Cine sunt deputații care s-ar putea regăsi în viitorul Parlament: Rezultate preliminare

Comisia Electorală Centrală a procesat deja toate procesele-verbale din cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Conform rezultatelor preliminare, partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar putea obține 55 de mandate, Blocul Patriotic – 26, blocul Alternativa – 8, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă – câte 6 mandate.

Democrația Acasă

Partidul „Democrația Acasă”, marea surpriză a alegerilor, a obținut 5,62% din voturi și poate primi șase mandate în Parlament. Lista electorală este condusă de Vasile Costiuc, profesor de meserie.

Al doilea loc în listă revine vicepreședintelui partidului, fermierul din Căușeni Serghei Stefanco. Locul al treilea este ocupat de al doilea vicepreședinte, Anna Țurcan-Oboroc.

Următoarele poziții în listă:

  • Valentina Meșină, primărița satului Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, filolog de profesie – locul 4;
  • Alexandru Chițu, vicepreședinte și membru al consiliului raional Ștefan-Vodă – locul 5;
  • Alexandr Verșinin, politolog – locul 6.

Partidul Nostru

Partidul Nostru ar putea obține tot șase mandate, cu 6,2% din voturi. Lista este deschisă de liderul partidului, Renato Usatîi, om de afaceri și fost primar de Bălți.

Locurile următoare:

  • Elena Grițco, jurist și membru al consiliului municipal Bălți – locul 2;
  • Nina Cereteu, primar de Drochia și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale – locul 3;
  • Alexandr Berlinschi, fost secretar al Comisiei Electorale Centrale – locul 4;
  • Sergei Ivanov, antreprenor, director ProFarm Invest – locul 5;
  • Stela Onuțu, jurist – locul 6.

Alternativa

Blocul „Alternativa” a obținut 7,96% din voturi, cu posibilitate de 8 mandate. Lista este condusă de Ion Ceban, primarul Chișinăului, care a anunțat că ar putea renunța la mandatul de deputat, pentru a-și continua proiectele la primărie.

Alte poziții:

  • Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat la prezidențiale – locul 2;
  • Ion Chicu, fost prim-ministru și președinte al Partidului Dezvoltare și Consolidare a Moldovei – locul 3;
  • Mark Tkaciuk, liderul Partidului Congresul Civic – locul 4;
  • Gaik Vartanean, fost socialist, acum în partidul lui Ceban MAN – locul 5;
  • Liliana Iaconi, fost secretar general al Guvernului, economist – locul 6;
  • Olga Ursu, viceprimar al capitalei – locul 7;
  • Gabriela Cuneva, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor – locul 8.

Blocul Patriotic al Comuniștilor, Socialiștilor, Viitorul Moldovei și Inima Moldovei

Blocul ar putea obține 26 de mandate în viitorul parlament. Potențialii deputați:

  • Igor Dodon
  • Diana Caraman
  • Vasile Tarlev
  • Zinaida Greceanîi
  • Vlad Batrîncea
  • Constantin Starîș
  • Grigore Novac
  • Vladimir Odnostalco
  • Alla Pilipețcaia
  • Olga Cebotari
  • Andrei Godoroja
  • Adela Răileanu
  • Adrian Domentiuc
  • Grigorii Uzun
  • Pavel Voicu
  • Inga Sibova
  • Bogdan Țîrdea
  • Valeriu Muduc
  • Ala Ursu-Antoci
  • Vera Cernega
  • Dorin PavaloI
  • Adrian Lebedinschi
  • Alla Darovannaia
  • Marcel Cenușa
  • Vladimir Voronin
  • Petru Burduja

Acțiune și Solidaritate (PAS)

Potrivit rezultatelor preliminare, PAS ar putea obține 55 de mandate. Potențialii deputați conform listei:
Igor Grosu

  • Dorin Recean
  • Doina Gherman
  • Nicu Popescu
  • Marcel Spatari
  • Veronica Roșca
  • Mihai Popșoi
  • Vladimir Bolea
  • Liliana Nicolaescu-Onofrei
  • Anastasia Nichita
  • Nicolae Botgros
  • Constantin Cheianu
  • Dan Perciun
  • Liudmila Adamciuc
  • Lilian Carp
  • Maria Acbaş
  • Viorel Bostan
  • Emil Ceban
  • Larisa Voloh
  • Victoria Belous
  • Radu Marian
  • Mihail Druță
  • Marcela Adam
  • Sergiu Lazărencu
  • Maxim Potîrniche
  • Larisa Novak
  • Ion Groza
  • Maria Gonța
  • Valeriu Robu
  • Ersilia Qatravi
  • Virgiliu Pâslariuc
  • Liudmila Catlabuga
  • Natalia Davidovici
  • Roman Cojuhari
  • Igor Chiriac
  • Marina Morozova
  • Ana Calinici
  • Alic Baraboi
  • Ilie Ionas
  • Nicolae Drăganel
  • Vasile Grădinaru
  • Dinu Plîngău
  • Dorian Istratii
  • Adrian Beliî
  • Andrian Cheptonar
  • Artemie Cătănoi
  • Stela Macari
  • Tatiana Cucuietu
  • Ana Butucea
  • Galina Dragan
  • Artur Mija
  • Adrian Băluțel
  • Eugeniu Sînchevici
  • Iurie Levinski
  • Ion Babici

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Alexandr Slusari

MMZ, cu autorizație pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Biroul de reintegrare: „Periodic își reia activitatea de producere”

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a declarat că, pe 23 octombrie, Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită. Mai mult, el a precizat că autorizația uzinei pentru gestionarea deșeurilor a expirat zilele trecute. Biroul politici de reintegrare a menționat că uzina își reia periodic activitatea, însă doar pe perioade scurte și la capacități reduse. De cealaltă parte, Agenția de Mediu a precizat că autorizația uzinei a fost prelungită.

Slusari a scris pe Facebook că pe 23 octombrie Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită „a câta oară”. „Toți au uitat deja de promisiunile fostului prim-ministru RM, care iarna a declarat că noi acceptăm ca gazul să vină în stânga Nistrului doar pentru consumatorii casnici și că nu vom permite ca industria transnistreană să facă dumping, folosind gaz ieftin”, a adăugat Slusari.

El a mai spus că „acum a apărut un alt aspect important”. „La 20 octombrie 2025 a expirat autorizația privind gestionarea deșeurilor, eliberată pentru MMZ de Agenția de Mediu și alta nu a fost eliberată. Deci, Uzina Metalurgică și-a reluat activitatea ilegal. În mod normal, ar trebui să fie blocate toate importurile de deșeuri pentru MMZ, precum și livrările din malul drept al Nistrului. Plus, întreprinderea respectivă realmente nu poate activa, întrucăt toată materia primă a uzinei reprezintă deșeuri, care nu pot fi gestionate legal din 21 octombrie 2025. Sunt foarte curios dacă Agenția de Mediu a notificat Uzina Metalurgică din Râbnița că aceasta nu are dreptul să activeze, precum și Serviciul Vamal privind interzicerea importului deșeurilor pentru MMZ”, a menționat Slusari.

Pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Uzina Metalurgică din Râbnița periodic își reia activitatea de producere, dar aceasta are loc în perioade foarte scurte de timp și la capacități reduse de procesare a unor cantități mici de materie primă”. „Întreprinderea este în continuare incapabilă să-și restabilească potențialul de activitate din perioadele precedente”, a adăugat Biroul.

Agenția de Mediu a declarat că Uzina Metalurgică din Râbnița este supusă Legii emisiilor industriale din 2022. „Astfel, conform art.27 alin.(4) legii sus-menționate – „În cazul în care actul permisiv de mediu deținut expiră într-o perioadă de timp mai scurtă de 24 de luni, după intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenția de Mediu, din oficiu, prelungește termenul de valabilitate a acestuia până la 24 de luni, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu”, fapt care, a fost expus de organul emitent prin scrisoarea nr.11/2346/2024 din 25.10.2024, fiind prelungit termenul Autorizației pe perioada cuprinsă între 21.10.2025 și 20.10.2026”, a comunicat instituția.

Potrivit Agenției, autorizațiile de emisii a poluanților în atmosferă, folosință specială a apei și cele pentru gestionarea deșeurilor, care sunt valabile și nu urmau să expire expire în următorii 2 ani din data intrării în vigoare a legii, se extind automat pe o perioadă de 2 ani pentru ca operatorii economici să se conformeze noilor cerințe ale legii: elaborarea raportului de referință și elaborarea dosarului de fundamentare pentru obținerea autorizației integrate de mediu.

Conform agenției, „prelungirea autorizației nu reprezintă o nouă autorizare, iar operatorul este obligat să monitorizeze emisiile, gestionarea deșeurilor și calitatea apelor uzate, raportând periodic autorității”.

„Agenția va continua monitorizarea respectarea legislației, iar în cazul depistării abaterilor, IPM (nota red. Inspectoratul pentru Protecția Mediului) va interveni pentru tragerea la răspundere și asigurarea protecție mediului și a sănătății populației. (…) Conform informației prezentate de Laboratorul de referință a Agenției de Mediu, în ultimele 24 de ore, până la ora 12:00 în data de 23 octombrie, nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor concentrațiilor medii limită (pe 24 ore) la stațiile automate”, a precizat instituția.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

În februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că UE este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Recean a declarat că Tiraspolul a ales ca o firmă din Ungaria să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Între timp, Chișinăul a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Amintim că, în luna martie, Alexandr Slusari declara că, la Uzina Metalurgică din Râbnița, a fost repornită hala de laminare a oțelului. El adăuga că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, comunica Slusari. În reacție, Guvernul a declarat că, dacă se vor confirma informațiile despre repornire, vor fi impuse „taxe de competiție”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: