Circul din Chișinău – oglinda independenței Republicii Moldova. Poveste de la persoana întâi

O istorie fascinantă despre distrugere și speranța la renaștere a uneia dintre cele mai emblematice clădiri din Moldova.

Nașterea, anii 1980

---

Salut, numele meu este Circ și sunt din Chișinău. M-am născut în anul 1981. În acel an, URSS a trecut pentru prima dată la ora de vară, Papa Ioan Paul al II-lea a supraviețuit în mod miraculos unei tentative de asasinat, la Los Angeles au fost înregistrate primele cazuri de SIDA, iar la Leningrad, Viktor Țoi a înființat trupa „Kino”. Câte ceva din toate acestea au determinat cursul istoriei, însă cele mai multe zile din anul 1981 sunt sortite să rămână un articol nescris pe Wikipedia. Apropo, pe acest site este un articol despre mine, în patru limbi, inclusiv în Esperanto.

---

 

Cu ocazia aniversării a 530 de ani de la prima atestare a orașului Chișinău, URSS a decis să-i dăruiască niște edificii publice, printre care era și circul. În calitate de arhitect principal al proiectului a fost desemnat Semion Șoihet, arhitectul-șef al Institutului de proiectare „Moldhiprostroi” din Chișinău, iar conducătorul grupului de arhitecți – Alla Kiricenko. În anul 1981, clădirea circului a fost finalizată.

Alla Kiricenko, arhitect:

Circurile Shapito au avut turnee la Chișinău și în sec. VIII, și în sec. XIX. Chișinăul practic nu a trăit niciodată fără circ. Am ales mult timp locul pentru circ. Союзгосцирк (Asociația unională a circurilor de stat) a insistat să construim circul la piața centrală: că toți cei care vin, vor merge la circ cu sacul de cartofi. Noi eram indignați. Ne-au dat un proiect-tip, dar dacă l-ați fi văzut! Am elaborat propriul proiect pe un teren potrivit pentru construcții, pe colina de lângă Biserica „Sf. Constantin și Elena”: scăderea de altitudini de acolo este foarte reușită.

Cât am lucrat la proiect, ni se spunea mereu: „Încercați să faceți în stil național”. Iar eu răspundeam: „Arătați-mi un circ național moldovenesc”. Dar ne-am străduit. Când am realizat pilonii, Șoihet a spus: „Alla, aceasta e o horă”.

---

 

Dintr-un articol din revista „Estrada sovietică și circul”, octombrie 1982:

Circul are o poziție foarte reușită pe o colină. Seara, acesta seamănă cu un diamant strălucitor dintr-un colier al orașului. Când mergi în jurul circului, vezi orașul ca în palmă. Noul circ din Chișinău este o clădire cu niște valori arhitecturale, peisagistice și estetice, datorită cărora doar palat îl poți numi.

Circul era aidoma palatelor de cultură care au fost edificate în republicile unionale și în țările din Europa de Est, de exemplu, Palatul Național de Cultură din Sofia, construit cu ocazia a 1300 de ani de la înființarea Primului stat bulgar.

În interior, Circul din Chișinău era căptușit cu marmură și granit din Ucraina și decorat cu lustre de cristal din Armenia. Diametrul cupolei este de 44 m, înălțimea este egală cu 30 m sau cu un bloc cu 10 etaje. La patru nivele erau situate casele, vestiarul și încăperile de serviciu, arena principală a circului are diametrul de 13 m, o galerie foaier, încăperea tehnică.

În preajma circului a fost construit un bloc economic și administrativ, cu o zonă pentru animale, grajduri, clinică veterinară, cabine de machiaj, vestiare, frizerii și manej pentru antrenamente.

Arena mare a circului putea găzdui peste 1900 de spectatori. Oamenii intrau în foaier, își lăsau mantoul la vestiar, primeau un numeraș, beau apă gazată la bufet, priveau Arlekinul de pe pictura murală de ceară sau sculptura de ceramică a unei îmblânzitoare de tigri, sau panorama orașului prin geamurile mari.

Dintr-un articol din revistea „Estrada sovietică și circul”, octombrie 1982:

Când urci pe treptele de marmură ale sălii de spectacole și găsești ușor fotoliul de un gri deschis, cu un număr clar, ești pregătit deja, în interior, cu sufletul, să intri în lumea ficțiunii, abilității, curajului, neînfricării. Însă un asemenea interior obligă la multe lucruri, se pare chiar că artiștilor le este greu să lucreze într-un asemenea anturaj, ei trebuie să demonstreze că arta este ceea ce contează cel mai mult.

Multe spectacole din primul program al Circului din Chișinău reușesc să demonstreze acest lucru. Și mai întâi de toate, prin caii lui Alexei Sokolov – frumoși și însuflețiți, eleganți și grațioși ca niște balerine, care, se pare, nu doar că execută niște trucuri repetate, ci improvizează chiar aici, pe arenă, împreună cu dresorul lor și valsează entuziasmați într-un ritm nemaivăzut pentru cai.

---

 

Din reportajul „Circul din Chișinău își aprinde luminile”, „Moldova Film”, 1982:

Primul concert festiv a oferit o adevărată satisfacție amatorilor acestei arte veșnic tinere.

 

---

Iată așa am trăit până în ultimul deceniu al secolului XX. Am oferit de la 36 până la 57 de spectacole într-o lună,, în timp ce alte circuri din URSS ofereau câte 12-14 reprezentații lunar. Pe arena mea au evoluat artiști din republicile unionale, din Germania, China, Finlanda și din alte țări. Aici au fost Iurii Nikulin, dresorul de animale Walter Zapașnîi, clovnul și dresorul de pisici Iurii Kuklaciov.

În perioada sovietică, de rând cu cel de-al 61-lea circ staționar, făceam parte din Asociația unională de creație și producție a circurilor de stat „Soiuzgosțirk”. Acest colos gestiona întreaga activitate a circurilor: turneele în străinătate, turneele în interiorul țării, activitățile de regie ale colectivelor circurilor ș.a. Colectivele de artiști veneau, montau spectacole, repetau, practicau trucurile și plecau. Eu rămâneam pe loc.

---

 

Copilăria, anii 1990

Apoi a venit independența, a dispărut Uniunea Sovietică, a dispărut „Soiuzgosțirk”, dar Circul din Chișinău a continuat să funcționeze.

Așa erau vremurile: oamenii aveau nevoie de râs, de un râs adevărat, după care se ascunde groaza, șocul, euforia – toate acestea provocate de noile oportunități și de incertitudine. De fapt, orice se ascunde în spatele râsului într-o eră a marilor transformări.

De exemplu, oameni amabili, în sacouri și tipi mai puțin amabili, în geci din piele și cu bâte, care au stopat industriile, pedagogi, medici, ingineri care făceau un ban prin contrabandă sau plecau la construcții să instaleze cabluri. Războiul de pe Nistru și problema națională. Găgăuzii, autonomia, calitatea de membru al ONU, salariile care nu se plateau câte o jumătate de an și Parcul de la Ciocana, prin care era periculos să mergi noaptea.

La începutul anilor 1990, administrația circului „se descurca” așa cum practic toți „se descurcau” atunci. În luna august 1994, Mihail Șufutinski a susținut un concert la circ. La intrare era îmbulzeală, o mulțime de oameni: bărbați în geci sport Adidas, femei cu pieptănături extravagante și cu cercei sidefați, inscripția Coca Cola pe balconul din sala de spectacole și Șufutinski cu un buchet enorm de flori.

Circul a funcționat până la începutul noului secol, dar, fiind întreprindere de stat, a acumulat datorii la energia electrică, apă și salariile angajaților. De facto, Circul din Chișinău era falit.

Din interviul cu Gheorghii Slafenko, directorul Circului de Stat din Chișinău, pentru ziarul „Kișiniovskie novosti”, 21 martie 2003:

Cea mai mare problemă o constituie datoriile față de agenții economici pe care nu le putem rambursa nicidecum: 850 mii de lei datorăm „Termocom”-ului și 540 mii de lei – „Apă Canal”. Am rambursat datoriile istorice și cele curente în sumă de 1 milion de lei. Lucrăm doar pe datorii. Ce am primit, imediat am dat. Mă deranjează și datoriile la salariile angajaților.

---

 

Iată cum descrie starea circului din acea perioadă reporterul ziarului „Kișiniovskie novosti”, Nelly Tornea:

Dimineața, când intră în biroul său, directorul se grăbește să deschidă fereastra. În această iarnă, peretele de sub tavan s-a acoperit cu mucegai. Cupola imensă a circului și acoperișul curg. În fiecare zi, lucrătorii pompează zeci de tone de apă din subsol. Este tot mai periculos pentru artiști să lucreze la un spectacol. Cabine de machiaj jalnice, mobilă respingătoare, frig, sărăcie.

Tinerețea, anii 2000

Anii 2000 au venit mai târziu pentru Circul din Chișinău decât pentru ceilalți. Prin ce s-a făcut remarcat începutul anilor 2000: prin migrația în masă, inclusiv ilegală, în Europa și Rusia, prin generația de copii care a crescut în sate în grija bunicilor în timp ce părinții lucrau sau, mai bine zis, trăgeau în plug în străinătate, prin lupta împotriva criminalității și redistribuirea proprietății, prin memorandumul Kozak care nu a fost semnat și printr-o criză financiară.

În anul 2004, în perioada mandatului de președinte al lui Vladimir Voronin, circul a fost închis pentru reparație, dar în scurt timp, edificiul neprotejat s-a transformat într-un refugiu pentru cei marginalizați: persoane fără adăpost, consumatori de droguri și prostituate. De fapt, circul, de care nimeni nu avea nevoie, s-a transformat singur într-un proscris urban.

Andrei Locoman, directorul OCI „Moldova-Concert”:

În anii 2000, s-a furat literalmente totul de pe arenă: toate cablurile, parchetul, metalul. În perioada caldă a anului, treci pe lângă circ, dar ai impresia că ești în apropierea unui wc public.

---

 

Alla Kiricenko, arhitect:

Circul a murit doar din cauza că a fost abandonat. Localnicii l-au adus în halul ăsta. Oamenii au luat ușile, podeaua, panoul de ceramică, l-au distrus așa, pur și simplu. Acolo trăiau vagabonzii, numai ce nu a fost acolo. Era îngrozitor.

La 2 august 2006, cabinetul de miniștri condus de premierul de atunci Vasile Tarlev a aprobat ideea reorganizării Circului de Stat din Chișinău în Societatea pe Acțiuni „Circul din Chișinău”, cu pachetul majoritar de acțiuni al Ministerului Culturii. Se căutau investitori care vor oferi fonduri pentru finalizarea reparației clădirii și pentru reluarea activității circului.

Atunci s-a spus că din anul 2004 până în anul 2006, pentru reparația clădirii s-au cheltuit 6,5 milioane de lei din bugetul de stat, bani care s-au investit în consolidarea fundamentului clădirii. Cea de-a doua etapă a reparației prevedea debursarea altor 7 milioane de lei din fonduri publice, dar suma generală necesară constituia 35-40 milioane de lei. Se preconiza că acești bani vor fi găsiți la vreun investitor care ar fi putut cumpăra pachetul de control al acțiunilor întreprinderii de stat.

În anul 2007, a fost anunțată inițierea privatizării Circului din Chișinău. La 22 noiembrie 2008, Moldova a scos la licitație 83,3 la sută din acțiunile SA „Circul din Chișinău” la un preț de 60 milioane de lei (5,8 milioane de dolari). În anul 2008, Circul din Chișinău a fost luat în arendă pe o perioadă de 29 de ani de compania offshore „Pesnex Developments Limited” din Cipru, care și-a luat angajamentul că va repara clădirea, dar nu a făcut acest lucru.

Apoi a venit 7 aprilie 2009, care a devenit începutul sfârșitului regimului comunist în Moldova. La guvernarea țării a venit Alianța pentru Integrarea Europeană, care a revenit la discuțiile referitoare la statutul Circului din Chișinău, acuzând fosta conducere a țării de privatizarea ilegală a acestuia.

Din interviul cu Boris Focșa, ministrul culturii de atunci, pentru publicația online „Press obozrenie”, 16 martie 2010

Întreprinderea de stat „Circul din Chișinău” a fost reorganizată în societate pe acțiuni prin ordinul ministrului culturii nr. 20 din 31 ianuarie 2007. Ceea ce este o încălcare gravă a art. 15, p. 3 al Legii cu privire la teatre, circuri și organizații concertistice, care prevede clar că dacă aceste instituții sunt de stat, nu pot fi privatizate. Reorganizarea circului în societate pe acțiuni presupune introducerea bunurilor în circulație civilă, practic, aceeași privatizare ori pregătirea de privatizare. Imediat după reorganizarea circului, a fost semnat contractul pentru dreptul de utilizare, pe o perioadă de 29 de ani, în care utilizatorul și-a luat angajamentul să investească în clădire.

Toate contractele despre investiții aveau un scop ascuns: creșterea numărului de acționari sau majorarea prețului acțiunilor determină necesitatea recalculării cotei fiecărui acționar, în funcție de faptul, cât de mult a investit. Investițiile în circ trebuiau să fie de zeci de ori mai mari decât contribuția inițială a statului (clădirea). În aceste condiții, respectând regulile de funcționare a unei societăți pe acțiuni, era preconizată privatizarea treptată a circului.

În luna februarie 2010, Procuratura Generală a Republicii Moldova a cerut ca acordul cu firma cipriotă să fie declarat nul și a depus o plângere civilă împotriva acesteia. Conform versiunii procuraturii, în urma încheierii acordului, au fost prejudiciate interesele statului și ale societății, precum și interesele angajaților circului, cărora nimeni nu le-a plătit salariile. Un an mai târziu, Curtea de Apel Economică a declarat nul acordul dintre SA „Circul de Stat” și compania „Pesnex Developments Limited”.

La 30 de ani, anii 2010

Au mai trecut patru ani înainte ca, la 30 mai 2014, după reparația capitală, a fost inaugurată oficial arena mică a Circului din Chișinău. Cea care, anterior, era pentru antrenamente.

Andrei Locoman, directorul OCI „Moldova-Concert”:

Am prezentat primul program al circului la Moldexpo. Apoi am început să examinăm clădirea noastră, am început să gospodărim acolo, să facem ordine. Ne-a ajutat Ministerul Culturii, voluntarii. Noua viață a circului a început cu arena mică, care funcționează bine, oferă câte 4 programe pe an. Atragem artiști din mai multe țări.

Noi am avut scopul să dăm viață circului. Iar viața sa înseamnă doar manejul, doar spectacolele. Ulterior, am conservat arena mare, am blocat toate intrările și toate ieșirile, am instalat un sistem de supraveghere video,  senzori de mișcare, sistemul de avertizare sonoră.

Mă întrebați, cine e vinovat de faptul că sediul circului e în această stare? Nu știu răspunsul. Mulți mi-au adresat această întrebare. Dar noi toți suntem de vină. Câte puțin. Și guvernul, și mass-media, și noi, oamenii. În acești 30 de ani, noi toți am trecut pe lângă el, ne uitam, ne lamentam… Și ce am făcut? Nimic. La circ, toate au ajuns până într-o asemenea stare, încât e foarte complicat să fie ridicat din acel punct. Dar noi depunem eforturi.

---

 

Igor Casap, ex-directorul Circului din Chișinău:

În primăvara anului 2014, am atras voluntari la lucrările de curățenie, atunci am scos din clădirea circului 10-12 mașini pline cu gunoaie. Apoi am început să restabilim totul: arena mică, complexul administrativ. În anul 2017, formația rock „Gândul Mâței” din Moldova a susținut un concert pe arena mare a circului, consacrat aniversării a 20 de ani ai formației. Câte puțin, Circul a început să renască.

---

 

Alla Kiricenko, arhitect:

Îmi pare foarte, foarte rău că circul a ajuns într-o asemenea stare. Au furat până și capul clovnului, ca să-l dea la metale uzate. Sincer vorbind, am deja destui ani și cred că voi trăi până în ziua în care circul va fi restaurat sau pur și simplu va fi demolat.

Desi arena mică a circului a început să funcționeze din nou, clădirea centrală a acestuia – manejul mare – așa și a rămas nefuncțional în cea mai mare parte a timpului.

 

---

Se pare că nimeni nu are nevoie de mine: nici guvernarea, nici oamenii. Pot să stau aici până voi cădea definitiv și nimeni nu se va întrista. Aș emigra. Se zice că circurile renasc în toată lumea, dar eu sunt legat de acest loc.

---

 

În același an 2014, în Moldova are loc „furtul miliardului” – ca un spectacol de circ al unui iluzionist, când „a dispărut” 1 miliard de euro din trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. După aceasta, Banca Națională a instituit în aceste bănci administrare specială, apoi s-a luat decizia privind lichidarea lor (până în prezent, băncile sunt în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanțiile guvernului, credite în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei). „Nu am un răspuns pentru voi, cum se pot fura atât de mulți bani dintr-o țară atât de mica”, a declarat Pirkka Tapiola, șeful de atunci al Delegației UE în Republica Moldova.

Următorii ani din independența Republicii Moldova au fost strâns legați de Partidul Democrat și de liderul de facto al acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Scheme, persecutarea și interceptarea oamenilor neloiali și o guvernare concentrată practic în mâinile unei singure persoane, numită „păpușarul” politicii moldovenești.

În anul 2018, guvernul democratului Pavel Filip a decis să reorganizeze ÎS „Organizația concertistică și de impresariat „Moldova Concert” prin comasarea (absorbția) cu SA „Circul din Chișinău”. Cabinetul de miniștri a aprobat o decizie în acest sens la inițiativa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de atunci, condus de Monica Babuc.

Renașterea (?), anii 2020

Anul 2019 a fost în Moldova ca un „montagne russe”. Noi am trecut prin trei guverne, dublă guvernare, am primit bani de la UE, a fost cât pe ce să rămânem fără gaze naturale și am rămas fără oligarhul principal – „păpușarul” Plahotniuc.

În luna noiembrie 2019, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a votat unanim decizia privind declararea Circului din Chișinău ca fiind monument de arhitectură. Asociația Obștească a arhitecților din România și din Moldova „Biroul pentru Artă și Cercetare Urbană” (BACU) s-a adresat pentru prima dată cu o asemenea propunere către Ministerul Culturii în anul 2016. Însă dosarul așa și nu a ajuns până la  examinare. În luna ianuarie 2019, aceștia au depus pachetul de documente încă o dată.

Dumitru Rusu, arhitect din România, originar din Chișinău, președintele Asociației Obștești a arhitecților din România și din Moldova „Biroul pentru Artă și Cercetare Urbană” (BACU)

Cred că Circul din Chișinău s-a pomenit într-o stare atât de deplorabilă din cauza lipsei banale a banilor din partea statului. În jur, sunt revândute terenurile, pe teritoriul de lângă circ și de vis-à-vis au apărut deja numeroase construcții, nimeni nu are treabă cu patrimoniul. Este un comerț. O cotă mica, neînsemnată, constă în faptul că circul este un obiectiv al moștenirii din perioada sovietică, un model de arhitectură din acea epocă. Pentru mulți, circul, dar și multe alte clădiri din acea perioadă se asociază cu regimul comunist.

Apoi a urmat pandemia din anul 2020, perioada de președinție a socialistului Igor Dodon, venirea la guvernare a Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate în anul 2021, iar în 2022, Circul din Chișinău a revenit în atenția politicienilor și a publicului.

În luna mai 2022, parlamentul Republicii Moldova a luat decizia de a include clădirea Circului din Chișinău în registrul monumentelor. Speranța la renașterea Circului din Chișinău este legată de Programul Uniunii Europene „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, realizat de Programul de Dezvoltare a Organizației Națiunilor Unite – PNUD (UNDP-Moldova).

În perioada 2019-2021, consorțiul PRAS Technica ediliza LTD / Atelierul Alessandro Traldi, în colaborare cu proiectanții locali, au efectuat o expertiză tehnică detaliată a stării actuale a circului, cu utilizarea scanării 3D și au identificat punctele cele mai critice pentru restaurare.

Arhitecții italieni au elaborat și un proiect de restaurare a arenei centrale, luând în calcul necesitatea menținerii aspectului arhitectural unic și completarea multifuncționalității. Astfel, clădirea circului va fi nu numai un loc pentru spectacole de circ, dar și o sală de concerte și un spațiu pentru organizarea evenimentelor culturale.

Se prevede că Uniunea Europeană va mai aloca 1,8 milioane de euro pentru activitățile ce țin de reparația capitală a acoperișului, restaurarea cupolei arenei și înlocuirea completă a geamurilor clădirii, pentru a proteja clădirea de efectele nefavorabile ale condițiilor climaterice. Valoarea totală a reparației arenei centrale ar putea să depășească 11 milioane de euro. E posibil ca aceste fonduri să fie identificate în bugetul național sau vor fi atrași donatori. Deocamdată însă, soarta circului, care a depășit vârsta de 40 de ani, rămâne a fi incertă.

Viitorul Circului din Chișinău poate fi imaginat doar prin analogie cu modul în care clădirile similare din spațiul post-sovietic funcționează și sunt integrate în patrimoniul urban. De exemplu, Circul din Riga este una dintre cele mai vechi clădiri de circ din Europa. Acesta este renovat în centrul cultural modern al orașului. La Riga, arta circului este vie până în prezent: în luna august 2022, s-a desfășurat o nouă ediție a festivalului circului modern și a artei stradale RE RĪGA, care atrage artiști care regândesc spectacolul de circ, de exemplu, duetul Be Flat din Belgia, cu show parcour „Follow Me” – un spectacol în timpul căruia artiștii se deplasează pe clădiri și acoperișuri, iar spectatorii îi urmează.

Proiectul Circului din Riga după renovare
foto: DELFI

Istoria de după cortină:

În timp ce directorul „Moldova Concert” Andrei Locoman și regizorul-șef al Circului din Chișinău Igor Cemortan prezentau reporterului NM arena principală a circului, deconectând în prealabil sistemul de alarmă, într-un ungher întunecat stătea nemișcat un bărbat cu un telefon.

Acesta era Nestor Miron, originar din Moldova, care locuiește în Canada. Directorul se pregătea să cheme poliția, dar bărbatul a spus că și-a dorit foarte mult să vadă circul cu ochii proprii, pentru că ține minte cum părinții îl aduceau la spectacole în această clădire.

 „Este o clădire părăsită, pur și simplu am sărit printr-o fereastră spartă, de sus. Credeam că nimeni nu supraveghează circul, nu știam că pur și simplu am avut noroc și alarma a fost deconectată în acest moment. Când am auzit voci, am crezut că aici e mafia și că acuși mă vor bate. Îmi amintesc, cum veneam la spectacolele de la circ, cât de frumos era circul. Nu am fost în Moldova de 12 ani, voiam foarte mult să văd circul”, a spus Nestor Miron pentru NM.

Și chiar a arătat, cum și unde a reușit să treacă prin gaura de 30 de centrimetri și geamul spart, ca să-și realizeze visul. Privind la toate acestea, înțelegi, câtă dreptate au cei care au legătură cu circul, tânguindu-se că în Moldova, au crescut generații fără Circul din Chișinău. Iar cei care au fost acolo măcar o dată, își amintesc de el chiar și peste 12 ani.

---

 

Înțelepți obosiți,

Iertați veacul naiv.

Mergeți mai des

La circ.

Priviți mai insistent

În sus.

R. Rojdestvenski