Reuters

Comisarul UE pentru Apărare pledează pentru crearea unei „forțe militare europene” de 100 000 de soldați

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare crearea unei armate comune de 100 000 de soldați și reformarea proceselor politice care guvernează apărarea. Precizările au fost făcute pe 11 ianuarie în cadrul unei conferințe de securitate din Suedia, relatează Politico.

Kubilius a pledat pentru o abordare de tip „big bang” în reimaginarea apărării comune a Europei în actualul context geopolitic, marcat de invazia rusă din Ucraina și faptul că SUA își mută atenția dinspre continentul european și amenință Groenlanda.

„Ar fi Statele Unite mai puternice din punct de vedere militar dacă ar avea 50 de armate la nivel de stat, în loc de o singură armată federală? Cincizeci de politici de apărare și bugete de apărare la nivel de stat, în loc de o singură politică și un singur buget federal de apărare? Dacă răspunsul nostru este „nu”, SUA nu ar fi mai puternice — atunci ce mai așteptăm?”, a declarat el.

Kubilius a spus că, în opinia sa, nivelul de pregătire al apărării Europei depinde de trei piloni: mai multe investiții în capacitatea de producție; instituții pregătite și bine organizate; și voința politică de a descuraja și, dacă este necesar, de a lupta.

Oficialul a subliniat că simpla creștere a finanțării pentru actuala structură de apărare a Europei nu va îndeplini aceste cerințe, parțial din cauza lipsei de unitate.

„Trebuie să începem să investim banii noștri într-un mod care să ne permită să luptăm ca Europa, nu doar ca o colecție de 27 de „armate bonsai” naționale”, a spus Kubilius, folosind o expresie a fostului Înalt Reprezentant al UE, Josep Borrell.

Comisarul european a spus că UE ar putea, în schimb, să creeze o puternică „forță militară europeană” permanentă de 100 000 de soldați.

Kubilius mai consideră că, pentru rezolvarea problemei voinței politice, ar trebui înființat un consiliu european de securitate. Anterior, inițiativa a fost promovată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și ex-cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

„Consiliul European de Securitate ar putea fi compus din membri-cheie permanenți, alături de câțiva membri rotaționali, inclusiv statul membru care deține președinția Consiliului (a Consiliului UE – n. r.). Plus conducerea UE: președinții Comisiei (Comisiei Europene – n. r.) și Consiliului (Consiliului European – n. r.)”, a adăugat el.

Kubilius a mai spus că consiliul de securitate propus ar trebui să includă și Marea Britanie.

„În total, aproximativ 10-12 membri, cu sarcina de a discuta cele mai importante chestiuni de apărare, unele dintre ele pe care tocmai le-am menționat. Și nu doar să discute, ci și să pregătească rapid decizii importante”, a punctat comisarul european.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: