Ați încercat vreodată o bere atât de proaspătă, încât pare că o bei direct de la fabrică? Chișinău la Tank oferă exact această experiență: bere nepasteurizată, livrată în câteva ore direct din fabrică, în tank-uri etanșe și răcite, care păstrează gustul și aroma sa originală.
Acum un an am deschis prima locație — restaurantul Draft Arena de pe bd. Dacia, 35, și acum suntem bucuroși să anunțăm extinderea proiectului! Din această lună, Chișinău la Tank este disponibilă și într-un nou loc — Draft Ciocana, pe bd. Mircea cel Bătrân, 9B.
De ce este berea din tank cu adevărat unică? Spre deosebire de berea obișnuită pasteurizată, aceasta nu este supusă unui tratament termic, păstrând toate nuanțele fine de gust și prospețimea băuturii. Berea este livrată în locație direct din fabrică în doar câteva ore, depozitată și transportată în tank-uri speciale, etanșe și răcite, unde nu intră în contact cu aerul și lumina până în momentul servirii din pahar.
„Ne dorim să oferim o bere cât mai aproape de cea proaspăt fabricată. Nu este doar o tehnologie — este o filozofie care schimbă percepția despre cum ar trebui să fie berea,” spune Veaceslav Cojocaru, berarul Bere Chișinău.
Berea din tank a devenit deja populară în țările europene, iar acum această inovație este disponibilă și în Moldova, în două locații convinabile pentru locuitorii Chișinăului.
Vizitatorii au remarcat în Chișinău la Tank o bere mai moale, mai bogată și mai aromată, cu o spumă cremoasă ce răcorește plăcut. Prospețimea adevărată a berii se simte cu fiecare înghițitură – o calitate nealterată, așa cum o poți avea numai direct din fabrică.
Dacă apreciați berea cu adevărat proaspătă — încercați Chișinău Nepasteurizată la Tank în: Draft Arena, bd. Dacia, 35 Draft Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân, 9B
Berea ca la fabrica— acum mai aproape ca niciodată!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Rusia a declarat indezirabil un angajat al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Decizia i-a fost comunicată pe 10 noiembrie ambasadorului Lilian Darii, care a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde a primit o notă de protest.
Ministerul rus de Externe i-a transmis ambasadorului Lilian Darii un protest oficial și a calificat decizia Chișinăului drept un „gest neprietenos”. Moscova susține că autoritățile Republicii Moldova nu au prezentat dovezi că drona era de origine rusă.
„În baza principiului reciprocității, partea rusă declară inacceptabil un angajat al Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă”, se arată în comunicatul MAE.
NewsMaker a solicitat un comentariu Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău. Instituția nu a răspuns până la publicarea știrii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Reducerea sprijinului european pentru Ucraina ar putea duce la intensificarea atacurilor hibride ale Rusiei, inclusiv în Republica Moldova și România. Avertismentul a fost lansat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, publicat chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene de la Abu Dhabi, mediate de Statele Unite.
Zelenski a descris două scenarii pentru cazul în care sprijinul european ar înceta. În primul, pe care îl consideră „mai puțin grav”, Rusia și-ar intensifica acțiunile hibride în țările în care, potrivit lui, a mai recurs la astfel de atacuri.
„Scenariul periculos. Rusia își continuă atacurile hibride, așa cum a făcut-o de multe ori în Republica Moldova, România, Bulgaria, chiar și în Germania și în țările nordice, precum Finlanda și Danemarca. Va începe să facă asta pe scară largă. Acesta este scenariul mai puțin grav”, a declarat liderul de la Kiev.
În scenariul mai grav, liderul ucrainean consideră că Moscova ar încerca să-și extindă influența în Europa. El a indicat Republica Moldova și statele baltice printre țările vizate.
„Scenariul foarte periculos. Rusia înaintează mai adânc în Europa. Putin vrea să refacă URSS și să se întoarcă în URSS. Ce înseamnă asta? Să-și recapete influența asupra fostelor republici sovietice, cel puțin asupra statelor baltice și a Republicii Moldova. Asta privește și țări membre ale NATO, ceea ce înseamnă că Alianța va trebui să reacționeze. Ar fi implicate întreaga Europă și Statele Unite. Există riscuri și pe mare. Rusia ar putea bloca Marea Baltică așa cum blochează Marea Neagră”, a mai declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Skepticism about providing help to Ukraine is not good for any European country, because it’s all about Russia. Russia is against European rules and values. Pragmatically, it’s important and even necessary to have a strong Ukraine. If European help disappears, the consequences could only be either dangerous or very dangerous.
Dangerous: Russia continues its hybrid attacks, like it did many times in Moldova, Romania, Bulgaria, even in Germany and in Nordic countries, like Finland and Denmark. They will start doing it on a massive scale. It’s a soft scenario.
Very dangerous: Russia moves deeper into Europe. Putin wants the USSR back and back in the USSR. Now what does that mean? To have influence over the former USSR countries: the Baltic states and Moldova at the very least. So it’s also about countries that are in NATO, which means NATO will have to react. All of Europe will get involved, and the United States. There are also perils at sea. Russia could block the Baltic Sea like it blocks the Black Sea.
From an interview with DR Nyheder. (1/3)
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 10, 2026
Prima zi a negocierilor dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, s-a încheiat pe 10 noiembrie, după patru ore și jumătate de discuții. A fost prima rundă de negocieri între Moscova și Kiev din ultimele opt luni, scrie DW.
Potrivit unei surse apropiate delegației ucrainene, citată de „Ukrainska Pravda”, părțile ar fi convenit să organizeze în curând un schimb de prizonieri de amploare. Moscova vrea ca principala temă a discuțiilor trilaterale să fie securitatea Europei după război, potrivit unei surse din delegația rusă, citată de Reuters.
Reprezentanți ai unor state europene, ai UE și ai NATO s-au aflat la Abu Dhabi, fără să participe direct la negocieri, mai scrie DW. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat discuțiile drept „foarte productive” și a pledat pentru implicarea europenilor în rundele viitoare.
Negocierile urmează să continue miercuri, 11 noiembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, s-a întâlnit pe 10 noiembrie – în ultima zi a vizitei sale în Republica Moldova – cu mitropolitul Moldovei, Vladimir, și cu mitropolitul Basarabiei, Antonie. La cele două întrevederi, care au avut loc separat, Kos a fost însoțită de vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și de ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko.
La Palatul Mitropolitan, Kos și mitropolitul Vladimir au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, posibile proiecte sociale și sprijin pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu, anunță Mitropolia Moldovei, care se subordonează canonic Patriarhiei Ruse.
Mitropolitul Vladimir i-a acordat comisarei ordinul „Cuvioasa Parascheva”, gradul I, și i-a dăruit o vestă lucrată în atelierele mănăstirii „Marta și Maria”, pe care Kos a vizitat-o de mai multe ori. La rândul ei, comisara i-a oferit mitropolitului daruri din Slovenia, țara sa natală. Mitropolia nu a precizat în ce au constat acestea.
Mitropolia Moldovei
În aceeași zi, Marta Kos a avut o întrevedere separată cu noul mitropolit al Basarabiei, Antonie. Cei doi au discutat despre libertatea religioasă, accesul comunităților la lăcașurile de cult și posibilitatea unor proiecte sociale comune, anunță Mitropolia Basarabiei, care se subordonează canonic Patriarhiei Române.
Mitropolitul Antonie i-a cerut comisarei sprijin pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei în legislația Republicii Moldova ca victimă a represiunilor sovietice. La sfârșitul întâlnirii, ierarhul i-a dăruit înaltei oficiale europene o icoană a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, potrivit comunicatului citat.
Mitropolia Basarabiei
Amintim, Marta Kos s-a aflat în vizită oficială în Republica Moldova în perioada 8–10 noiembrie.
Nu este prima dată când înalta oficială europeană se întâlnește cu mitropolitul Moldovei și al Basarabiei sau vizitează lăcașuri de cult din țara noastră.
În septembrie 2025, comisara a vizitat mănăstirea „Marta și Maria” din satul Hagimus, raionul Căușeni, și a discutat despre contribuția bisericii la coeziunea socială cu reprezentanții cultelor, printre care mitropolitul Vladimir și Petru, fostul mitropolit al Basarabiei, care a demisionat cu scandal ulterior. „Ei pot juca un rol foarte important în societate. Nu este vorba doar despre clădiri sau patrimoniu cultural, ci despre impactul social pe care Biserica îl poate avea”, explica atunci Kos.
Comisara a revenit la mănăstire în iunie 2026. În timpul acelei vizite, la o conferință de presă alături de președinta Maia Sandu, Kos a recunoscut că este ateistă. Oficiala europeană a spus tot atunci că dialogul cu reprezentanții cultelor religioase este „o parte foarte importantă” a activității sale.
***
Biserica rămâne instituția în care cetățenii au cea mai mare încredere, cu 74% în 2026, potrivit Indexului Rezilienței Informaționale, publicat pe 4 noiembrie de StratCom. În rândul instituțiilor finanțate din bani publici, sistemul educațional ocupă primul loc, cu 72%, urmat de autoritățile locale, cu 71%. Încrederea în instituțiile publice a crescut în perioada analizată, dar diferențele rămân mari. Guvernul se bucură de încrederea a 42% dintre respondenți, iar Parlamentul – a 40%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova și Ucraina ar urma să coopereze în dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, în baza acordului pe cinci ani, semnat la Kiev pe 26 octombrie. Documentul prevede și donații de echipamente neletale, inclusiv ambulanțe și drone non-militare. Proiectul de lege privind ratificarea acordului va ajunge pe masa miniștrilor pe 12 noiembrie. Dacă Executivul îl aprobă, acesta va fi transmis Parlamentului pentru examinare.
Cele două țări ar urma să colaboreze la modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului. Acordul mai prevede schimb de experiență în achiziția de echipamente militare, pregătirea specialiștilor și proiecte comune de cercetare și dezvoltare, potrivit notei care însoțește proiectul de ratificare.
Ucraina și Moldova urmează să coopereze, totodată, în apărarea cibernetică, protejarea infrastructurii critice și să întreprindă acțiuni comune în caz de dezastre sau în cadrul misiunilor umanitare.
Documentul permite și donații de echipamente neletale, cum ar fi ambulanțe, autospeciale și drone pentru misiuni în afara operațiunilor de luptă. Ministerele apărării din cele două țări vor avea rolul principal în aplicarea acordului.
Cooperarea dintre cele două țări trebuie să respecte statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Articolul 4 al acordului stabilește aceste limite, potrivit documentului de fundamentare. Fiecare dintre cele două țări poate iniția suspendarea acordului dacă apare o amenințare iminentă la adresa securității sale naționale, a suveranității sau a neutralității.
Acordul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și de Yevhenii Khmara, din partea Ucrainei, în timpul vizitei la Kiev a unei delegații moldovenești conduse de premierul Vasile Tofan.
Pe 27 octombrie, Partidul Socialiștilor (PSRM) a condamnat acordul și a cerut Guvernului să publice textul integral. Formațiunea declara atunco că documentul ar submina neutralitatea țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Rusia și Ucraina. Guvernul a respins acuzațiile. Într-o reacție pentru NM, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”.
Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins și el criticile PSRM și a spus că textul integral al acordului va fi publicat când documentul va ajunge în Parlament. Solicitat de NM pe 10 noiembrie, Ciorici a precizat că acordul „urmează să fie făcut public în următoarele zile”.
Potrivit Ministerului Apărării, Republica Moldova a mai semnat un protocol cu Belarus privind repararea armamentului și a tehnicii militare, în 1995, un acord de cooperare tehnico-militară cu Federația Rusă, în 1997, și un acord de cooperare în industria de apărare cu Turcia, în 2000.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Prim-ministrul Vasile Tofan va merge pe 11 noiembrie la Antalya, în Turcia, pentru a participa la Summitul Liderilor din cadrul conferinței ONU privind schimbările climatice (COP31). Potrivit programului provizoriu, Tofan urmează să ia cuvântul în prima zi a summitului.
Conform agendei anunțate de Guvern, Tofan va participa și la un eveniment organizat de Bulgaria, dedicat securității apei, energiei și transporturilor în contextul schimbărilor climatice. Programul vizitei mai include întâlniri cu oficiali de rang înalt și cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale.
La conferința COP31 sunt așteptați 102 lideri și reprezentanți de rang înalt din 95 de țări și șapte organizații internaționale, a precizat Ministerul Mediului din Turcia, citat de agenția turcă Anadolu. Printre aceștia: 37 de șefi de stat și 35 de șefi de guvern.
Summitul Liderilor are loc în perioada 11-12 noiembrie, la invitația președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. În aceeași zi cu Tofan sunt programate intervențiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ale președinților Braziliei și Finlandei, Luiz Inácio Lula da Silva și Alexander Stubb, precum și a premierului bulgar Rumen Radev, potrivit programului provizoriu al ONU.
Turcia găzduiește pentru prima dată conferința anuală a ONU privind clima. Reuniunea va continua până pe 20 noiembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
