Chișinăul, reacție la imaginile cu „sute de cetățeni ai Moldovei” la secțiile din Moscova: „Aglomerații create artificial”

Chișinăul a declarat că aglomerațiile de la cele două secții de votare din Rusia au fost create artificial. Precizarea a fost făcută după ce în dimineața zilei de 20 octombrie, presa rusă a publicat imagini cu „sute de cetățeni ai Moldovei” care au venit la Ambasada țării de la Moscova pentru a vota la scrutinele organizate de țara noastră. Ministerul de Externe a menționat că aglomerația este rezultatul „încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor”. Instituția a precizat că a anticipat o asemenea acțiune și a atenționat, repetat, inclusiv Moscova – să nu admită transportarea ilegală a alegătorilor către secțiile de vot. 

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a raportat că cele două secții de votare din Federația Rusă s-au deschis la ora locală 07:00 și funcționează în regim normal.

„Cu referire la numărul mare al alegătorilor semnalați la cele două secții, Ministerul Afacerilor Externe menționează că a anticipat posibilitatea producerii aglomerației, ca rezultat al încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor la secțiile de vot. În procesul de pregătire a exercițiului electoral, am atenționat autoritățile ruse asupra tentativelor unor entități de a transporta organizat cetățenii către secțiile din cadrul Ambasadei noastre la Moscova. Astfel, considerăm că aglomerațiile de la cele două secții de votare din Rusia au fost create artificial, în scopul periclitării procesului electoral”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

În acest sens, Chișinăul a atras atenția „repetat autorităților ruse și oricăror entități asupra neadmiterii transportării ilegale a alegătorilor către secțiile de vot”.

„Precizăm că secțiile din Moscova sunt dotate cu numărul maxim de buletine de vot – 5000 pentru fiecare secție. Decizia de a deschide secții de votare în Federația Rusă doar în sediul Ambasadei s-a luat ca rezultat al incapacității de a întruni în alte orașe/locații toate cerințele de securitate, astfel încât să ne asigurăm că nu vor exista primejdii pentru cetățenii noștri care vor veni să voteze și funcționarii electorali care vor asigura organizarea procesului”, a adăugat Chișinăul.

În dimineața zilei de 20 octombrie, puțin după ora 7, presa rusă a publicat imagini cu „sute de cetățeni ai Moldovei” care au venit la Ambasada țării de la Moscova pentru a vota la scrutinul prezidențial și referendumul republican. NewsMaker nu a putut verifica deocamdată veridicitatea imaginilor. Detalii AICI.

***

Amintim că la scrutinul din 20 octombrie, în Federația Rusă au fost deschise doar două secții de votare – în incinta Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Decizia a fost luată pe 7 octombrie, de Comisia Electorală Centrală. Înainte de aceasta, Ministerul de Externe a informat despre imposibilitatea asigurării logistice pentru funcționarea birourilor electorale din alte trei localități. Între timp, instituția electorală a dispus nimicirea a 26 de mii de buletine de vot, tipărite anterior pentru prezidențiale și referendum și care urmau să ajungă în cele trei secții din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslav. Detalii AICI.

Mai precizăm că în octombrie curent, Comisia Electorală Centrală raporta că unii alegători din Republica Moldova ar fi fost înregistrați, fără acord, pentru a vota în Rusia. Aceștia nu s-au regăsit în lista electorală în localitățile unde își au domiciliul și au sesizat Comisia Electorală. Ultima a depistat că majoritatea acestor alegători au solicitat să voteze, la scrutinul din 20 octombrie, în Rusia. De cealaltă parte, alegătorii au declarat că nu s-au înregistrat în afara țării și nici nu intenționează să ajungă, pe 20 octombrie, în Rusia pentru a vota. Potrivit șefiei CEC, s-a încercat inducerea în eroare cu privire la numărul real de cetățeni care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, Ministerul de Externe de la Chișinău anunța că în spațiul public au apărut informații despre organizarea transportării ilegale a alegătorilor moldoveni la secțiile de vot din Federația Rusă. Instituția a atenționat inclusiv Moscova – să nu admită încercări de periclitare a procesului electoral din 20 octombrie. Potrivit Chișinăului, prin aceste acțiuni s-ar dori să fie indusă „impresia unor aglomerații” la secțiile de vot din cadrul Ambasadei noastre la Moscova. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: