Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat  și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate 

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni 

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN/imagine simbol

Crește numărul cazurilor de Salmonella la hotelul din Chișinău: precizările Ministerului Sănătății

Numărul persoanelor confirmate cu infecția Salmonella Enteritidis în focarul de toxiinfecție alimentară înregistrat la hotelul de lux Radisson Blu Leogrand din Chișinău a crescut la 12 cazuri. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății într-un comunicat din 30 iunie.

În total, au fost afectate 36 de persoane, inclusiv un copil. Potrivit Ministerului Sănătății, unele dintre persoanele afectate erau participante la evenimente, iar altele erau cazate în același hotel.

În urma investigațiilor de laborator, pe 30 iunie, la 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis.

Pentru gestionarea situației, a fost activată o echipă multidisciplinară, formată din specialiști ai ANSP, ai Centrului de Sănătate Publică Chișinău și ai structurilor de siguranță alimentară. Aceștia desfășoară ancheta epidemiologică, identifică sursa posibilă a infectării și monitorizează contactele.

De asemenea, pacienții sunt tratați în spital sau ambulatoriu, iar autoritățile au prelevat probe biologice de la bolnavi, de la personalul hotelului și din produsele alimentare pentru analize de laborator.

Amintim că, pe 30 iunie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că 26 de persoane au fost afectate în urma unui focarului de toxiinfecție alimentară înregistrat la evenimente organizate în perioada 22–26 iunie la hotelul din Chișinău. Instituția menționat că la șapte dintre acestea a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis, iar celelalte probe sunt încă în proces de examinare.

Printre persoanele care s-au intoxicat cu salmonella, după un eveniment organizat în incinta Radisson Blu Leogrand, se numără și câțiva reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Aceștia au avut nevoie de asistență medicală.

Facebook/PF

Trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Chișinău. Mesajul surorii lui Serghei Muntean

La trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău, Mariana Gratilov, sora polițistului de frontieră Serghei Muntean, ucis în timpul incidentului, a publicat un mesaj comemorativ. Femeia afirmă că multe întrebări privind circumstanțele în care s-a produs atacul rămân încă fără răspuns.

Au trecut trei ani, dar întrebările au rămas aceleași. A fost destin? A fost soartă? Sau au existat oameni care nu și-au făcut datoria așa cum ar fi trebuit? Poate că nu voi afla niciodată toate răspunsurile. Însă un lucru îl cred cu aceeași tărie ca în prima zi: dacă fiecare și-ar fi făcut meseria cu aceeași responsabilitate, dedicare și onoare cu care și-o făcea Serghei, poate că această tragedie ar fi putut fi evitată. Serghei, fratele meu, și-a îndeplinit datoria până la capăt. Îi voi păstra mereu vie amintirea, cu iubire, respect și recunoștință”, a scris Mariana Gratilov pe Facebook.

Amintim că atacul de la Aeroportul Internațional Chișinău s-a produs pe 30 iunie 2023. În urma incidentului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți, iar atacatorul – un bărbat din Tadjikistan care a deschis focul după ce i s-a refuzat intrarea în țară – a fost grav rănit. El a murit pe patul de spital câteva zile mai târziu. Atunci, procuratura de la Chișinău a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate. Ulterior, procuratura a anunțat că ;eful Poliției de Frontieră de la acea vreme, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosar, fiind cercetat pentru „neglijență în serviciu”.

În urma tragediei, Rosian Vasiloi a fost sancționat cu „mustrare aspră”, în timp ce mai multe voci cereau demisia sa. Ministrul de Interne de atunci, Adrian Efros, a declarat că, în urma anchetei de serviciu, au fost sancționați disciplinar 9 angajați ai Poliției de Frontieră. Pe 22 septembrie 2023 s-a aflat că Vasiloi a contestat în instanța de judecată sancțiunea și a plecat în concediu neplătit pentru o lună.

Pe 8 noiembrie 2023, Rosian Vasiloi a demisioanat din fruntea Poliției de Frontieră. El a menționat că a fost o perioadă foarte dificilă, ba chiar „cea mai dificilă” din istoria țării.

În martie 2024, Rosian Vasiloi a fost pus sub acuzare în dosarul privind atacul de la aeroport.

Maia Sandu a decorat-o cu „Ordinul Onoarei” pe viceministra pentru afaceri europene a Ciprului

Președinta Maia Sandu a conferit „Ordinul Onoarei” viceministrei pentru afaceri europene a Republicii Cipru, Marilena Raouna. Un decret în acest sens a fost semnat marți, 30 iunie.

Conform documentului, distincția a fost acordată „în semn de înaltă recunoștință pentru cooperarea excelentă și pentru angajamentul ferm față de politica de extindere a Uniunii Europene pe durata exercitării de către Republica Cipru a Președinției Consiliului Uniunii Europene”.

presedinte.md

Pe parcursul președinției Consiliului Uniunii Europene deținute de Cipru, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pentru primul grup de capitole și au fost lansate negocierile tehnice pentru alte trei grupuri de capitole.

army.md

Investiție de peste €50 mln în apărare, cu sprijinul UE: armata va fi dotată cu peste 100 unități de tehnică militară

Armata Republicii Moldova va fi dotată cu peste 100 de vehicule militare moderne, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană, printr-un grant de peste 50 de milioane de euro. Livrările sunt planificate până în mai 2027.

Ministerul Apărării și Centrul Estonian de Investiții în Apărare au semnat astăzi un acord-cadru și contractul de achiziție pentru peste 100 de unități de tehnică militară de ultimă generație destinate Armatei Naționale. Echipamentele vor fi furnizate de compania canadiană Roshel.

Proiectul face parte dintr-un pachet de asistență pentru perioada 2022–2025, destinat consolidării capacităților de mobilitate și transport ale Armatei Naționale. Acesta este implementat cu sprijinul Uniunii Europene, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).

Valoarea totală a proiectului depășește 50 de milioane de euro și reprezintă un grant european nerambursabil.

Vehiculele urmează să fie livrate până în luna mai 2027.

În cadrul unei întrevederi cu reprezentanții companiei implicate în implementare, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a subliniat importanța sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru modernizarea sectorului de apărare al Republicii Moldova.

Potrivit acestuia, achiziția va contribui la modernizarea instruirii militare, creșterea interoperabilității forțelor, sporirea rezilienței instituționale și apropierea de standardele europene.

ТАСС

Sfârșitul „renașterii” lui Șor? Curtea Constituțională a decis: restricțiile pentru partidele succesoare sunt constituționale

Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei”, au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” — pe motivul suspiciunilor de finanțare ilegală.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a amintit, într-un briefing susținut pe 30 iunie, că cele trei partide politice au contestat prevederile legale referitoare la statutul de succesor al unui partid declarat neconstituțional, criteriile de stabilire a acestui statut, precum și restricțiile aplicate activității partidelor politice cu titlu de măsură asigurătorie.

Curtea Constituțională a constatat că atribuirea acestui statut unui partid este constituțională. Manole a explicat că Parlamentul a interzis crearea și înregistrarea unui nou partid politic, precum și utilizarea unui partid politic deja înregistrat pentru continuarea sau reluarea, în calitate de partid succesor, a activității unui partid declarat neconstituțional.

„Parlamentul a considerat că o asemenea activitate reprezintă un abuz al dreptului la asociere politică. În acest sens, Parlamentul a reglementat procedura de constatare a partidelor politice care sunt succesoare ale unui partid declarat neconstituțional, a stabilit circumstanțele care pot fi luate în considerare de instanța de judecată și a prevăzut termenele în care urmează să fie evaluat comportamentul examinat”, a menționat ea.

Potrivit Domnicăi Manole, Curtea Constituțională a considerat că Parlamentul nu a introdus o nouă categorie de restricții ale libertății de asociere, ci a clarificat cerința constituțională privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale. Totodată, legislativul a stabilit o serie de criterii care trebuie luate în considerare de autoritățile publice și de instanțele de judecată. Aceste criterii nu se aplică de la sine și nu duc automat la atribuirea statutului de partid succesor. Ele trebuie analizate în ansamblu, în context și în raport cu motivele care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului.

„Curtea a considerat că aceste criterii sunt formulate suficient de precis și obiectiv, deoarece presupun analiza unor fapte concrete, precum programele politice, declarațiile publice sau activitatea desfășurată în comun. În special, utilizarea formulării «formează un ansamblu» demonstrează faptul că Parlamentul nu a permis stabilirea succesiunii pe baza unor acțiuni disparate, ci a cerut o evaluare complexă a comportamentului partidului politic. Criteriile sunt previzibile din punctul de vedere al consecințelor lor și îndeplinesc condiția legalității atât timp cât sunt interpretate ca elemente simptomatice sau indicii ale succesiunii”, a declarat Manole.

Președinta CC consideră că, prin interzicerea succesiunii partidelor declarate neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice împotriva strategiilor frauduloase de menținere a activității unor asemenea partide și a „reîncarnării” acestora în formațiuni politice existente sau noi.

De asemenea, Manole a explicat de ce Curtea a considerat constituțională posibilitatea dizolvării unui partid succesor. În primul rând, oficiala a precizat că dizolvarea nu este o măsură automată, iar aplicarea acestei măsuri este posibilă doar după efectuarea unei evaluări judiciare individualizate. „Dizolvarea poate fi dispusă numai după ce instanța de judecată stabilește, în baza probelor administrate, că activitatea partidului politic se încadrează în categoria comportamentului interzis”, a adăugat ea.

Manole a precizat că, dacă instanța stabilește că încălcările nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului, aceasta poate dispune, ca măsură alternativă, limitarea activității partidului respectiv. În acest context, Curtea Constituțională a menționat că posibilitatea individualizării măsurii reprezintă o garanție procedurală importantă, deoarece asigură existența unui raport rezonabil de proporționalitate între gravitatea încălcărilor constatate și măsura dispusă de instanță.

Curtea s-a pronunțat și asupra constituționalității limitării activității partidelor ca măsură de sancționare. Manole a menționat că Parlamentul a reglementat un mecanism care permite limitarea activității partidelor politice, stabilind atât condițiile de drept material, cât și cele procedurale în care poate fi aplicată o asemenea măsură.

„Există situații care permit intervenția urgentă a statului: cumpărarea pe scară largă a alegătorilor și altele. Curtea a decis că aceste prevederi respectă cerința legalității. Măsura limitării are caracter temporar, durata sa maximă fiind de 12 luni. Legea permite reluarea activității partidului politic după înlăturarea neconformităților care au constituit temeiul intervenției statului”, a declarat președinta Curții Constituționale.

În concluzie, Curtea Constituțională a respins sesizările privind controlul constituționalității depuse de partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare” și „Inima Moldovei”. Totodată, este de menționat că decizia Curții Constituționale nu înseamnă că aceste trei partide sunt succesoarele partidului „Șor”.


În 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” — adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.

În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, am scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia.

În sesizările depuse la Curtea Constituțională, partidele au încercat să demonstreze că mecanismul care permite Ministerului Justiției să limiteze rapid activitatea partidelor prin intermediul instanțelor de drept comun încalcă dreptul la asociere și contravine Constituției. Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare” au insistat, de asemenea, că aceste restricții sunt excesive și încalcă drepturile membrilor acestor partide, care nu au nicio legătură cu partidul „Șor”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: