Ambiție în lumea digitală. SALTEDGE – primul unicorn fintech din Republica Moldova

Țara noastră joacă un rol tot mai pro-activ pe harta globală a inovațiilor fintech. Statutul de simplu consumator de soluții financiare a rămas în urmă, iar poziția de un potențial teren de testare rapidă a diferitor soluții fintech a devenit o realitate. Acest aspect a fost subliniat  și la cea de-a 7-a ediție a celui mai mare eveniment dedicat soluțiilor fintech, Conferința Fintech Moldova. Un merit deosebit în acest sens îl joacă compania SALTEDGE, recunoscută deja la nivel global pentru inovațiile sale în domeniul Open Banking. Compania este percepută de ecosistemul local de tehnologii informaționale ca fiind pionierul capabil să atingă statutul de unicorn până în anul 2030.

Cum am menționat și în introducerea jurnalistică a acestui articol, viziunea strategică a Guvernului Republicii Moldova depășește simpla digitalizare. Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Doina NISTOR poziționează ecosistemul informațional tehnologic local ca un laborator de test și prototyping rapid pentru soluții viabile în întreaga Europă. Această ambiție este susținută de Moldova Innovation Technology Park (MITP), care joacă un rol central în acest sens. Mai mult de atât demnitarul a subliniat că una dintre „cele mai verticale ” și cele mai rezultative direcții în acest ecosistem a fost fintech-ul. „O verticală” foarte puternică, foarte avansată și cu un potențial foarte mare în găsirea soluțiilor viabile la nivel global.

Pentru context este necesar de specificat că actualmente, în cadrul parcului activează 30 de companii de legate de direcția fintech. Acestea atrag investiții internaționale importante și aliniază Republica Moldova la standardele europene. „Exemplele de succes precum, SALTEDGE, nu sunt doar proiecte, ci istorii de succes care ne fac mândri de potențialul nostru, care au adus Moldova pe harta europeană și chiar globală a soluțiilor fintech”, a menționat ministra.

Integrarea europeană – fundament

În altă ordine de idei este important de subliniat faptul că următoarea etapă, decisivă pentru sectorul IT local, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest proces presupune pași concreți, precum interoperabilitatea cu Single Euro Payments Area, (SEPA). Republica Moldova a devenit oficial parte a Zonei SEPA la 6 octombrie 2025. Acest lucru înseamnă că transferurile în euro între Moldova și celelalte 41 de țări din spațiul SEPA sunt acum mai rapide, mai sigure și mai ieftine, având aceleași standarde ca plățile efectuate în interiorul Uniunii Europene.

Mai mult, integrarea implică adopția totală a standardelor de Open Finance, și conformarea pe viitor la a Treia Directivă privind Serviciile de Plată (PSD3). Aceasta este o propunere de regulament UE care vizează actualizarea și îmbunătățirea normelor privind plățile electronice prin consolidarea protecției consumatorilor, creșterea concurenței și sporirea securității împotriva fraudei. ceea ce îndeplinește controlul asupra banilor și datelor. Totodată, Moldova este avansată în implementarea rezilienței cibernetice, aliniată la Legea privind reziliența operațională digitală (DORA) și a luat angajamentul de a transpune Actul EU-AI până în 2026, De altfel măsură care va permite utilizarea etică a inteligenței artificiale (AI) și Big Data pentru plăți rapide. Aceste demersuri confirmă faptul că „Moldova nu este doar un consumator de soluții fintech europene, ci un creator de soluții cu aspirații regionale.”, a concluzionat ministra.

Arta de a găsi soluții

În acest ecosistem IT , companii precum SALTEDGE nu sunt doar beneficiari ai schimbării, ci lideri pro-activi, companii care realizează nemijlocit schimbarea. Garri GALANTER, CEO al SALTEDGE, a remarcat că, deși Republica Moldova nu are zăcăminte de hidrocarburi sau centrale nucleare, există un potențial imens. „Energia pe care o avem este energia gândului, energia talentului, energia potențialului de creativitate. Aceste resurse umane au ajutat țara să obțină rezultate minunate în diferite sfere, incluzând Fintech-ul”, a menționat directorul.

CEO-ul SALTEDGE a subliniat faptul că jucătorii locali nu sunt doar re-activi, ci „suntem jucători pro-activi și lideri în multe aspecte” și că „putem propune noi idei, le putem valorifica și le putem transforma în soluții globale”. Anume această încredere subliniază un nivel de profesionalism necesar pentru a promova și susține inovația.

Garri Galanter, CEO SALTEDGE

Produse și servicii cheie

Activitatea principală a SALTEDGE este concentrată pe două direcții majore. Este vorba despre oferirea de soluții tehnologice pentru companii ce activează în domeniul fintech și sunt furnizori de servicii de plată sau e-commerce și asigurarea conformității băncilor cu reglementările ce țin de Open Banking.

Este vorba despre produse strict legate de servicii financiare inteligente. De exemplu, Account Information (AIS), permite accesul la datele conturilor bancare ale clienților (solduri, tranzacții) de la peste 5.000 de instituții financiare din întreaga lume, printr-o singură interfeță de programare a aplicației (API). Acest lucru este esențial pentru împrumuturi mai rapide, onboarding digital și aplicații de gestionare a finanțelor personale.

În plus serviciul de Payment Initiation (PIS), oferă posibilitatea de a iniția plăți direct din contul bancar al clientului prin API, o metodă de plată cu costuri mai mici decât cele bazate pe carduri. Totodată, Data Enrichment, ține de utilizarea machine learning pentru a transforma datele bancare brute, de exemplu istoricul de tranzacții, în informații utile și relevante pentru afaceri. Aici este vorba despre clasificarea automată a cheltuielilor și identificarea comercianților.

Soluții de conformitate 

Un lucru foarte important este faptul că SALTEDGE ajută instituțiile financiare să se conformeze rapid cu cerințele stricte impuse de reglementările europene, ca de exemplu Directiva Serviciilor de Plată Revizuită pe direcția Open Banking. În plus compania oferă băncilor un pachet complet de interfețe de programare a aplicațiilor, (API-uri) gata de utilizare, sisteme de verificare a furnizorilor terți, (TPP) și soluții de autentificare strictă a clienților,(SCA) pentru a deveni rapid conforme adesea în decurs de o lună. Această conformitate este obligatorie în sensul Directivei Europene revizuite care reglementează serviciile de plată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, (PSD2)

De altfel scopul principal al SALTEDGE este de a promova inovația în sectorul plăților prin Open Banking, de a îmbunătăți securitatea plăților electronice prin SCA și de a crește protecția consumatorilor. Compania facilitează interconectarea sigură și transparentă a întregului ecosistem financiar, de la bănci tradiționale până la cele mai noi start-up-uri fintech. SALTEDGE este certificată conform standardelor de securitate pentru protecția datelor deținătorilor de carduri, ISO 27001 (PCI DSS). Acest lucru este esențial pentru orice entitate care procesează, stochează sau transmite informații legate de plăți. Astfel este pus un accent major pe securitatea informațiilor legate de plățile efectuate de clienții instituțiilor financiare partenere.

Inovație și protecție, oportunitatea criptografiei

SALTEDGE, prin natura activității sale în domeniul Open Banking și API-uri, este poziționată la intersecția critică dintre reglementare și inovație. „Reglementarea și inovația sunt partea competitivă a Fintech-ului”, a explicat. Garri GALANTER. În timp ce inovațiile creează prosperitate și valoare adăugată, reglementările protejează comunitatea prin instrumentele de combatere a spălării banilor și prevenirea fraudelor. Abordarea SALTEDGE este concentrată pe a face mai mult decât să îndeplinească API-urile obligatorii, promovând conectivitatea cu API-uri comerciale și interoperabilitatea. CEO-ul a reamintit despre misiunea esențială a companiei și anume condiția de a fi curios, inventiv și de a „proteja ideile valoroase”. În acest sens compania face posibilă implementarea inovațiilor conform tuturor reglementărilor și standardelor din domeniu.

De altfel un exemplu concret al acestei lupte dintre reglementare și inovație este industria criptografică. În Republica Moldova, de exemplu, „adopția cryptografiei” este foarte mare”, dar lipsește o reglementare clară. Acest proces de reglementare nu este doar un act așteptat, ci o oportunitate de a dezvolta un cadru care să permită inovatorilor să activeze în siguranță. Un domeniu în care SALTEDGE are expertiza necesară pentru a contribui la definirea noilor reguli de joc.

Planul de joc pentru unicorni 

Pentru a garanta faptul că SALTEDGE și alte start-up-uri au bazele necesare pentru a scala la nivel global și a atinge statutul de unicorn, Guvernul pregătește o serie de măsuri de sprijin strategic. Unul dintre cele mai importante instrumente este lansarea unui „sandbox fintech” în parteneriat cu MITP. Ministra a explicat că acesta va fi „un mediu propice și flexibil în care băncile, startupurileși regulatorii vor putea experimenta noi produse, noi instrumente și noi soluții viabile pe direcția fintech”.

Mai mult de atât pe lângă „mediul de testare”, Guvernul își propune să injecteze capital direct în ecosistem. „Noi ne propunem să accesăm finanțări și să oferim bani care vor fi dedicați exclusiv pentru start-up-uri Fintech”. Mai mult, există planuri de a atrage fonduri de capital de risc (VC) pentru ca acestea să investească în companiile găzduite în Moldova, oferind antreprenorilor „fundații pentru o scalare reală”.

Libertate digitală și viitor promițător

Viziunea fundamentală a fintech-ului depășește aspectul pur tehnologic. Doina Nistor a concluzionat că „Fintech-ul nu este doar despre tehnologie, este despre libertate„. Libertatea de a trimite bani prietenilor, familiei, în scop de afaceri în câteva secunde, despre transparență în relația cu statul. Totodată demnitarul a subliniat ambiția și oportunitatea SALTEDGE de a deveni unicorn.

Obiectivul este ca până în anul 2030, Moldova să fie un stat digital, un stat în care s-a reinventat relația cu banii. Moldova are o șansă reală de a deveni un „hub regional”, un „hub sănătos”, ce oferă rapiditate și siguranță în operațiunile financiare digitale”. Traiectoria SALTEDGE este, în acest context, un simbol al potențialului național de a transforma o viziune digitală ambițioasă într-o realitate economică.

O companie care a evoluat într-un furnizor global de soluții de Open Banking și Fintech, specializat în construirea de interfețe de programare a aplicațiilor care permit companiilor să acceseze în siguranță datele bancare ale clienților și să inițieze plăți. Practic, SALTEDGE acționează ca un conector cheie care conectează băncile cu aplicațiile și serviciile inovatoare ale terților, facilitând Open Banking-ul la nivel global.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Show de prost gust, căutați acest nume”. Reacția ministrului Culturii la farsa lui Renato Usatîi cu lista artiștilor ruși VIDEO

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a calificat acțiunea deputatului și liderului „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, drept un „show de prost gust”. El a îndemnat să fie făcută o căutare pe internet a numelui „DJ Rumer”. „Veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a adăugat Jardan. Totodată, el a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest proces.

„Aș vrea ca fiecare să analizeze acea listă din 17 persoane. (…) La rugămintea dumnealui (nota red. a lui Renato Usatîi), această listă am primit-o pe data de 6 mai. (…) Ne-a spus dacă putem să o examinăm în termeni cât mai proximi, deoarece evenimentele pe care le organiza pe data de 22 mai și, ulterior, acel bal de absolvire urmează să se desfășoare în scurt timp. (…) Noi, pe data de 14 i-am oferit răspunsul. Două săptămâni mai târziu vedem acest show de prost gust. Referitor la acel nume de DJ, să faceți o simplă căutare pe rețelele sociale, oriunde, și veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a comunicat ministrul.

Jardan a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest proces. „Fiecare organizator de evenimente va fi obligat să ne dea nu doar numele de scenă, dar și numele, prenumele artistului sau artiștilor, cu datele lor de identificare”, a menționat el.

Într-un final, Jardan a îndemnat organizatorii de concerte să apeleze la artiștii autohtoni. „Avem atât de mulți oameni buni. (…) Trebuie să le arătăm respectul nostru, în primul rând”, a comunicat ministrul.

Amintim că, pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.

Pe 27 mai, ministrul Culturii, Cristian Jardan, anunța că instituția sa a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17. Potrivit lui Jardan, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”. Printre aceștia este și un DJ. „Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi”, preciza ministrul. Detalii AICI.

Pe 28 mai, Usatîi a declarat că un nume din lista celor 17 a fost inventat de el. Potrivit deputatului, este vorba despre „DJ Rumer”, care, alături de alte trei persoane, a fost calificat de autorități drept cu „riscuri de securitate și reputaționale reduse”. Detalii AICI.

De menționat că un artist cu numele „DJ Rumer” există, însă în Statele Unite ale Americii.

Iute Group majorează emisiunea de obligațiuni la 300 de milioane de euro 

În cadrul unei emisiuni-țintă, Iute Group a plasat obligațiuni suplimentare în valoare de 140 de milioane de euro către investitori instituționali, cu scadența în 2030. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea activității și refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2026.

Grupul bancar digital a atras investiții din partea unor investitori instituționali europeni. În urma tranzacției, valoarea totală a obligațiunilor Iute, cu scadența în 2030 și o dobândă anuală de 12%, a ajuns la 300 de milioane de euro.

Ne-am propus să atragem capital pentru a susține creșterea pe piețele pe care activăm și pentru a crea o bază de capital de 300 de milioane de euro pentru grup, pe o perioadă de cinci ani. Obligațiunile cu randament ridicat, listate pe piața principală a burselor Nasdaq din Frankfurt și Tallinn, se aliniază foarte bine cu randamentul și scadențele portofoliului nostru de credite, precum și cu strategia de dezvoltare a unei bănci digitale și a unei super-aplicații în fiecare țară în care grupul este prezent. Accentul finanțării s-a deplasat în mod evident către capitalul instituțional european, deși ne dorim în continuare să oferim și investitorilor de retail oportunități de investiții cu un raport atractiv între risc și randament. Participațiile acționarilor nu s-au modificat, direct sau indirect, în urma tranzacției.”, – a declarat Tarmo Sild, CEO Iute Group. 

Subscrierea obligațiunilor s-a încheiat în doar două zile, iar valoarea totală de 300 de milioane de euro a adus emisiunea noastră la nivelul tranzacțiilor internaționale de anvergură, marcând o etapă importantă pentru Iute Group pe piețele internaționale de capital. Acest lucru ne-a oferit vizibilitate în rândul unor noi investitori instituționali importanți. Investitorii au încredere în strategia noastră pe termen lung de a dezvolta o bancă digitală pentru servicii financiare de zi cu zi pe fiecare piață pe care activăm, precum și în lichiditatea și randamentul obligațiunilor noastre”, a adăugat acesta.

Mesajul investitorilor pentru echipa Iute este unul simplu: ați atins deja un nivel semnificativ de dezvoltare. Odată cu accesarea unui nou prag pe piața internațională, este nevoie de și mai multă disciplină și efort, deoarece capitalul atras trebuie să genereze valoare”, a subliniat Sild.

Fondurile atrase prin emisiunea suplimentară vor fi utilizate pentru optimizarea structurii de capital a Iute Group, inclusiv pentru refinanțarea volumului rămas al obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare de aproximativ 48 de milioane de euro. Totodată, tranzacția va susține extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea serviciilor bancare digitale și a altor linii de activitate ale grupului.

Emisiunea suplimentară a fost realizată în cadrul emisiunii existente de obligațiuni privilegiate garantate, cu scadența în 2030, prin intermediul IuteCredit Finance S.à r.l., filială deținută integral de Iute Group. Obligațiunile au o dobândă anuală de 12%, iar prețul de plasare a fost stabilit la 99,50. Decontarea tranzacției este estimată pentru 3 iunie 2026 sau în jurul acestei date.

Obligațiunile suplimentare urmează să fie admise la tranzacționare pe piața reglementată principală a Bursei din Frankfurt și pe piața reglementată baltică a Bursei Nasdaq din Tallinn, în cadrul listărilor existente.

Scadența obligațiunilor din 2030 va avea loc etapizat, începând cu trimestrul al treilea al anului 2029. Potrivit companiei, calendarul trimestrial al plăților permite distribuirea mai eficientă a necesarului de refinanțare și oferă o flexibilitate sporită în gestionarea fluxurilor financiare.

Fluxul de numerar constant și stabil al Iute creează premise solide pentru rambursarea obligațiunilor și, eventual, pentru refinanțarea acestora. Un avantaj suplimentar este faptul că durata medie a portofoliului de credite al clienților noștri este semnificativ mai scurtă decât perioada de circulație a obligațiunilor. Dacă va fi necesar, vom începe refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2030 cel târziu până la sfârșitul anului 2029”, a declarat Sild.

Pe lângă investitorii instituționali internaționali, obligațiunile Iute se bucură de interes și din partea investitorilor de retail din Estonia și din celelalte țări baltice.

Le mulțumim atât investitorilor instituționali, cât și celor individuali pentru încrederea acordată. Pentru noi este deosebit de important faptul că, alături de investitorii internaționali, suntem susținuți și de investitori din Estonia și din celelalte țări baltice, care cred în dezvoltarea pe termen lung și în strategia Iute”, a subliniat Sild.

Iute Group AS, fondată în 2008, este o companie estoniană de tehnologie financiară. Prin intermediul filialelor sale, grupul oferă soluții de plată în rate, servicii de plată, oportunități de investiții, precum și produse bancare și de asigurare. Iute deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria. Grupul își finanțează portofoliile de credite prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate, listate pe piața principală a Bursei din Frankfurt și pe Nasdaq Baltic. Din 2023, Iute este sponsor principal al Orchestrei Simfonice Naționale din Estonia și a fost desemnat „Prieten al culturii 2023”.

„Ce l-a apucat?” vs „Eu am venit pașnic”: Reacții în Parlament la apariția lui Ceban și explicația edilului

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, susține că edilul Ion Ceban a intrat în sala plenară nefiind deputat și nici parte a guvernului. „N-am mai văzut așa ceva. Ce l-a apucat?”, a adăugat acesta. De cealaltă parte, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că „așa se întâmplă când intri în colhozul lui Igor Grosu fără să-ți ceri voie”. Între timp, Ion Ceban și-a explicat apariția din Parlament.

Reacții în PAS

Deputatul PAS Radu Marian a scris pe o rețea de socializare că „Ceban a încercat să intre în sala plenară la tribuna parlamentului să țină discurs, chiar dacă nu e deputat și nici nu e de la guvern”. „N-am mai văzut așa ceva. Ce l-a apucat? Probabil a fost sub influența unor substanțe, ca altfel nu îmi explic. Iată acest episod arată cât se poate de clar că Chișinăul nu mai are primar. În loc să se ocupe de problemele orașului, acesta se ocupă doar cu show și provocări. Capitala are nevoie urgent de un primar. Așteptăm alegerile”, a adăugat deputatul PAS.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la consiliera primarului, Natala Ixari, cu privire la acuzațiile lui Radu Marian privind presupusul consum al unor substanțe.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a calificat acțiunea primarului drept o „încercare lamentabilă de victimizare”. „Atât a putut cetățeanul Ion Ceban în Parlamentul Republicii Moldova, după ce a intrat abuziv în sala plenului și a încercat să acapareze tribuna. Tristă figură”, a adăugat el.

Deputatul PAS, Adrian Băluțel, a declarat că „primarul municipiului Chişinău, Ivan Ceban, dezorientat şi agresiv, fără motiv a venit la ședința parlamentului şi a încercat să iasă la tribună”. „Omul disperat vrea să pară victimă, dar se prezintă ca un clovn! Discuțiile despre corupția şi dezmățul din primăria Chişină nu poate fi acoperit cu aşa circ ieftin!”, a adăugat acesta.

Reacție în opoziție

Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a spus că Ion Ceban a fost „scos în brațe din sala parlamentului la indicația lui Igor Grosu”. „Așa se întâmplă când întru în colhozul lui Igor Grosu fără să-ți ceri voie de la Bragadiru GROS”, se arată în reacția lui Costiuc.

Explicația lui Ion Ceban

Între timp, Ion Ceban și-a explicat apariția din Parlament. „Am venit să discut, la care au sărit vreo câțiva deputați PAS. (…) Am vrut să fac o adresare cu acea reformă pe care ei o ascund, referitor la școlile pe care vor să le preia abuziv din municipiul Chișinău fără acord. (…) Eu am venit pașnic, am venit să vorbesc în fața acestor oameni, care aprobă legi. (…) Eu n-am provocat”, a spus Ceban în timpul unor declarații pentru NewsMaker. El a adăugat că a fost scos din sală de paza legislativului, „la indicația lui Grosu”.

Ulterior, într-un comentariu pe rețelele de socializare, Ceban a venit cu noi precizări. „M-au atacat când nici nu aveam de gând să merg spre tribună, după care eram gata să răspund acestor atacuri și să le vorbesc, să le spun despre dezmățul pe care îl fac în așa-numitele reforme în administrația publică locală, educație, dar ei se tem de oameni și de adevăr”, a comunicat el.

Grosu, despre banii procurorului general găsiți în beci: „trebuie să explice și să epuizeze toate suspiciunile”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că procurorul general Alexandru Machidon trebuie să ofere explicații publice clare în legătură cu cei 75.000 de euro descoperiți în beciul casei părintești. Grosu a subliniat că informațiile despre acest caz apar într-un raport al Comisiei de Evaluare a Procurorilor publicat încă din martie, însă atenția publică a crescut abia acum. Totodată, oficialul a menționat că ar exista niște interesele în legătură cu amplificarea acestui subiect. Declarațiile au fost făcute înaintea ședinței Parlamentului din 28 mai.

„Domnul Procuror General trebuie să comunice cât mai mult, să explice și să epuizăm toate suspiciunile”, a declarat Grosu.

Speakerul a menționat că informațiile despre acest caz apar într-un raport publicat încă din luna martie, însă atenția publică asupra subiectului a crescut abia acum. Grosu nu a exclus că există și interese în spatele amplificării acestui subiect, dar a subliniat că situația trebuie clarificată.

„De fiecare dată aceste situații ne bulversează. Nu exclud că sunt și niște interese pentru a incita spiritele, pentru că sistemul e încă evident în curs de curățare. Sunt cei care au picat, s-au dus cu supărări, au fugit din sistem, acolo luptele o să dureze. Eu vreau să văd livrări și să muncească oamenii”, a adăugat Grosu.

***

Pe 24 mai, Alexandru Machidon a explicat public că cei 75.000 de euro găsiți în beciul casei părintești reprezentau economiile părinților săi, acumulate din mai multe activități de-a lungul anilor, inclusiv exportul de mere în Rusia, importul de automobile din Germania și Polonia și munca tatălui în Israel. Machidon a subliniat că suma fusese declarată încă din 2018, cu mult înainte de procedura de evaluare externă, și că atât el, cât și sora sa cunoșteau despre existența banilor.

Amintim că subiectul a revenit în atenția publică după ce presa a constatat că în raportul Comisiei de Evaluare a Procurorilor, publicat pe 11 mai, Machidon explicase în raport, că banii moșteniți de la părinți, în sumă de 55.000 de euro, care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Pe 25 martie, Comisia votase în unanimitate pentru promovarea evaluării externe, iar pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Machidon în funcția de procuror general.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Îmbrânceli în Parlament: Ion Ceban, condus afară după ce a încercat să vorbească la tribuna centrală VIDEO

Primarul Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a ajuns pe 28 mai la Parlament. Acesta și-a făcut apariția în plen, unde are loc ședința deputaților.

„E un provocator. Ce nu-i clar aici”, a reacționat președintele Parlamentului Igor Grosu la apariția lui Ceban. Ultimul, cu telefonul în mână, înregistra apariția sa. „Domnul deputat, nu vă lăsați provocat”, s-a adresat Grosu deputatului PAS, Vasile Grădinaru, care a intervenit în cazul apariției primarului.

„Domnul primar vă rog frumos să luați loc în spațiul destinat cetățenilor”, i-a spus speakerul lui Ceban. „Asistăm la cel mai tipic gest de provocare din partea unui provocator. (…) Nu încurcați desfășurării ședinței”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Ceban a ajuns la tribuna parlamentului. Acolo au avut loc îmbrânceli după ce edilul a încercat să vorbească de la tribuna legislativului. Într-un final, acesta a fost scos din sala de ședințe.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: