Pe 24 decembrie, în Republica Moldova va intra în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care va înăspri procedura de obținere a acesteia. Solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase. Autoritățile susțin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției și, în același timp, vor sprijini o mai bună integrare socială și culturală a noilor cetățeni. NewsMaker explică ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.
Cum a apărut noua lege și de ce este necesară
Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Documentul a fost elaborat în baza recomandărilor formulate în două rapoarte rezultate în urma evaluărilor ex post ale legislației existente (nr: ex post reprezintă o analiză a datelor statistice care permite evaluarea eficienței, identificarea problemelor și elaborarea măsurilor pentru soluționarea acestora). Concluziile acestor rapoarte indică că cadrul legal trebuie revizuit integral: de la proclamarea independenței, contextul s-a schimbat, ceea ce a amplificat riscurile de fraudă, iar legislația trebuie, totodată, aliniată la standardele Uniunii Europene.
Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. Legea a fost publicată în „Monitorul Oficial” pe 24 septembrie, iar noile reguli de obținere a cetățeniei vor intra în vigoare la trei luni de la publicare – pe 24 decembrie.
Legea adoptată este a treia din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. Primul act normativ în domeniu a fost adoptat în 1991, iar cel de-al doilea — în anul 2000, odată cu aderarea țării la Convenția europeană cu privire la cetățenie. În nota de fundamentare, autorii proiectului au indicat că legea din 2000 conține vulnerabilități și neconcordanțe, întrucât anumite prevederi permit interpretări diferite. Agenția Servicii Publice (ASP) a precizat că, în ultimii trei ani, au fost identificate peste o sută de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei — prin utilizarea unor documente false sau a unor date care nu corespund realității — aspect care a constituit unul dintre motivele principale ale inițierii reformei.
În nota explicativă a legii deja adoptate se precizează că aceasta trebuie să consolideze măsurile împotriva fraudei și corupției și să reducă riscurile de influență externă. ASP susține că noile prevederi corespund practicilor europene, iar norme similare sunt aplicate în multe țări, inclusiv în România, Belgia, Polonia, Suedia și Austria. „Noua lege transmite un semnal clar: Moldova își prețuiește cetățenia și va acorda acest statut doar celor care respectă valorile, legea și identitatea statului”, au spus reprezentanții ASP.
Ce s-a schimbat în legea cetățeniei
Noua lege păstrează principalele modalități de dobândire a cetățeniei. Ca și până acum, aceasta poate fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, redobândire sau prin naturalizare, precum și, în cazuri excepționale, în interesul Republicii Moldova sau în baza acordurilor internaționale. Totodată, documentul a fost rescris pentru a elimina ambiguitățile. Solicitanții au fost împărțiți pe categorii de vârstă și a fost introdusă o procedură separată pentru minori, termenii au fost armonizați cu Legea privind regimul străinilor, iar regulile privind șederea neîntreruptă și ieșirile din țară au fost clarificate.
Test la limba română și cunoștințe despre Constituție
Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege este introducerea obligației ca solicitanții să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției atunci când dobândesc cetățenia Republicii Moldova prin recunoaștere, naturalizare sau redobândire. Autorii proiectului invocă practica altor state europene, inclusiv a României. „Această noutate este menită să asigure o integrare socială și culturală eficientă a noilor cetățeni în societate. Îndeplinirea acestei condiții le va permite să participe activ la viața socială, să înțeleagă și să respecte normele și valorile, precum și să îmbunătățească comunicarea și accesul la servicii”, se menționează în nota explicativă.
Autoritățile estimează că noua cerință va contribui nu doar la integrarea socială și culturală, ci va servi și ca un filtru suplimentar pentru „eliminarea cererilor nejustificate”. Astfel, potrivit autorilor proiectului, cetățenia va putea fi obținută doar de persoanele care „au un interes real și sunt pregătite pentru integrarea în societate”.
Noua lege stabilește, așadar, în mod expres obligația susținerii examenului de cunoaștere a limbii române și a Constituției, organizarea acestuia urmând să fie asigurată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației. Pentru obținerea cetățeniei, solicitanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române la nivel B2 și să obțină un punctaj cuprins între 75 și 100 de puncte la examen. Testarea nu va fi obligatorie pentru persoanele cu forme grave sau accentuate de dizabilitate, pentru copiii cu vârsta sub 14 ani, precum și pentru cei cărora cetățenia le este acordată în interesul statului.
Depunerea documentelor va fi posibilă doar personal
O altă cerință nouă a legii este că toate cererile de obținere a cetățeniei vor trebui depuse exclusiv personal, fără reprezentanți sau intermediari. Autoritățile explică această măsură prin „creșterea atractivității” cetățeniei Republicii Moldova: în opinia lor, acest lucru a dus la sporirea riscului tentativelor de obținere frauduloasă a cetățeniei, pe baza unor documente de proveniență necunoscută sau falsificate.
În nota explicativă se menționează că cetățenia Republicii Moldova oferă acces la regimul fără vize cu Uniunea Europeană, iar în contextul parcursului european al țării ar putea deveni, pe viitor, și un pas spre statutul de cetățean al UE. Totodată, autorii subliniază că cerința depunerii personale a cererilor este legată și de situația geopolitică actuală din regiune: potrivit acestora, măsura reduce riscul ca cetățeni ai statelor implicate în conflicte armate să utilizeze documente moldovenești pentru a se deplasa în alte țări, în special în UE, și contribuie la prevenirea ocolirii măsurilor restrictive internaționale.
Pentru a diminua riscurile de fraudă, autoritățile au exclus posibilitatea depunerii cererilor prin reprezentanți împuterniciți și au consacrat obligativitatea depunerii personale. Cererile de obținere a cetățeniei prin naturalizare vor trebui depuse personal la una dintre subdiviziunile Agenției Servicii Publice din Republica Moldova. Cererile de redobândire a cetățeniei și cele de obținere a cetățeniei prin recunoaștere vor fi, de asemenea, depuse personal: fie la o subdiviziune a ASP, dacă solicitantul se află în Republica Moldova, fie la o misiune diplomatică sau oficiu consular, dacă acesta se află în străinătate.
Verificări mai stricte ale documentelor și interviuri la SIS
Noua lege extinde atribuțiile autorităților care examinează și avizează cererile de obținere a cetățeniei. Termenul de examinare a cererilor de acordare a cetățeniei prin recunoaștere sau naturalizare, precum și a celor de retragere a cetățeniei, a fost majorat de la șase luni la un an. La necesitate, acesta va putea fi prelungit cu încă cel mult șase luni — dacă va fi nevoie de timp suplimentar pentru verificarea autenticității documentelor și a unor fapte sau pentru înlăturarea neconcordanțelor. Autorii proiectului au explicat că această modificare va oferi autorităților mai multe posibilități de a verifica trecutul solicitantului.
Legea modifică și procedura de examinare a cererilor de acordare sau de redobândire a cetățeniei. În prezent, refuzul este posibil dacă persoana a comis crime internaționale sau de război și crime împotriva umanității, este implicată în terorism, are antecedente penale sau este cercetată penal, reprezintă o amenințare la adresa securității statului și a ordinii publice, ori a prezentat informații false sau a ascuns fapte importante. În noua redacție este introdus mecanismul de respingere a cererii — aceasta poate fi respinsă imediat dacă lipsesc documente sau dacă acestea nu corespund cerințelor.
Au apărut și noi temeiuri pentru refuzul acordării cetățeniei. În special, vor fi respinse cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unei entități neconstituționale sau ale unui stat agresor, recunoscut ca atare de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori din forțele armate ale unui stat cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război. De asemenea, vor fi refuzate cererile persoanelor supuse sancțiunilor internaționale la care Republica Moldova a aderat. Aceleași temeiuri au fost incluse și în lista motivelor pentru retragerea cetățeniei.
Legea a clarificat și cerințele privind veniturile pentru naturalizare. Dacă anterior era suficient să fie indicate „surse legale de venit”, acum acestea sunt precizate: venitul lunar net trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie stabilit pentru anul în curs, iar activitatea care generează acest venit trebuie desfășurată cu cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii. În nota explicativă se arată că unii solicitanți se angajau fictiv. Potrivit datelor autorităților competente, aproximativ 40% se angajează cu câteva luni sau chiar săptămâni înainte de depunerea documentelor, iar după obținerea cetățeniei demisionează.
Noua lege permite Comisiei pentru problemele cetățeniei și altor autorități să convoace solicitantul la interviu, pentru a verifica veridicitatea informațiilor, a obține explicații sau a solicita documente lipsă. Despre interviu solicitantul trebuie informat din timp — cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, prin notificare electronică sau scrisoare recomandată, iar cu acordul părților întâlnirea poate avea loc și la distanță.
De asemenea, au fost extinse atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne. Dacă anterior instituția colecta date, verifica temeiurile de refuz și pregătea un aviz pentru ASP, acum va putea efectua verificări suplimentare, inclusiv clarificarea existenței antecedentelor penale și analiza informațiilor privind comportamentul și activitatea solicitantului. Mai multe competențe va primi și SIS: serviciul va putea convoca solicitantul la interviu și va putea solicita documente și informații suplimentare, indiferent de locul și modalitatea depunerii cererii. În nota explicativă se menționează că anterior SIS avea anumite limitări, din cauza cărora nu putea verifica pe deplin solicitanții care depuneau documentele prin intermediul ambasadelor.
Așteptările autorităților
Autoritățile se așteaptă ca noile reguli să consolideze securitatea națională și să reducă riscul de fraudă în procesul de obținere a cetățeniei. Depunerea personală a cererilor va permite identificarea exactă a solicitantului, efectuarea unor verificări mai riguroase și diminuarea probabilității acordării cetățeniei în baza unor documente falsificate sau de proveniență dubioasă.
În plus, autoritățile mizează pe faptul că excluderea intermediarilor va reduce riscurile de corupție. În nota explicativă se menționează că intermediarii pot oferi „urgentarea” procedurii sau „rezultate garantate” (contra cost) și pot încerca să influențeze deciziile funcționarilor publici. Depunerea personală, potrivit autorilor, sporește responsabilitatea solicitantului pentru informațiile prezentate și face procedura mai transparentă și mai ușor de gestionat pentru autorități.
Potrivit autorilor legii, aceasta ar trebui să ajute și la soluționarea problemei persoanelor care, formal, sunt considerate cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, dar nu și-au perfectat niciodată actele. Este vorba despre cei născuți în străinătate, care nu și-au înregistrat nașterea în Republica Moldova și nu figurează în registrele de stat. Conform legii, aceștia pot avea cetățenia Republicii Moldova, însă statul nu le poate elibera acte de identitate până când persoana nu își confirmă acest statut și nu prezintă dovezile necesare. Noile reguli ar urma să simplifice procedura de recunoaștere.
„Modificările sunt orientate spre perfecționarea procedurilor de obținere a cetățeniei, cu scopul consolidării securității naționale și creșterii eficienței administrative, prevenind acordarea cetățeniei persoanelor care pot reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Implementarea măsurilor propuse are o importanță-cheie pentru prevenirea riscurilor, precum și pentru protejarea eficientă a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru sporirea încrederii partenerilor europeni în capacitatea Republicii Moldova de a gestiona și proteja eficient frontierele, în conformitate cu standardele europene”, au declarat autorii proiectului.
Noua lege va intra în vigoare pe 24 decembrie. Cererile care, până la această dată, se vor afla în curs de examinare vor continua să fie analizate conform regulilor valabile la data depunerii lor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
