#CiteșteMoldova
Citește, Moldova!
De ce lectura este (din nou) la modă
Doar 7% din locuitorii Moldovei citesc cărţi cu regularitate. „Prietenul cultural” de bază pentru majoritatea populaţiei este în continuare televizorul. Specialiștii din domeniu susţin că, spre deosebire de alte ţări, în Moldova nu există o „cultură a lecturii”. Dar sunt și vești bune: tinerii au început să citească mai mult.
NewsMaker lansează un proiect de amploare, în două limbi, despre lectură și cultura lecturii în Moldova – „Citește, Moldova”. Vor fi cărți uimitoare, cititori, autori dar și istorii pe potrivă.
NM a analizat cum şi din ce resurse rezistă piaţa cărţilor din Moldova, ce tip de literatură este cel mai solicitat în ţara noastră şi dacă este suficient să vinzi cărţi pentru a promova cultura lecturii.
NewsMaker lansează un proiect de amploare, în două limbi, despre lectură și cultura lecturii în Moldova – „Citește, Moldova”. Vor fi cărți uimitoare, cititori, autori dar și istorii pe potrivă.
NM a analizat cum şi din ce resurse rezistă piaţa cărţilor din Moldova, ce tip de literatură este cel mai solicitat în ţara noastră şi dacă este suficient să vinzi cărţi pentru a promova cultura lecturii.
~
Editori de cărţi, bibliotecari şi proprietari de librării susțin că, în Moldova, „nu s-a format o cultură a lecturii”. Acest lucru îl confirmă şi sondajele de opinie. Astfel, conform datelor Barometrului Opiniei Publice, doar 6,9% din cetăţeni citesc cărţi zilnic, 9% - o dată pe lună, 57% nu au citit nicio carte în ultimele trei luni.
Potrivit datelor Fundaţiei pentru alfabetizare mondială (The Economic & Social Cost of Illiteracy), nivelul scăzut de educaţie este destul de costisitor pentru economia mondială, care pierde anual până la 1 trilion de dolari din această cauză. Iar ţările în curs de dezvoltare ar putea pierde până la 2% din PIB.
Potrivit datelor Fundaţiei pentru alfabetizare mondială (The Economic & Social Cost of Illiteracy), nivelul scăzut de educaţie este destul de costisitor pentru economia mondială, care pierde anual până la 1 trilion de dolari din această cauză. Iar ţările în curs de dezvoltare ar putea pierde până la 2% din PIB.
Aproximativ acestea sunt cheltuielile Moldovei pentru sănătate şi educaţie
Creşterea nivelului general de educaţie a societăţii fără o cultură a lecturii este imposibilă. Dar nu poţi forma nevoia de a citi cărţi doar vânzându-le, explică Vlad Creţu, directorul reţelei de magazine „Cărtureşti” din Moldova. Aceasta a apărut inițial în România, iar pe piaţa moldovenească a început să se dezvolte în anul 2019.
În opinia lui Vlad Creţu, instituţiile din Moldova care, într-un fel sau altul, formează opinia publică, acordă foarte puţină atenţie importanţei lecturii şi promovării unei culturi a acesteia. Creţu consideră că presa, ministerele, editurile, librăriile ar trebui să-şi unească eforturile în acest sens. Potrivit acestuia, doar librăriile şi editurile lucrează momentan în această direcție. Acestea încearcă să susţină bibliotecile rurale şi cele raionale, dar şi să promoveze autorii sau lucrările acestora.
În opinia lui Vlad Creţu, instituţiile din Moldova care, într-un fel sau altul, formează opinia publică, acordă foarte puţină atenţie importanţei lecturii şi promovării unei culturi a acesteia. Creţu consideră că presa, ministerele, editurile, librăriile ar trebui să-şi unească eforturile în acest sens. Potrivit acestuia, doar librăriile şi editurile lucrează momentan în această direcție. Acestea încearcă să susţină bibliotecile rurale şi cele raionale, dar şi să promoveze autorii sau lucrările acestora.
~
Piaţa
Dacă pentru distribuţia în Moldova noi edităm trei mii de exemplare ale unei cărţi anumite, în România transmitem zece mii. Este cu totul alt nivel
„Afacerea cu cărţi este una dintre cele mai dificile şi mai puţin rentabile. Ea ar trebui să fie susţinută de stat”, consideră Creţu.
Olga Stanciu, directorul executiv al editurii Prut Internaţional, este de aceeaşi părere. Aceasta a menţionat că piaţa cărţii din Moldova este destul de îngustă şi editurile nu pot dezvolta o afacere de succes limitându-se doar la piaţa locală.
De aceea, editurile din Moldova caută ieşiri spre alte pieţe, de exemplu, spre cele din România. Astfel, Prut Internaţional exportă cea mai mare parte a produselor sale în România.
Olga Stanciu, directorul executiv al editurii Prut Internaţional, este de aceeaşi părere. Aceasta a menţionat că piaţa cărţii din Moldova este destul de îngustă şi editurile nu pot dezvolta o afacere de succes limitându-se doar la piaţa locală.
De aceea, editurile din Moldova caută ieşiri spre alte pieţe, de exemplu, spre cele din România. Astfel, Prut Internaţional exportă cea mai mare parte a produselor sale în România.
~
Pandemia
Vlad Creţu afirmă că anul 2019 a fost unul dintre cei mai de succes ani pentru piaţa de carte din Moldova: s-au deschis magazine şi reţele noi, editurile locale şi-au dezvoltat portofoliile, au crescut importurile din Rusia şi din România. Însă pandemia a schimbat brusc această situaţie.
↓
Şi cifrele vorbesc despre aceasta. Dacă până la pandemie, bibliotecile din Moldova erau vizitate de 7,7 milioane de ori pe an, în anul 2020, acest indicator a scăzut până la 4,1 milioane. Din această cauză, s-a redus şi numărul de cărţi împrumutate din biblioteci: de la 11,8 milioane în medie pe an înainte de pandemie, până la 6,8 milioane în anul 2020.
Pe de altă parte, oricât ar părea de straniu, a crescut numărul de cărţi şi broşuri tipărite: potrivit datelor Camerei Naţionale a Cărţii, în anul 2019, în Moldova au fost editate 1,8 milioane de cărţi şi broşuri, iar în anul 2020 – cu 0,5 milioane mai multe.
În anul 2021, am putea să ne aşteptăm la o diminuare a tuturor indicatorilor. Specialiștii susţin că pandemia a lansat o reacţie în lanţ, lovind în anul 2020 asupra preţurilor la hârtie şi la distribuţia de carte.
În plus, în anul 2020, piaţa de carte practic a fost „paralizată” de lockdown-ul de două luni, perioadă în care nu au funcţionat nici librăriile. Iar acestea, potrivit interlocutorilor NM, constituie factorul-cheie al pieţei de carte, de care depind în mod direct şi editurile, şi autorii, şi ilustratorii.
Valoarea comercială în afacerea cu cărţi este mai mică decât în alte domenii, de aceea orice „adiere de vânt” ar putea fi critică, a menţionat Vlad Creţu. Potrivit acestuia, doar în anul 2020, vânzările librăriilor au scăzut, în medie, cu 20-25%, acest lucru afectând considerabil veniturile librăriilor, în timp ce cheltuielile pentru chirie şi salarii au rămas aceleaşi.
Iar în anul curent, din cauza crizei gazelor naturale, preţurile la hârtie au explodat din nou. De aceea, editurile şi librăriile vorbesc despre o scumpire inevitabilă a cărţilor. Asta în pofida faptului că și la ziua de azi preţurile la mai multe cărţi nu sunt accesibile pentru toţi.
„Şi inflaţia şi criza mondială au influenţat preţul cărţilor. Vrem noi sau nu, dar cărţile se vor scumpi considerabil. Cresc preţurile la materia primă”, a precizat Vlad Creţu.
El susţine că mai mulţi editori de carte au început să fie mai atenţi faţă de noile tiraje. Dacă până acum, tirajul mediu la anumite poziţii era de la șapte mii până la zece mii, acum tirajele au scăzut până la 2-3 mii, pentru că investiţiile în cărţi implică riscuri financiare suplimentare.
~
Bibliotecile
↓
Anul 2007
2960
biblioteci publice și școlare
4 900
persoane angajate
Anul 2021
↓
2600
biblioteci publice și școlare
4 200
persoane angajate
În ultimii 14 ani, s-au închis peste 300 de biblioteci din Moldova: conform statisticii, în anul 2007, în ţara noastră erau 2930 de biblioteci publice şi şcolare, iar în anul 2019, au rămas 2600. În această perioadă s-a redus şi numărul de angajaţi în biblioteci: de la 4900 până la 4200.
Astăzi, bibliotecile din sate şi raioane mai mult „supravieţuiesc, în loc să trăiască”, susţin bibliotecarii. Vera Osoianu, vicedirectorul Bibliotecii Naţionale, este responsabilă de cercetările în domeniul biblioteconomiei (administrarea bibliotecilor). În discuția cu reporterul NM, aceasta a spus că fondurile bibliotecilor din Moldova sunt destul de învechite, iar autorităţile locale fie alocă puţine mijloace financiare, fie nu alocă deloc.
Potrivit Verei Osoianu, coeficientul privind completarea fondurilor bibliotecilor din Moldova constituie 76 de puncte. Asta înseamnă că ţara noastră are nevoie de 76 de ani pentru a înnoi fondurile bibliotecilor. În acelaşi timp, organizaţiile internaţionale, inclusiv UNESCO, recomandă înnoirea acestor fonduri o dată la 7-10 ani. Acest factor influenţează asupra frecvenței cu care oamenii intră într-o bibliotecă şi pleacă de acolo cu cărţi.
Astăzi, bibliotecile din sate şi raioane mai mult „supravieţuiesc, în loc să trăiască”, susţin bibliotecarii. Vera Osoianu, vicedirectorul Bibliotecii Naţionale, este responsabilă de cercetările în domeniul biblioteconomiei (administrarea bibliotecilor). În discuția cu reporterul NM, aceasta a spus că fondurile bibliotecilor din Moldova sunt destul de învechite, iar autorităţile locale fie alocă puţine mijloace financiare, fie nu alocă deloc.
Potrivit Verei Osoianu, coeficientul privind completarea fondurilor bibliotecilor din Moldova constituie 76 de puncte. Asta înseamnă că ţara noastră are nevoie de 76 de ani pentru a înnoi fondurile bibliotecilor. În acelaşi timp, organizaţiile internaţionale, inclusiv UNESCO, recomandă înnoirea acestor fonduri o dată la 7-10 ani. Acest factor influenţează asupra frecvenței cu care oamenii intră într-o bibliotecă şi pleacă de acolo cu cărţi.
„De ce trebuie să completăm sistematic aceste fonduri? Pentru că preţul mediu al unei cărţi în Moldova este de 190 de lei. Puţini sunt cei care îşi pot permite o carte la acest preţ”, a menţionat Vera Osoianu.
Locuitorii unui sat din raionul Ialoveni i-au spus că primarul lor susţine că mai bine va reabilita drumurile decât va aloca bani pentru achiziţia de carte.
Despre faptul că primarii nu sunt dispuşi întotdeauna să aloce bani din buget pentru cărţi au remarcat şi Vlad Creţu, şi Olga Stanciu. „Conform legislaţiei, autorităţile publice locale trebuie să prevadă anual fonduri în buget pentru achiziţia de carte şi actualizarea registrului bibliotecii. În unele sate, unde sunt prevăzute, de exemplu, zece mii de lei, primarul lasă două mii de lei în luna decembrie şi asta-i tot”, a menţionat Creţu.
Fondul de carte în bibliotecile rurale şi în cele din orfelinate este într-atât de uzat, încât editurile şi librăriile încearcă măcar cumva „să completeze aceste găuri” prin donaţii de carte.
„Intri într-o bibliotecă, iar acolo, 70 la sută din cărţi sunt în grafie chirilică. Nu vor să le anuleze, pentru că dacă vor face acest lucru, vor rămâne cu rafturile pustii. Sunt foarte multe localităţi unde pur şi simplu nu există cărţi. Am întrebat o profesoară, cum citiţi această enciclopedie în grafie chirilică. Iar ea mi-a spus – copiii nu citesc, eu citesc, traduc, iar ei transcriu”, menţionează Olga Stanciu.
Ea mai spune că în Moldova, puţini sunt cei care se interesează de actualizarea fondului de carte în bibliotecile publice. Potrivit afirmaţiilor sale, Ministerul Culturii achiziţionează 200-300 de titluri de carte anual, dar acestea sunt puţine. Şi nimeni nu ştie cum sunt distribuite aceste exemplare şi cui revin în primul rând, ţinând cont de faptul că în ţară sunt peste 2 mii de biblioteci, a remarcat Stanciu.
Despre faptul că primarii nu sunt dispuşi întotdeauna să aloce bani din buget pentru cărţi au remarcat şi Vlad Creţu, şi Olga Stanciu. „Conform legislaţiei, autorităţile publice locale trebuie să prevadă anual fonduri în buget pentru achiziţia de carte şi actualizarea registrului bibliotecii. În unele sate, unde sunt prevăzute, de exemplu, zece mii de lei, primarul lasă două mii de lei în luna decembrie şi asta-i tot”, a menţionat Creţu.
Fondul de carte în bibliotecile rurale şi în cele din orfelinate este într-atât de uzat, încât editurile şi librăriile încearcă măcar cumva „să completeze aceste găuri” prin donaţii de carte.
„Intri într-o bibliotecă, iar acolo, 70 la sută din cărţi sunt în grafie chirilică. Nu vor să le anuleze, pentru că dacă vor face acest lucru, vor rămâne cu rafturile pustii. Sunt foarte multe localităţi unde pur şi simplu nu există cărţi. Am întrebat o profesoară, cum citiţi această enciclopedie în grafie chirilică. Iar ea mi-a spus – copiii nu citesc, eu citesc, traduc, iar ei transcriu”, menţionează Olga Stanciu.
Ea mai spune că în Moldova, puţini sunt cei care se interesează de actualizarea fondului de carte în bibliotecile publice. Potrivit afirmaţiilor sale, Ministerul Culturii achiziţionează 200-300 de titluri de carte anual, dar acestea sunt puţine. Şi nimeni nu ştie cum sunt distribuite aceste exemplare şi cui revin în primul rând, ţinând cont de faptul că în ţară sunt peste 2 mii de biblioteci, a remarcat Stanciu.
~
Scriitorii
Interlocutorii NM susţin că, în Moldova, dar nu numai aici, există două tipuri de scriitori. Unii scriu şi editează cărţi şi nu-şi fac griji în privinţa promovării acestora, alţii încearcă să interacţioneze permanent cu publicul lor: anunţă despre noile apariţii, administrează activ pagini pe reţelele sociale, organizează întâlniri cu cititorii în librării, şcoli, biblioteci şi edituri.
„Această activitate a scriitorilor este foarte importantă nu doar pentru promovarea cărţilor lor, dar şi pentru promovarea unei culturi a lecturii”, a menţionat Vlad Creţu.
Elena Pintilei, directorul Bibliotecii Naţionale, susţine că, uneori, pentru a ajunge la public, mulţi autori tineri pur şi simplu dăruiesc cărţile, iar „cei mai mulţi scriitori în etate sunt nevoiți să-şi editeze cărţile croind pentru aceasta bani din propria pensie”. Elena Pintilei consideră că acest lucru e greşit şi că scriitorii ar trebui să fie susţinuţi de stat.
Ea a mai spus că internetul şi reţelele sociale contribuie la promovarea cărţilor noi, iar în ultimii câţiva ani, deosebit de populare în ţara noastră au devenit subiectele ce ţin de diaspora şi femeile din Moldova.
„Această activitate a scriitorilor este foarte importantă nu doar pentru promovarea cărţilor lor, dar şi pentru promovarea unei culturi a lecturii”, a menţionat Vlad Creţu.
Elena Pintilei, directorul Bibliotecii Naţionale, susţine că, uneori, pentru a ajunge la public, mulţi autori tineri pur şi simplu dăruiesc cărţile, iar „cei mai mulţi scriitori în etate sunt nevoiți să-şi editeze cărţile croind pentru aceasta bani din propria pensie”. Elena Pintilei consideră că acest lucru e greşit şi că scriitorii ar trebui să fie susţinuţi de stat.
Ea a mai spus că internetul şi reţelele sociale contribuie la promovarea cărţilor noi, iar în ultimii câţiva ani, deosebit de populare în ţara noastră au devenit subiectele ce ţin de diaspora şi femeile din Moldova.
~
Literatura
Şi editorii, şi comercianţii de cărţi, afirmă că în Moldova, literatura pentru copii este foarte bună. Autorii de poezii pentru copii din Moldova sunt foarte apreciaţi în România, aceştia sunt autorii de bază ai poeziilor pentru copii pentru publicul vorbitor de limba română.
„Cartea ar trebui „să funcţioneze” de la grădiniţă, de la şcoală. Atunci copilul începe să citească mai mult, începe să ceară de la părinţi tot mai multă literatură”, a subliniat Elena Pintilei.
„Cartea ar trebui „să funcţioneze” de la grădiniţă, de la şcoală. Atunci copilul începe să citească mai mult, începe să ceară de la părinţi tot mai multă literatură”, a subliniat Elena Pintilei.
~
Moldova citeşte?
Vera Osoianu
vicedirectorul al Bibliotecii Naționale
„Cu părere de rău, noi nu avem acum o strategie naţională de promovare a cărţii şi a lecturii. Dar dacă e să facem nişte estimări, pot spune că oamenii de la noi citesc. Toate cercetările internaţionale demonstrează că, acum, oamenii citesc cu mult mai mult decât anterior. La noi, cu regret, nu se efectuează astfel de analize. Iar cercetările internaţionale denotă faptul că oamenii încă citesc cărţi în formatul tradiţional al acestora. Noi constatăm că şi copiii preferă să citească cărţile pe suport de hârtie”.
Vlad Crețu
directorul reţelei de magazine „Cărtureşti” în Moldova
„Acum, copiii şi adolescenţii au ajuns la alt nivel, ei citesc literatură bună. Dacă anterior bibliotecile achiziţinau mai multe cărţi ieftine, acum, mulţi sunt în căutarea literaturii de calitate. Oamenii ştiu - ce şi pe cine doresc să citească, aleg chiar şi editurile. Este foarte bine”.
Olga Stanciu
directorul executiv al editurii Prut Internaţional
„Eu constat o tendinţă a oamenilor de a citi. Văd că tinerii de astăzi citesc mai mult decât generaţia precedentă. Tinerii citesc pentru că lectura a devenit un trend. Dar statul nu ar trebui să se bazeze doar pe tendinţe, ci ar trebui să încerce să facă măcar ceva pentru a dezvolta preferinţele şi dorinţa populaţiei de a citi”.
~
Ce citeşte Moldova?
“
„Cărţile pentru copii constituie locomotiva vânzărilor de carte în Moldova. Această categorie constituie aproximativ 30-40% din vânzări, după care urmează literatura motivaţională. Preferinţele pentru această literatură se menţin deja de cinci-şase ani, pentru că mulţi doresc să se dezvolte. Literatura motivaţională este urmată de cărţile din categoria Parenting. Părinţii au început să se intereseze de literatura despre educaţia copiilor, pentru că sistemul nostru educaţional are anumite lacune”.
~
Dar statul?
Elena Pintilei, directorul Bibliotecii Naţionale, consideră că autorităţile ar trebui să majoreze considerabil bugetele pentru editarea de carte şi de publicaţii periodice, dar şi pentru finanţarea bibliotecilor.
La fel, ea susţine că este foarte important să fie finanţate expoziţiile de carte. În Moldova, sunt doar două expoziţii: Expoziţia internaţională de carte pentru copii şi adolescenţi şi Expoziţia BookFest, preluată din România. Interlocutorii NM mai propun ca pentru a promova o cultură a lecturii, să fie motivate şcolile şi cadrele didactice să achiziţioneze cărţi. Şi aduc drept exemplu experienţa ţărilor care lansează în aceste scopuri „cecuri” speciale sau „carduri” cu diferite sume.
Vorbind despre biblioteci, Vlad Creţu a menţionat că: „este necesar un control mult mai strict al modului în care sunt valorificate mijloacele bugetare, cât de des îşi actualizează fondurile şi să le compenseze cât mai multe titluri de carte”.
„Şi administraţiile şcolilor ar trebui să conştientizeze faptul că bibliotecile şcolare trebuie completate permanent cu cărţi bune”, a menţionat Creţu.
Iar primarilor ar trebui să li se explice importanţa acestei activităţi şi efectele pe termen lung pentru societate şi pentru ţară, a concluzionat Creţu.
La fel, ea susţine că este foarte important să fie finanţate expoziţiile de carte. În Moldova, sunt doar două expoziţii: Expoziţia internaţională de carte pentru copii şi adolescenţi şi Expoziţia BookFest, preluată din România. Interlocutorii NM mai propun ca pentru a promova o cultură a lecturii, să fie motivate şcolile şi cadrele didactice să achiziţioneze cărţi. Şi aduc drept exemplu experienţa ţărilor care lansează în aceste scopuri „cecuri” speciale sau „carduri” cu diferite sume.
Vorbind despre biblioteci, Vlad Creţu a menţionat că: „este necesar un control mult mai strict al modului în care sunt valorificate mijloacele bugetare, cât de des îşi actualizează fondurile şi să le compenseze cât mai multe titluri de carte”.
„Şi administraţiile şcolilor ar trebui să conştientizeze faptul că bibliotecile şcolare trebuie completate permanent cu cărţi bune”, a menţionat Creţu.
Iar primarilor ar trebui să li se explice importanţa acestei activităţi şi efectele pe termen lung pentru societate şi pentru ţară, a concluzionat Creţu.
Acest material lansează campania „Citește, Moldova!“, pe care NewsMaker o derulează cu sprijinul Efes Moldova.
Deja vineri, 18 februarie, urmăriți primul material video al proiectului și vă invităm să începeți a citi alături de noi!
Deja vineri, 18 februarie, urmăriți primul material video al proiectului și vă invităm să începeți a citi alături de noi!
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team