Secțiile de votare din orașul Leova au rămas pentru aproximativ 40 de minute fără energie electrică. Informația a fost confirmată pentru ZdG de mai mulți membri ai birourilor electorale. Aceștia, însă, dau asigurări că procesul de vot nu a fost întrerupt și a derulat în regim normal.
Potrivir sursei citate, întreruperi de energie ar fi fost în cinci din cele 7 secții de votare din Leova, iar motivul a fost un accident produs în afara orașului.
Reprezentanții birourilor electorale susțin încă că procesul de votare nu a fost perturbat și că operatorii au scris pe hârtie codurile numerice personale și numele alegătorilor, urmând ca ulterior să le introducă în baza de date.
***
Pe 1 noiembrie în Republica Moldova se desfășoară alegerile prezidențiale. În listele electorale sunt incluși 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot. Pentru validarea scrutinului este necesar să participe nu mai puțin de 1/3 din alegători, adică circa 1 mln de oameni.
Alegătorii pot vota pentru unul dintre cei 8 candidați înscriși în cursa electorală: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, Violeta Ivanov, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.
Potrivit datelor CEC, până la ora 20:30, prezența la vot constituie 42,5% sau peste 1,2 mln de alegători cu drept de vot.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova