РИА Новости

CNA: „Instanţele de judecată au aplicat sancţiuni minime în cazurile persoanelor condamnate pentru acte de corupţie”

„Instanţele de judecată au aplicat sancţiuni minime în cazurile persoanelor condamnate pentru acte de corupţie, iar aceasta se referă atât la amenzi, la pedepsele cu privarea de libertate sau referitoare la privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii”. Concluzia derivă dintr-un studiu, efectuat de Direcţia analitică a Centrului Național Anticorupție (CNA).

Astfel, din numărul total de sentințe judecătorești, adoptate pe cazurile de corupție şi conexe corupției, în perioada 2018-2020, au fost analizate 987 de cazuri penale, dintre care 777 de cazuri sau 79% s-au finalizat cu sentințe de condamnare a persoanelor, 90 de cazuri sau 9% – cu achitarea persoanei, iar în 120 de cazuri sau 12% – dosarele au fost încetate.

Analiza datelor sentințelor pe dosarele penale a constatat aplicarea amenzii în proporție de 73% din toate cazurile de condamnare (566 din 777). Din acestea, „închisoarea cu amenda penală” a fost aplicată în 22% din toate cazurile analizate, „amenda penală cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate” – în 18% din toate cazurile analizate, iar amenda penală cu ambele pedepse penale menționate a fost aplicată puțin peste 5% din toate cazurile analizate.

Din toate cazurile de aplicare a amenzilor penale pe cazurile de corupție și conexe corupției, în 64 la sută din cazuri valoarea acesteia a fost sub limita minimă prevăzută de norma penală, în 26 la sută a fost aplicată valoarea minimă, în 9% a fost aplicată valoarea medie, iar în 1% a fost aplicată valoarea maximă. Doar în două cazuri a fost aplicată amenda ce depășește valoarea maximă prevăzută de norma penală (concurs de infracțiuni). Aplicarea pedepsei cu închisoarea și privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau de a deține anumite funcții, de asemenea, a fost concentrată spre valoarea minimă prevăzută de norma penală.

Aceeaşi situaţie se atestă şi în cazul dosarelor contravenţionale, anunță CNA. Din numărul total de 211 de cazuri contravenționale analizate, în 51 de cazuri sau 24% persoanele au fost recunoscute vinovate, iar în 158 de cazuri sau 75% procesele contravenționale au fost încetate. Astfel, din cele 51 de cazuri de aplicare a amenzii contravenționale pe actele de corupție, în 26 de cazuri sau 51% a fost aplicată valoarea minimă prevăzută de norma contravențională; în 10 cazuri sau 20% a fost aplicată valoarea dintre pragul minim şi mediu prevăzut de norma contravențională; amenda mai mare de valoarea medie, prevăzută de norma contravențională, a fost aplicată în 12 cazuri sau 24%. Valoarea maximă a amenzii a fost aplicată doar în două cazuri de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu sau 4%.

Comparativ cu amenda aplicată, privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau de a deține anumite funcții, de asemenea, a fost concentrată spre valoarea minimă prevăzută de norma contravențională. În 29 de cazuri sau 57% a fost aplicat termenul minim de 3 luni, în 4 cazuri a fost aplicat termenul de 4 luni (între minim şi mediu), în 9 cazuri a fost aplicat termenul mediu de 6 luni, în 2 cazuri a fost aplicat termenul de 10 luni (între mediu şi maxim), iar în 6 cazuri a fost aplicat termenul maxim de 12 luni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul pentru Egalitate: Mircea Surdu a fost discriminat și hărțuit la TRM. Vlad Țurcanu, obligat să-i prezinte scuze

Jurnalistul și producătorul Mircea Surdu a obținut câștig de cauză, parțial, în litigiul cu directorul general interimar al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Vlad Țurcanu. Consiliul pentru Egalitate a constatat că Surdu a fost supus discriminării directe și hărțuirii în câmpul muncii pe criteriu de opinie și a dispus o serie de măsuri pentru restabilirea drepturilor acestuia. Printre acestea se numără revizuirea deciziei privind neacordarea bonusului anual de fidelitate pentru anul 2024, retragerea unei postări publicate de Vlad Țurcanu pe Facebook și prezentarea unor scuze scrise pentru lezarea demnității și afectarea reputației jurnalistului.

Decizia a fost adoptată de Consiliul pentru Egalitate pe 15 mai 2026, în urma examinării unei plângeri depuse de Mircea Surdu, director al Departamentului „Telefilm-Chișinău” din cadrul TRM.

Ce a reclamat Mircea Surdu

În plângerea sa, Surdu a susținut că, după ce și-a exprimat public opiniile cu privire la modul în care este administrată compania publică și la direcția de dezvoltare a instituției, a devenit o persoană incomodă pentru conducere.

Jurnalistul a afirmat că a fost exclus din anumite procese decizionale, că i-a fost refuzat bonusul de fidelitate pentru anul 2024 și că a fost supus unor acțiuni menite să-i afecteze reputația profesională. De asemenea, acesta a contestat modul în care au fost stabilite obiectivele sale de performanță și sancțiunile disciplinare aplicate de conducerea TRM.

Potrivit lui Surdu, tensiunile au început să se accentueze în 2024, după ce a criticat unele decizii ale administrației și s-a opus unor practici pe care le considera incompatibile cu independența profesională.

Acesta a mai reclamat faptul că, în iunie 2025, Vlad Țurcanu a publicat pe pagina sa de Facebook o explicație internă oferită de jurnalist privind întârzierea la o ședință de serviciu. Surdu a considerat că publicarea documentului i-a afectat demnitatea și dreptul la viață privată.

Ce a constatat Consiliul pentru Egalitate

După examinarea dosarului, Consiliul pentru Egalitate a stabilit că o parte dintre acțiunile reclamate constituie discriminare directă și hărțuire în câmpul muncii pe criteriu de opinie.

Instituția a decis că faptele analizate la anumite capitole ale dosarului reprezintă discriminare directă în raporturile de muncă, iar alte acțiuni constituie hărțuire pe criteriu de opinie. În schimb, Consiliul nu a constatat victimizare și nici nu a considerat că toate faptele invocate de petiționar întrunesc elementele hărțuirii.

În vederea repunerii în drepturi a jurnalistului, Consiliul a prescris directorului general al TRM să revizuiască decizia de neacordare a bonusului anual de fidelitate pentru 2024 și să retragă postarea publicată pe Facebook la 4 iunie 2025.

Totodată, Vlad Țurcanu urmează să îi prezinte lui Mircea Surdu scuze scrise pentru lezarea demnității și afectarea reputației sale.

Recomandări pentru Teleradio-Moldova

Pe lângă măsurile individuale dispuse în acest caz, Consiliul pentru Egalitate a formulat și recomandări pentru compania publică.

Instituția recomandă TRM să elaboreze reguli clare și obiective privind acordarea bonusului de fidelitate și evaluarea activității angajaților, astfel încât să fie evitate situații similare în viitor.

De asemenea, Consiliul a recomandat instruirea personalului de conducere în domeniul prevenirii discriminării, hărțuirii și victimizării la locul de muncă.

Reacția lui Mircea Surdu

După publicarea deciziei, Mircea Surdu a declarat că hotărârea Consiliului confirmă ceea ce el și colegii săi au reclamat în ultimii ani.

„Consiliul pentru Egalitate a constatat că am fost hărțuit și discriminat la locul de muncă pe criterii de opinie. Le mulțumesc membrilor Consiliului pentru această decizie. Rămân, totuși, cu un gust amar”, a scris jurnalistul pe rețelele de socializare.

Acesta a afirmat că anterior a sesizat Consiliul de Supraveghere al TRM și Comisia parlamentară de profil, însă nu a primit sprijin. Surdu le-a mulțumit colegilor de la studioul „Telefilm-Chișinău” și avocatului care l-a reprezentat în proces.

Poziția conducerii TRM

În cadrul examinării dosarului, Vlad Țurcanu a respins acuzațiile și a susținut că deciziile contestate au fost luate în conformitate cu legislația muncii și regulamentele interne ale instituției.

Directorul general al TRM a argumentat că neacordarea bonusului de fidelitate a fost determinată de neîndeplinirea unor obiective prevăzute în caietul de sarcini al departamentului condus de Surdu și nu de opiniile exprimate de acesta.

De asemenea, conducerea companiei a susținut că evaluarea performanțelor profesionale și aplicarea sancțiunilor disciplinare au respectat procedurile legale și că nu există o legătură între opiniile jurnalistului și măsurile administrative luate în privința sa.

Decizia Consiliului pentru Egalitate poate fi contestată în termen de 30 de zile la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

184 25 Decizie Constatare Votat by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: