romania.europalibera.org

Circa 30 de mii de cetățeni ai Israelului vor trece prin Moldova, în luna septembrie. Încotro se îndreaptă?

Aproximativ 30 mii de cetățeni ai Israelului vor ajunge în septembrie în Ucraina, tranzitând Republica Moldova. Anunțul a fost făcut pe 8 august de miniștrii afacerilor externe ai Moldovei și Israelului. Potrivit lui Nicu Popescu, cetățenii israelieni intenționează să ajungă la un festival care va avea loc în orașul ucrainean Uman. Ministrul din Israel a numit „operațiune majoră” tranzitul prin Moldova a cetățenilor țării sale și a declarat că „poate contribui la economia Republicii Moldova”. 

Ministrul Nicu Popescu a declarat că a discutat cu oficialul din Israel despre facilitarea tranzitului prin Moldova a cetățenilor israelieni.

„Lucrăm împreună pentru a facilita tranzitul Republicii Moldova al acelor cetățeni ai Israelului care urmează să se îndrepte spre localitatea Uman din Ucraina, în luna septembrie, pentru a participa la festivalul anual de la Uman în memoria lui Rabbi Nahman. Am discutat acest subiect pentru a găsi modalități de cooperare împreună”, a comunicat Popescu.

Ministrul afacerilor externe al Statului Israel Eli Cohen a spus că aproximativ 30 de mii de cetățeni ai Israelului se vor deplasa în Ucraina, prin Republica Moldova.

„Am discutat cu colegul meu vizita cetățenilor Israelului în Uman, luna viitoare. Conform estimărilor noastre, circa 30 de mii de cetățeni israelieni vor merge în Ucraina prin Moldova. Deci va fi o operațiune majoră și vă mulțumim domnul ministru pentru cooperare cu referire la acest subiect. Este foarte important, cu siguranță poate contribui la economia Republicii Moldova”, a spus oficialul străin, în cadrul unor declarații de presă la Chișinău.

Orașul Uman a trecut, de-a lungul timpurilor, sub diferite stăpâniri, polonă, cazacă, rusă, sovietică și are ca particularitate pelerinajul tradițional al evreilor hasidici. Potrivit Europa liberă România, hasidismul este o mișcare populară de renaștere religioasă, întemeiată în secolul al XVIII-lea în Europa răsăriteană și i-a avut printre învățați pe rabinul Nahman din Brațlav, care și-a trăit ultimele luni de viață și a fost înmormîntat, în 1811, la Uman.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: