Viață

Cine și prin ce proceduri poate obține cetățenia Moldovei? Reguli noi: test la română, interviu la SIS și fără intermediari

Kiril Sajin
| 18 decembrie, 2025
12:39

Pe 24 decembrie, în Republica Moldova va intra în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care va înăspri procedura de obținere a acesteia. Solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase. Autoritățile susțin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției și, în același timp, vor sprijini o mai bună integrare socială și culturală a noilor cetățeni. NewsMaker explică ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

Cum a apărut noua lege și de ce este necesară

Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Documentul a fost elaborat în baza recomandărilor formulate în două rapoarte rezultate în urma evaluărilor ex post ale legislației existente (nr: ex post reprezintă o analiză a datelor statistice care permite evaluarea eficienței, identificarea problemelor și elaborarea măsurilor pentru soluționarea acestora). Concluziile acestor rapoarte indică că cadrul legal trebuie revizuit integral: de la proclamarea independenței, contextul s-a schimbat, ceea ce a amplificat riscurile de fraudă, iar legislația trebuie, totodată, aliniată la standardele Uniunii Europene.

Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. Legea a fost publicată în „Monitorul Oficial” pe 24 septembrie, iar noile reguli de obținere a cetățeniei vor intra în vigoare la trei luni de la publicare – pe 24 decembrie.

Legea adoptată este a treia din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. Primul act normativ în domeniu a fost adoptat în 1991, iar cel de-al doilea — în anul 2000, odată cu aderarea țării la Convenția europeană cu privire la cetățenie. În nota de fundamentare, autorii proiectului au indicat că legea din 2000 conține vulnerabilități și neconcordanțe, întrucât anumite prevederi permit interpretări diferite. Agenția Servicii Publice (ASP) a precizat că, în ultimii trei ani, au fost identificate peste o sută de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei — prin utilizarea unor documente false sau a unor date care nu corespund realității — aspect care a constituit unul dintre motivele principale ale inițierii reformei.

În nota explicativă a legii deja adoptate se precizează că aceasta trebuie să consolideze măsurile împotriva fraudei și corupției și să reducă riscurile de influență externă. ASP susține că noile prevederi corespund practicilor europene, iar norme similare sunt aplicate în multe țări, inclusiv în România, Belgia, Polonia, Suedia și Austria. „Noua lege transmite un semnal clar: Moldova își prețuiește cetățenia și va acorda acest statut doar celor care respectă valorile, legea și identitatea statului”, au spus reprezentanții ASP.

Ce s-a schimbat în legea cetățeniei

Noua lege păstrează principalele modalități de dobândire a cetățeniei. Ca și până acum, aceasta poate fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, redobândire sau prin naturalizare, precum și, în cazuri excepționale, în interesul Republicii Moldova sau în baza acordurilor internaționale. Totodată, documentul a fost rescris pentru a elimina ambiguitățile. Solicitanții au fost împărțiți pe categorii de vârstă și a fost introdusă o procedură separată pentru minori, termenii au fost armonizați cu Legea privind regimul străinilor, iar regulile privind șederea neîntreruptă și ieșirile din țară au fost clarificate.

Test la limba română și cunoștințe despre Constituție

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege este introducerea obligației ca solicitanții să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției atunci când dobândesc cetățenia Republicii Moldova prin recunoaștere, naturalizare sau redobândire. Autorii proiectului invocă practica altor state europene, inclusiv a României. „Această noutate este menită să asigure o integrare socială și culturală eficientă a noilor cetățeni în societate. Îndeplinirea acestei condiții le va permite să participe activ la viața socială, să înțeleagă și să respecte normele și valorile, precum și să îmbunătățească comunicarea și accesul la servicii”, se menționează în nota explicativă.

Autoritățile estimează că noua cerință va contribui nu doar la integrarea socială și culturală, ci va servi și ca un filtru suplimentar pentru „eliminarea cererilor nejustificate”. Astfel, potrivit autorilor proiectului, cetățenia va putea fi obținută doar de persoanele care „au un interes real și sunt pregătite pentru integrarea în societate”.

Noua lege stabilește, așadar, în mod expres obligația susținerii examenului de cunoaștere a limbii române și a Constituției, organizarea acestuia urmând să fie asigurată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației. Pentru obținerea cetățeniei, solicitanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române la nivel B2 și să obțină un punctaj cuprins între 75 și 100 de puncte la examen. Testarea nu va fi obligatorie pentru persoanele cu forme grave sau accentuate de dizabilitate, pentru copiii cu vârsta sub 14 ani, precum și pentru cei cărora cetățenia le este acordată în interesul statului.

Depunerea documentelor va fi posibilă doar personal

O altă cerință nouă a legii este că toate cererile de obținere a cetățeniei vor trebui depuse exclusiv personal, fără reprezentanți sau intermediari. Autoritățile explică această măsură prin „creșterea atractivității” cetățeniei Republicii Moldova: în opinia lor, acest lucru a dus la sporirea riscului tentativelor de obținere frauduloasă a cetățeniei, pe baza unor documente de proveniență necunoscută sau falsificate.

În nota explicativă se menționează că cetățenia Republicii Moldova oferă acces la regimul fără vize cu Uniunea Europeană, iar în contextul parcursului european al țării ar putea deveni, pe viitor, și un pas spre statutul de cetățean al UE. Totodată, autorii subliniază că cerința depunerii personale a cererilor este legată și de situația geopolitică actuală din regiune: potrivit acestora, măsura reduce riscul ca cetățeni ai statelor implicate în conflicte armate să utilizeze documente moldovenești pentru a se deplasa în alte țări, în special în UE, și contribuie la prevenirea ocolirii măsurilor restrictive internaționale.

Pentru a diminua riscurile de fraudă, autoritățile au exclus posibilitatea depunerii cererilor prin reprezentanți împuterniciți și au consacrat obligativitatea depunerii personale. Cererile de obținere a cetățeniei prin naturalizare vor trebui depuse personal la una dintre subdiviziunile Agenției Servicii Publice din Republica Moldova. Cererile de redobândire a cetățeniei și cele de obținere a cetățeniei prin recunoaștere vor fi, de asemenea, depuse personal: fie la o subdiviziune a ASP, dacă solicitantul se află în Republica Moldova, fie la o misiune diplomatică sau oficiu consular, dacă acesta se află în străinătate.

Verificări mai stricte ale documentelor și interviuri la SIS

Noua lege extinde atribuțiile autorităților care examinează și avizează cererile de obținere a cetățeniei. Termenul de examinare a cererilor de acordare a cetățeniei prin recunoaștere sau naturalizare, precum și a celor de retragere a cetățeniei, a fost majorat de la șase luni la un an. La necesitate, acesta va putea fi prelungit cu încă cel mult șase luni — dacă va fi nevoie de timp suplimentar pentru verificarea autenticității documentelor și a unor fapte sau pentru înlăturarea neconcordanțelor. Autorii proiectului au explicat că această modificare va oferi autorităților mai multe posibilități de a verifica trecutul solicitantului.

Legea modifică și procedura de examinare a cererilor de acordare sau de redobândire a cetățeniei. În prezent, refuzul este posibil dacă persoana a comis crime internaționale sau de război și crime împotriva umanității, este implicată în terorism, are antecedente penale sau este cercetată penal, reprezintă o amenințare la adresa securității statului și a ordinii publice, ori a prezentat informații false sau a ascuns fapte importante. În noua redacție este introdus mecanismul de respingere a cererii — aceasta poate fi respinsă imediat dacă lipsesc documente sau dacă acestea nu corespund cerințelor.

Au apărut și noi temeiuri pentru refuzul acordării cetățeniei. În special, vor fi respinse cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unei entități neconstituționale sau ale unui stat agresor, recunoscut ca atare de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori din forțele armate ale unui stat cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război. De asemenea, vor fi refuzate cererile persoanelor supuse sancțiunilor internaționale la care Republica Moldova a aderat. Aceleași temeiuri au fost incluse și în lista motivelor pentru retragerea cetățeniei.

Legea a clarificat și cerințele privind veniturile pentru naturalizare. Dacă anterior era suficient să fie indicate „surse legale de venit”, acum acestea sunt precizate: venitul lunar net trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie stabilit pentru anul în curs, iar activitatea care generează acest venit trebuie desfășurată cu cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii. În nota explicativă se arată că unii solicitanți se angajau fictiv. Potrivit datelor autorităților competente, aproximativ 40% se angajează cu câteva luni sau chiar săptămâni înainte de depunerea documentelor, iar după obținerea cetățeniei demisionează.

Noua lege permite Comisiei pentru problemele cetățeniei și altor autorități să convoace solicitantul la interviu, pentru a verifica veridicitatea informațiilor, a obține explicații sau a solicita documente lipsă. Despre interviu solicitantul trebuie informat din timp — cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, prin notificare electronică sau scrisoare recomandată, iar cu acordul părților întâlnirea poate avea loc și la distanță.

De asemenea, au fost extinse atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne. Dacă anterior instituția colecta date, verifica temeiurile de refuz și pregătea un aviz pentru ASP, acum va putea efectua verificări suplimentare, inclusiv clarificarea existenței antecedentelor penale și analiza informațiilor privind comportamentul și activitatea solicitantului. Mai multe competențe va primi și SIS: serviciul va putea convoca solicitantul la interviu și va putea solicita documente și informații suplimentare, indiferent de locul și modalitatea depunerii cererii. În nota explicativă se menționează că anterior SIS avea anumite limitări, din cauza cărora nu putea verifica pe deplin solicitanții care depuneau documentele prin intermediul ambasadelor.

Așteptările autorităților

Autoritățile se așteaptă ca noile reguli să consolideze securitatea națională și să reducă riscul de fraudă în procesul de obținere a cetățeniei. Depunerea personală a cererilor va permite identificarea exactă a solicitantului, efectuarea unor verificări mai riguroase și diminuarea probabilității acordării cetățeniei în baza unor documente falsificate sau de proveniență dubioasă.

În plus, autoritățile mizează pe faptul că excluderea intermediarilor va reduce riscurile de corupție. În nota explicativă se menționează că intermediarii pot oferi „urgentarea” procedurii sau „rezultate garantate” (contra cost) și pot încerca să influențeze deciziile funcționarilor publici. Depunerea personală, potrivit autorilor, sporește responsabilitatea solicitantului pentru informațiile prezentate și face procedura mai transparentă și mai ușor de gestionat pentru autorități.

Potrivit autorilor legii, aceasta ar trebui să ajute și la soluționarea problemei persoanelor care, formal, sunt considerate cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, dar nu și-au perfectat niciodată actele. Este vorba despre cei născuți în străinătate, care nu și-au înregistrat nașterea în Republica Moldova și nu figurează în registrele de stat. Conform legii, aceștia pot avea cetățenia Republicii Moldova, însă statul nu le poate elibera acte de identitate până când persoana nu își confirmă acest statut și nu prezintă dovezile necesare. Noile reguli ar urma să simplifice procedura de recunoaștere.

„Modificările sunt orientate spre perfecționarea procedurilor de obținere a cetățeniei, cu scopul consolidării securității naționale și creșterii eficienței administrative, prevenind acordarea cetățeniei persoanelor care pot reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Implementarea măsurilor propuse are o importanță-cheie pentru prevenirea riscurilor, precum și pentru protejarea eficientă a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru sporirea încrederii partenerilor europeni în capacitatea Republicii Moldova de a gestiona și proteja eficient frontierele, în conformitate cu standardele europene”, au declarat autorii proiectului.

Noua lege va intra în vigoare pe 24 decembrie. Cererile care, până la această dată, se vor afla în curs de examinare vor continua să fie analizate conform regulilor valabile la data depunerii lor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cetățenia moldovei, intermediari, proceduri, reguli noi, test la română, top

Știri similare

Viață

Podul peste Nistru, ținta a trei atacuri cu drone în 24 de ore: victime, restricții la frontieră și rute de ocolire spre Odesa

Viață

Două picturi murale, inaugurate pe fațada celei mai mari grădinițe din țară (VIDEO)

Politică

Socialiștii și Tarlev, întâlnire la parlament cu un artist francez, susținător al Rusiei. Dodon: Viziune alternativă asupra Europei

Ana-Maria Dolghii
| 19 decembrie, 2025
17:49

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a avut pe 19 decembrie o întâlnire cu muzicianul și activistul francez Francis Lalanne, care se află într-o vizită la Chișinău. Politicianul a comunicat că a discutat cu Lalanne despre „pluralismul de opinii în spațiul european”. Liderul socialiștilor a declarat că valorile promovate de artist, care este un susținător al invaziei ruse din Ucraina și anterior a făcut apel la armata franceză să-l îndepărteze de la putere pe președinte Emmanuel Macron, se aliniează, „în mare parte”, cu cele ale socialiștilor din Republica Moldova.

Igor Dodon l-a găzduit pe Francis Lalanne în incinta Parlamentului. La întrevedere au fost prezenți și alți deputați socialiști și parlamentarul neafiliat Vasile Tarlev.

Potrivit liderului PSRM, participanții au avut un dialog privind „pluralismul de opinii în spațiul european” și „rolul dezbaterii critice în democrația parlamentară”.

„Am menționat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin cooperarea cu Uniunea Europeană, însă, în același timp, pledează pentru suveranitatea economică și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu alte centre de putere globale, inclusiv Rusia, China și alte state importante”, a comunicat Dodon.

Președintele PSRM, care îl prezintă pe Lalanne drept „un reprezentant al mediului politic și cultural european” și „un intelectual public francez”, a spus că i-a transmis că valorile pe care le promovează sunt „în mare parte în consonanță cu pozițiile socialiștilor moldoveni”.

„Mi-am exprimat convingerea că vizita lui Francis Lalanne la Chișinău va contribui la extinderea dialogului și va permite prezentarea unei viziuni alternative asupra Europei, bazate pe pluralismul de opinii, respectul pentru suveranitatea statelor și dezbaterea democratică. Sperăm că această vizită va deschide calea și pentru alți reprezentanți ai mediului public și politic european, dispuși la un schimb deschis și onest de opinii”, a spus Igor Dodon.

Cine este Francis Lalanne

Francis Lalanne s-a născut pe 8 august 1958 în orașul Bayonne, Franța.

Acesta este cel mai bine cunoscut pentru cariera sa muzicală, devenind popular la sfârșitul anilor 1970. Cel mare hit al său este „On se retrouvera”, lansat în 1988.

Pe lângă muzică, el este cunoscut și pentru activism.

Francis Lalanne a susținut mișcarea „vestelor galbene” din Franța, care a început în noiembrie 2018, inițial ca reacție la creșterea taxei pe combustibil, dar care s-a transformat rapid într-o contestare mai largă a politicilor economice și sociale ale Guvernului. Astfel, reprezentanții mișcării solicitau la început anularea taxei pe combustibil, iar ulterior și reducerea costului vieții, majorarea salariului minim și, uneori, demisia președintelui Emmanuel Macron. Mișcarea „vestelor galbene” s-a manifestat prin proteste săptămânale, mai ales în zile de sâmbătă. În această perioadă, la Paris au avut loc demonstrații masive, uneori violente, cu ciocniri cu forțele de ordine și distrugeri.

Lalanne, care s-a proclamat public „o vestă galbenă printre milioane”, a încercat să folosească mișcarea în scopuri politice. Acesta a propus să structureze și să sprijine financiar implicarea mișcării în politică, oferindu-se inclusiv să finanțeze o campanie pentru intrarea în alegeri. În acest context, el a menționat sume de 800 000 de euro.

Ulterior, a contribuit la crearea unei liste de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, care includea persoane asociate cu mișcarea și era denumită „Alliance Jaune”. Candidații, în frunte cu Francis Lalanne, au participat la scrutin și au acumulat doar 0,5% din voturile valabil exprimate, neobținând niciun mandat.

Francis Lalanne a fost, de asemenea, un opozant al politicilor împotriva pandemiei de Covid-19. În 2022, la înmormântarea fraților gemeni Igor and Grichka Bogdanoff – ambii nevaccinați și decedați din cauza Covid-19 – Lalanne a declarat că și el a ales să nu se vaccineze împotriva virusului și a numit vaccinurile „experimentale”. „Nu este un vaccin, ci un tratament experimental care nu oferă imunitate. Să-l numești vaccin este publicitate înșelătoare”, a spus el.

Francis Lalanne s-a remarcat de-a lungul timpului inclusiv pentru retorica anti-establishment.

În ianuarie 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, el a publicat un articol de opinie pe site-ul France Soir, în care a acuzat Guvernul de „lovitură de stat” sub pretextul măsurilor împotriva virusului și a cerut destituirea lui Emmanuel Macron, făcând apel la conducerea armatei.

„Fac apel la cei mai înalți demnitari ai armatei franceze să vină în ajutorul poporului și să pună capăt tulburărilor sociale și politice de care națiunea a suferit prea mult timp. Pentru a face acest lucru, cer celor mai importanți lideri militari francezi, în numele poporului francez, să suspende pe cei care au comis lovitura de stat. Și, prin urmare, să încheie mandatul actualului președinte al Republicii”, a scris Lalanne.

Ulterior, Parchetul din Paris a inițiat o investigație pentru a stabili dacă materialul constituia „provocare la săvârșirea de infracțiuni împotriva intereselor fundamentale ale națiunii”. Lalanne a fost audiat la începutul lunii februarie 2021 în cadrul anchetei. Cu toate aceste, până în luna aprilie a aceluiași an, investigația a fost clasată, fără a fi înaintate învinuiri.

Francis Lalanne este, de asemenea, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

În iunie 2025, artistul a lansat, împreună cu interpreta rusă Elena Maximova, un cântec care elogiază Federația Rusă. O lună mai târziu, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, i-a înmânat lui Lalanne un portret semnat al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei.

De-a lungul timpului, Francis Lalanne a recurs la narative adesea folosite de propaganda rusă pentru a descrie războiul din Ucraina, cum ar fi prezentarea invaziei drept o acțiune pentru „a salva rușii din Donbas”. De asemenea, acesta a criticat sprijinul Franței pentru Ucraina și a pledat pentru păstrarea „prieteniei franco-ruse”.