VIDEO „Am reușit doar să-i spun fiicei mele: Fugi!”. Istoriile locatarilor din blocul ars din Durlești

Pe 16 mai, în Durlești, a luat foc mansarda unui bloc de locuințe cu mai multe etaje. Incendiul a distrus peste zece apartamente, iar alte peste 160 au fost afectate în timpul stingerii focului. În doar câteva minute, locatarii au pierdut nu doar casele și bunurile lor, ci și amintirile adunate de-a lungul anilor. Incendiul a lăsat zeci de familii fără un acoperiș deasupra capului.

Printre cei afectați se numără Iurie, care împreună cu familia abia începuse să-și amenajeze noul apartament, și Dumitrița, care a reușit să iasă din locuință cu copilul în brațe. Ei își împărtășesc poveștile despre cum, în doar o jumătate de oră, viața li s-a împărțit în „până la” și „după”. Cum poți supraviețui când ți-a ars casa, dar creditul pentru ea a rămas? Ce au reușit să salveze și la ce au fost nevoiți să renunțe pentru totdeauna?

În după amiaza zilei de 16 mai, mansarda blocului de locuințe de pe strada Tudor Vladimirescu 75 din Durlești a fost cuprinsă de flăcări. Incendiul a fost lichidat complet în dimineața zilei de 17 mai, distrugând aproximativ 1500 m² de acoperiș. 

Ministerul Infrastructurii a dispus un control prin Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică. 

Guvernul a anunțat că familiile afectate vor primi vouchere pentru necesități urgente și cazare.

Reprezentanții PAS au menționat că 180 de apartamente au fost afectate, dintre care 16, aflate la mansardă, au fost complet distruse. Potrivit formațiunii, cinci familii sunt cazate temporar în cămine studențești, iar în zilele următoare urmează să fie ridicat un acoperiș provizoriu. De asemenea, PAS a solicitat sprijin financiar din fondurile de rezervă ale Durleștiului și Chișinăului și a cerut convocarea Comisiei pentru Situații Excepționale în capitală, pentru acordarea de ajutoare materiale. Primarul Ion Ceban a spus că Guvernul trebuie să intervină, dar că se caută soluții pentru a aloca 3 milioane de lei din bugetul Chișinăului. 

Ministrul Muncii a anunțat un ajutor de 10.000 de lei pentru fiecare familie afectată. Iar Primăria Durlești a anunțat că, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului local, s-a decis alocarea a 1.000.000 lei pentru acordarea ajutorului material necesar persoanelor care au suferit pierderi în urma incendiului.

Primăria Durlești a raportat că mansarda arsă a fost construită fără autorizație

Între timp, pompierii au stabilit cauza probabilă a incendiului. Focul ar fi izbucnit din cauza nerespectării regulilor de apărare împotriva incendiilor în timpul unor lucrări cu foc deschis.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: