, cei doi au avut un schimb de replici privind poziția de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, pentru care a fost nominalizat reprezentantul PN.

Ședința de azi a Parlamentului a confirmat o dată în plus necesitatea adoptării unui Cod de etică și conduită a deputatului. Unii colegi confundă ședințele forului legislativ cu ieșitul cu ,,pațanii la o pivă”. Renato Usatîi nu trebuia votat un fel de șef la securitate, un individ care e mândru că are 30 de dosare penale, ci să fie delegat în Comisia pentru cultură. Dincolo de experiența lui bogată în organizarea concertelor a căror finanțare este neclară, dânsul ar fi putut învăța și ce înseamnă să ai elementară cultură”, a declarat Dinu Plîngău.

Totodată, parlamentarul i s-a adresat lui liderului PN. „Domnule Usatîii, incredibil, dar ați ajuns în Parlament. Nu vorbiți de parcă sunteți la ,,strelkă” cu bandiții! Poate încă nu-i târziu ca ,,mamunea” să vă învețe și ce înseamnă să ai cei 7 ani de acasă”, i-a transmis el.

Amintim că, astăzi, 30 octombrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, deputații au ales componența numerică și nominală a celor 12 comisii parlamentare permanente.

Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a fost înaintat pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică – fapt de care Dinu Plîngău s-a arătat nemulțumit. Deputatul PAS consideră că profilul lui Usatîi ar fi nepotrivit pentru această poziție și a propus ca deputatei PN, Elena Grițco, nominalizată în calitate de membră în Comisia pentru integrare europeană, să îi fie acordată poziția de vicepreședintă în cadrul acesteia în schimb. În replică, Usatîi l-a acuzat pe Plîngău că procedează „mârșav” și a spus că acesta ar fi acces în Parlament cu „бесплатная путёвка”.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a menționat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată cu acordul formațiunii, însă PN a respins inițiativa. Într-un final, componența nominală a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a fost aprobată cu Usatîi în calitate de vicepreședinte.

Минпросвещения России

Rusia și regiunea transnistreană vor să elaboreze un plan de activități comune în domeniul educației pentru 2026

Rusia și regiunea transnistreană – teritoriul al Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale – intenționează să își dezvolte cooperarea în domeniul educației și să pregătească un plan de activități comune pentru anul 2026. Despre acest lucru a anunțat Ministerului rus al Educației într-un comunicat din 30 octombrie.

Andrei Korneev, viceministrul rus al Educației, s-a întâlnit la Moscova cu Galina Ratușniak, adjuncta șefului instituției responsabile de domeniul educației a regiunii transnistrene. Potrivit ministerului rus, părțile au convenit să dezvolte colaborarea în sfera educației și să elaboreze un plan comun de acțiuni pentru 2026, care va acoperi toate nivelurile de învățământ.

De asemenea, părțile au discutat despre cursurile de perfecționare profesională pentru profesorii din regiunea transnistreană. Instruirea are loc în cadrul Universității Pedagogice din Nijni Novgorod, iar primele grupuri de cadre didactice au început deja studiile, conform sursei citate.

Chișinăul nu a comentat, deocamdată, planurile celor două părți.

Amintim că, în 2023, regimul de la Moscova a transmis în regiunea transnistreană 2 500 de manuale de istorie în care evenimentele din istoria modernă a Federației Ruse, inclusiv agresiunea militară asupra Ucrainei și anexarea Crimeei, sunt interpretate în stilul propagandei ruse. Autoritățile Republicii Moldova au catalogat acțiunea ca fiind „absolut inacceptabilă”.

parlament.md

Dodon la politică externă, Nichita și Usatîi la securitate națională. Membrii celor 12 comisii parlamentare și liderii lor

În Parlamentul de legislatura a XII-a au fost constituite 12 comisii permanente. Comparativ cu legislatura trecută, a fost creată o comisie nouă, care va fi responsabilă pentru domeniul integrării europene. Pe 30 octombrie a fost stabilită componența comisiilor parlamentare. Șapte dintre cele 12 comisii vor fi conduse de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), două de Partidul Socialiștilor (PSRM) și câte una de „Alternativa”, de „Partidul Nostru” și de Partidul Comuniștilor (PCRM).

Comisia juridică, pentru numiri și imunități

Este formată din 9 membri:

  • Președintă: deputata PAS Veronica Roșca
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Vasile Grădinaru și deputatul PSRM Pavel Voicu
  • Secretar: deputatul PAS Igor Chiriac
  • Membri: deputații PAS Artemie Cătănoi și Roman Cojuhari, deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo, deputatul „Partidul Nostru” Alexandr Berlinschii și deputatul neafiliat Vasile Tarlev

Comisia pentru economie, buget și finanțe

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Radu Marian
  • Vicepreședinți: deputații PAS Victoria Belous și Dorian Istratii, deputata „Alternativa” Olga Ursu
  • Secretar: deputatul PAS Ilie Ionaș
  • Membri: deputații PAS Alic Baraboi și Dorin Recean, deputatul PSRM Petru Burduja, deputatul PCRM Andrei Godoroja, deputata „Partidul Nostru” Stela Onuțu, deputatul „Democrația Acasă” Vasile Costiuc

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică

Este formată din 7 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Lilian Carp
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Andrian Cheptonar și deputatul „Partidul Nostru” Renato Usatîi
  • Secretară: deputata PAS Anastasia Nichita
  • Membri: deputatul PAS Viorel Bostan, deputatul PSRM Marcel Cenușa și deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Chițu

Comisia pentru integrare europeană

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Marcel Spatari
  • Vicepreședinți: deputata PAS Ana Calinici și deputata PSRM Olga Cebotari
  • Secretar: deputatul PAS Ion Babici
  • Membri: deputații PAS Tatiana Cucuietu, Dinu Plîngău și Nicolae Popescu, deputatul PCRM Constantin Starîș, deputatul „Alternativa” Gaik Vartanean, deputata „Partidul Nostru” Elena Grițco, deputata „Democrația Acasă” Ana Țurcan-Oboroc

Comisia pentru politică externă

Este formată din 7 membri:

  • Președintă: deputata PAS Doina Gherman
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Adrian Băluțel și deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin
  • Secretar: deputatul PAS Ion Groza
  • Membri: deputatul PAS Mihail Druță, deputatul PSRM Igor Dodon, deputatul „Alternativa” Ion Chicu

Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice

Este formată din 6 membri:

  • Președinte: deputatul PSRM Grigore Novac
  • Vicepreședintă: deputata PAS Natalia Davidovici
  • Secretar: deputatul PCRM Adrian Domentiuc
  • Membri: deputatele PAS Ana Butucea și Galina Dragan, deputatul PSRM Grigorie Uzun

Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională

Este formată din 7 membri:

  • Președintă: deputata „Alternativa” Liliana Iaconi
  • Vicepreședintă: deputata PAS Larisa Voloh
  • Secretar: deputatul PSRM Dorin Pavaloi
  • Membri: deputații PAS Nicolae Draganel, Maria Gonța și Ersilia Qatrawi, deputata PSRM Zinaida Greceanîi

Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media

Este formată din 11 membri:

  • Președintă: deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Virgiliu Pâslariuc și deputata PSRM Adela Răileanu
  • Secretară: deputata PAS Marcela Adam
  • Membri: deputații PAS Nicolae Botgros, Constantin Cheianu și Maxim Potîrniche, deputata PSRM Ala Ursu-Antoci, deputata PCRM Diana Caraman, deputata „Alternativa” Gabriela Cuneva, deputata „Democrația Acasă” Valentina Meșină

Comisia pentru agricultură și industrie alimentară

Este formată din 7 membri:

  • Președinte: deputatul „Partidul Nostru” Serghei Ivanov
  • Vicepreședintă: deputata PAS Ludmila Catlabuga
  • Secretar: deputatul PAS Iurie Levinschi
  • Membri: deputații PAS Maria Acbaș și Valeriu Robu, deputata PCRM Vera Cernega, deputatul „Democrația Acasă” Sergiu Stefanco

Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Adrian Belîi
  • Vicepreședinți: deputata PAS Marina Morozova și deputatul PSRM Vladimir Odnostalco
  • Secretară: deputata PAS Ludmila Adamciuc
  • Membri: deputații PAS Vladimir Bolea, Emil Ceban și Dan Perciun, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, deputata PCRM Inga Sibova, deputatul „Alternativa” Ion Ceban, deputata „Partidul Nostru” Nina Cereteu

Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde

Este formată din 8 membri:

  • Președinte: deputatul PCRM Valeriu Muduc
  • Vicepreședinte: deputatul PAS Sergiu Lazarencu
  • Secretară: deputata PAS Larisa Novac
  • Membri: deputații PAS Artur Mija și Mihail Popșoi, deputatele PSRM Alla Darovannaia și Alla Pilipețcaia, deputatul „Alternativa” Marc Tkaciuck

Comisia pentru control al finanțelor publice

Este formată din 5 membri:

  • Președinte: deputatul PSRM Adrian Lebedinskii
  • Vicepreședinte: deputatul PAS Eugeniu Sinchevici
  • Secretară: deputata PAS Stela Macari
  • Membri: deputatul PSRM Bogdat Țîrdea și deputatul PCRM Vladimir Voronin

Comisiile permanente sunt organe de lucru ale Parlamentului. Acestea examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme, inclusiv din însărcinarea preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor. În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi interesate.

colaj NM

Plîngău și Usatîi, replici acide pe funcția din Comisia securitate națională: „Ați ajuns în parlament cu „бесплатная путёвка”

Deputatul PAS Dinu Plîngău și colegul său din partea „Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi, au avut un schimb de replici la ședința plenară din 30 octombrie, referitor la funcția de vicepreședinte al Comisie parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, pentru care a fost înaintat cel din urmă. Plîngău consideră că profilul lui Usatîi ar fi nepotrivit pentru această poziție și a propus ca deputatei PN, Elena Grițco, nominalizată în calitate de membră în Comisia pentru integrare europeană, să îi fie acordată poziția de vicepreședintă în cadrul acesteia în schimb. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a menționat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată cu acordul formațiunii, însă PN a respins inițiativa.

În timpul dezbaterilor proiectului de hotărâre privind componența nominală a celor 12 comisii parlamentare, deputatul PAS Dinu Plîngău s-a arătat nemulțumit de acordarea poziției de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Să fie făcută în spiritul respectării regulamentului Parlamentului această rocadă pentru fracțiunea „Partidului Nostru”, să nu îi fie acordată funcția de vice la securitate. În schimb, iată, este doamna Grițco la integrare europeană. Nimeni n-are nicio obiecție față de personalitatea dumneaei. Să fie acordată funcția de vice la comisia integrare europeană. Și, nu vă supărați, dar fiecare nominalizare într-o comisie trebuie să țină cont și de profilul deputatului. (…) Nu te supăra Renato, tot internetul bântuie cu o fotografie cu tine la peretele unui comisariat, nu știu, în cătușe, fără cătușe. Domnul Usatîi singur se lăuda că are dosare penale, nu știu, finalizate, în Republica Moldova, peste hotare.  Și noi acum vrem să-l facem șef la securitate? Eu solicit să fie pus în dezbatere, dacă nu s-a discutat la ședința Biroului acest subiect”, a spus el.

În replică, liderul fracțiunii „Partidul Nostru” l-a acuzat pe Plîngău, fost președinte al Platformei DA, ales deputat pe lista PAS, în urma încheierii unui „parteneriat politic” între cele două formațiuni, că face „speculații”.

Domnule Plîngău, eu înțeleg că dvs., azi, ați venit în Parlament pentru că v-o dat o „putevkă besplatnaya” de la Edineț, de la azil de câini vagabonți. Dvs. tot ieșiți să mă acuzați de niște lucruri care niciodată nu au avut loc, și dvs. cunoașteți foarte bine acest lucru. (…) Toate aceste lucruri au fost explicate de mai multe ori. Și cum dvs. ați făcut speculații de mai multe ori, așa ați ieșit și astăzi. Da, în 2014, când am venit în politică, eu am publicat acest video, dacă vreți să-l discutăm. (…) Era un video în care nu este vorba nici de o reținere. (…) Și faptul cum mârșav procedați dvs. și vorbiți de dosarele mele… Din 30 de dosare penale care au fost fabricate contra mea și colegilor mei, toate au picat. (…) Da, eu astăzi am un dosar penal despre care am vorbit public. După primul tur al alegerilor prezidențiale, când am susținut-o pe doamna președinte Sandu și nu l-am susținut pe Igor Nicolaevici – Igor Nicolaevici, privet!… După primul tur, mi-au pornit dosar la Moscova și m-au băgat în dosar cu Laundromat, Platon și așa mai departe”, a spus Renato Usatîi.

La rândul său, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a explicat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată doar dacă fracțiunea „Partidul Nostru” o acceptă. „Există o distribuție a funcțiilor, atât în Biroul permanent, cât și în cadrul comisiilor permanente, conform reprezentării proporționale. Respectiv, conform datelor noastre, fracțiunea „Partidul Nostru” are o funcție de vicepreședinte. Respectiv, propunerea doamnei Grițco, pe care o respect, ar fi oportună, în condițiile în care s-ar elibera deja propunerea pentru un vicepreședinte. De aceea, noi avem nevoie de poziția consolidată a fracțiunii „Partidului Nostru” pentru a lua această decizie”, a declarat Gherman.

PN nu a acceptat, însă, să renunțe la poziția de vicepreședinte în Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică pentru cea în Comisia pentru integrare europeană.

Într-un final, componența nominală a Comisie pentru securitate națională, apărare și ordine publică a fost aprobată conform propunerii inițiale.

Astfel, componența comisiei parlamentare permanente în cauză este următoarea:

  • Lilian Carp (PAS) – președinte;
  • Andrian Cheptonar (PAS) – vicepreședinte;
  • Renato Usatîi (PN) – vicepreședinte;
  • Anastasia Nichita (PAS) – secretară;
  • Viorel Bostan (PAS) – membru;
  • Marcel Cenușa (PSRM) – membru;
  • Alexandru Chițu (Partidul „Democrația Acasă”) – membru.
Alexandr Slusari

VIDEO Zeci de camioane blocate în vama Leușeni-Albița. Serviciul Vamal răspunde nemulțumirilor

Ex-directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a declarat pe 30 octombrie că zeci de camioane stau în rând la vama Leușeni. El a spus că imagini în acest sens i-au fost trimise în dimineața zilei de exportatori de fructe, „care sunt în disperare”. Pentru NewsMaker, Serviciul Vamal a precizat că fotografiile au fost făcute în zona terminalului Leușeni–Albița, unde se desfășoară controlul comun R. Moldova-România. Situația a fost cauzată de o problemă tehnică, din cauza căreia mărfurile nu au putut fi temporar acceptate în UE. Instituția a mai spus că problema este în curs de remediere și că verificarea din partea R. Moldova a fost efectuată integral.

Pe 30 octombrie, Alexandr Slusari a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu mai multe camioane, menționând că este vorba de zeci, fotografiate la vama Leușeni. Slusari a spus că a primit imaginile de la exportatori de fructe „care sunt în disperare”.

Potrivit lui Slusari, pe timp de noapte, când traficul este mai liber, prin vamă trec cel mult opt camioane. „În medie e nevoie de 2 zile pentru fiecare camion pentru a trece vama. Oamenii care mi-au transmis foto zic că lucrează un singur vameș pe 2 culoare. (…) Vă amintesc că 3 ani în urmă a fost convenit cu exportatorii produselor perisabile că pentru transportarea acestor produse la vamă va funcționa un culoar special verde. Iată că din 10 septembrie 2025 ceva s-a schimbat și transportarea fructelor s-a transformat într-un calvar pentru exportatorii noștri”, a adăugat Slusari.

Contactată de NewsMaker pentru o reacție, șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal, Tatiana Șompol, a declarat că „camioanele surprinse în imagini se află în zona terminalului vamal Leușeni–Albița, unde este implementat controlul coordonat al autorităților vamale din Republica Moldova și România”.

„Situația a fost generată de o problemă tehnică apărută în sistemul utilizat de operatorul economic pentru înregistrarea garanției aferente tranzitului. Întrucât garanția nu a fost confirmată în sistemul european, mărfurile nu au putut fi acceptate temporar pentru intrarea în spațiul Uniunii Europene. Problema este în proces de remediere, iar operatorul economic urmează să primească autorizarea necesară pentru continuarea tranzitului”, a precizat reprezentanta Serviciului Vamal.

Șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal a subliniat că „din partea Republicii Moldova, controlul vamal a fost realizat integral, însă pentru intrarea în spațiul UE, operatorii economici trebuie să respecte procedurile și condițiile generale aplicabile tuturor transportatorilor”.

„Camioanele cu mărfuri perisabile beneficiază, atât la ieșirea din Republica Moldova, cât și la intrarea în România, de bandă separată și de trecere prioritizată. În medie, zilnic sunt perfectate aproximativ 100 de camioane cu mărfuri perisabile prin postul vamal Leușeni–Albița, autoritățile ambelor state depunând eforturi constante pentru menținerea unui flux fluent și sigur al acestui tip de transport, dacă sunt respectate procedurile și condițiile prevăzute de legislația vamală de către operatorii economici”, au conchis reprezentanta Serviciului Vamal.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: