Alegători din Moldova, înregistrați fără acord pentru a vota în Rusia? CEC: „Ei nu au efectuat aceste înregistrări prealabile”

Unii alegători din Republica Moldova nu se regăsesc în lista electorală în localitățile unde își au domiciliul. Aceștia au sesizat Comisia Electorală Centrale (CEC). Ultima a depistat că majoritatea acestor alegători au solicitat să voteze, la scrutinul din 20 octombrie, în Rusia. De cealaltă parte, alegătorii susțin că nu s-au înregistrat în afara țării și nici nu intenționează să ajungă, pe 20 octombrie, în Rusia pentru a vota. Aceste sesizări, a menționat președinta CEC Angelica Caraman, indică asupra unei bănuieli rezonabile că sistemul de înregistrare prealabilă a fost utilizat cu rea credință. Potrivit șefiei CEC, s-a încercat inducerea în eroare cu privire la numărul real de cetățeni care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia. Caraman a îndemnat cetățenii să nu-și furnizeze datele personale și să sesizeze poliția despre cazuri asemănătoare. 

Caraman a declarat, pe 11 octombrie, că unii alegători au constatat că nu se regăsesc în lista electorală în localitățile unde își au domiciliul.

Verificând aceste date, a menționat Caraman, CEC a depistat că în majoritatea acestor cazuri s-a solicitat votarea din Rusia pe 20 octombrie.

„Cetățenii respectivi au sesizat tocmai ceea ce noi atenționam anterior la etapa când vedeam cifrele din aplicația „Înregistrarea prealabilă”. Deci, acele cifre absolut neargumentate de număr majorat sau număr mare de înregistrări pentru Federația Rusă în timp ce dinamica participării în ultimele 3 scrutine, în secțiile de votare deschise în Federația Rusă, arăta tocmai o tendință în descreștere. Deci aceste sesizări pe care le-am primit din teritoriu au indicat asupra unei bănuieli rezonabile privind utilizarea sistemului cu rea credință și încercarea de a induce în eroare privind numărul real de cetățeni care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia”, a menționat Caraman, la sfârșitul ședinței CEC.

Ea a mai spus că la etapa inițială se puteau vedea câte 20, 30 sau 50 de înregistrări de pe aceeași adresă de email, ceea ce contravine regulamentului.

„După ce am limitat tehnic această posibilitate, reducând numărul maxim de înregistrări la 7 – așa cum prevede cadrul legal -, înregistrările au continuat doar că de pe adrese vădit anonime, cu utilizare de denumiri repetitive doar cu modificarea unei litere sau cifre în denumire, sau cu aceeași denumire doar cu extensie de mail.ru, rambler.ru sau yandex.ru”, a declarat Caraman.

Potrivit Angelicăi Caraman, unii alegători au sesizat CEC că nu s-au înregistrat în afara țării și nici nu intenționează să ajungă, pe 20 octombrie, în Rusia pentru a vota.

„Odată ce avem aceste petiții de la cetățeni cu informarea că ei nu au efectuat o asemenea înregistrare, unii de fapt nici nu au părăsit teritoriul țării, alții nici nu intenționează în etapa imediat următoare – mai cu seamă pentru 20 octombrie, să părăsească țara, deci se conturează acea concluzie că aceste înregistrări au fost efectuate de terțe persoane, fără știrea persoanelor ale căror date personale au fost utilizate”, a adăugat Caraman.

Ea a menționat că instituția electorală va continua să colecteze aceste date „pentru a putea veni cu concluzii finale în ceea ce privește această etapă importantă din procesul electoral, deci de înregistrarea prealabilă și evidența alegătorilor în listele electorale”.

Totodată, Caraman a îndemnat cetățenii să nu furnizeze datele personale și să sesizeze atât CEC cât poliția despre aceste cazuri „atunci când dânșii nu au efectuat aceste înregistrări prealabile, dar astăzi constată că nu sunt în listele electorale, tocmai din cauza că ar fi indicat o adresă din Federația Rusă că vor vota în afara țării”.

***

Pe 20 octombrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea țării la Uniunea Europeană.

Cetățenii care se află în străinătate au avut ocazia, voluntar, să se înregistreze prealabil pe site-ul CEC pentru a se estima numărul alegătorilor din diaspora care intenționează să voteze. În rezultat să fie deschise un număr necesar al secțiilor de votare. În cazul votului prin corespondență, această înregistrare a fost obligatorie.

În luna august s-a anunțat cetățenii moldoveni din Federația Rusă erau cei mai activi la înregistrarea prealabilă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Până pe 15 august, a menționat CEC, pentru alegerile prezidențiale s-au înregistrat peste 1 100 de cetățeni. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a declarat că instituția deține informații că anumiți actori politici ar oferi recompense pentru a stimula înregistrarea prealabilă. Postica mai adăuga că instituția electorală va analiza tendința și va decide dacă vor fi sau nu deschise mai multe secții de votare în Rusia. Detalii AICI.

În luna septembrie, CEC a anunțat că pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional 1 996 de cetățeni moldoveni din străinătate s-au înregistrat pe site-ul instituției electorale pentru a vota prin corespondență. De asemenea, 21 708 moldoveni au ales să își exprime votul la cea mai apropiată secție de votare din străinătate. Cei mai mulți dintre cei înscriși provin din Federația Rusă. Detalii AICI.

Menționăm că, pe 7 octombrie, CEC a decis că la scrutinul din 20 octombrie vor fi deschise doar două secții de votare în Federația Rusă. Decizia a fost luată de CEC, după ce Ministerul de Externe a informat despre imposibilitatea asigurării logistice pentru funcționarea birourilor electorale din alte trei localități. Prin urmare, instituția electorală a dispus nimicirea a 26 de mii de buletine de vot, tipărite anterior pentru prezidențiale și referendum și care urmau să ajungă în cele trei secții din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslav. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Nesterovschi își vrea înapoi salariul de deputat. A atacat Parlamentul în judecată

Deputatul fugar Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, a atacat Parlamentul Republicii Moldova la Curtea de Apel. Acesta solicită să i se achite salariul, indemnizațiile și compensațiile care i-au fost suspendate temporar, după ce a absentat de la ședințele plenare în 2023.

În mai 2023, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a emis o dispoziție prin care, începând cu aceiași lună, suspenda achitarea salariului, indemnizațiilor și compensațiilor pentru deputatul Alexandr Nesterovschi, din cauza absențelor de la ședințele plenare. Documentul consemna că achitarea plăților în cauză va fi suspendată până la reluarea activității legislative.

Astfel, Nesterovschi nu a primit salariu, indemnizații și compensații până în ianuarie 2024.

În martie 2024, Alexandr Nesterovschi a acționat în judecată Parlamentul, solicitând anularea dispoziției semnat de Igor Grosu și obligarea legislativului la achitarea salariului, indemnizațiilor și compensațiilor pentru perioada mai 2023 – ianuarie 2024. Pe 12 martie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a examinat cauza, a respins drept neîntemeiată solicitarea parlamentarului.

Document by Ana-Maria

Ulterior, Alexandr Nesterovschi, prin intermediul avocaților săi, a contestat decizia judecătorească la Curtea de Apel Centru.

Amintim că, pe 19 martie 2025, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat de prima instanță la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată în lipsa parlamentarului, care a dispărut cu puțin timp înainte ca instanța să-l condamne.

Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Tot pe 31 martie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca deputatul Alexandr Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria, în timp ce Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.

Pe 10 iulie, în cadrul unei emisiuni televizate, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană și s-ar afla în Federația Rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: