Reuters

Comisarul UE pentru Apărare pledează pentru crearea unei „forțe militare europene” de 100 000 de soldați

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare crearea unei armate comune de 100 000 de soldați și reformarea proceselor politice care guvernează apărarea. Precizările au fost făcute pe 11 ianuarie în cadrul unei conferințe de securitate din Suedia, relatează Politico.

Kubilius a pledat pentru o abordare de tip „big bang” în reimaginarea apărării comune a Europei în actualul context geopolitic, marcat de invazia rusă din Ucraina și faptul că SUA își mută atenția dinspre continentul european și amenință Groenlanda.

Ar fi Statele Unite mai puternice din punct de vedere militar dacă ar avea 50 de armate la nivel de stat, în loc de o singură armată federală? Cincizeci de politici de apărare și bugete de apărare la nivel de stat, în loc de o singură politică și un singur buget federal de apărare? Dacă răspunsul nostru este „nu”, SUA nu ar fi mai puternice — atunci ce mai așteptăm?”, a declarat el.

Kubilius a spus că, în opinia sa, nivelul de pregătire al apărării Europei depinde de trei piloni: mai multe investiții în capacitatea de producție; instituții pregătite și bine organizate; și voința politică de a descuraja și, dacă este necesar, de a lupta.

Oficialul a subliniat că simpla creștere a finanțării pentru actuala structură de apărare a Europei nu va îndeplini aceste cerințe, parțial din cauza lipsei de unitate.

Trebuie să începem să investim banii noștri într-un mod care să ne permită să luptăm ca Europa, nu doar ca o colecție de 27 de „armate bonsai” naționale”, a spus Kubilius, folosind o expresie a fostului Înalt Reprezentant al UE, Josep Borrell.

Comisarul european a spus că UE ar putea, în schimb, să creeze o puternică „forță militară europeană” permanentă de 100 000 de soldați.

Kubilius mai consideră că, pentru rezolvarea problemei voinței politice, ar trebui înființat un consiliu european de securitate. Anterior, inițiativa a fost promovată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și ex-cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Consiliul European de Securitate ar putea fi compus din membri-cheie permanenți, alături de câțiva membri rotaționali, inclusiv statul membru care deține președinția Consiliului (a Consiliului UE – n. r.). Plus conducerea UE: președinții Comisiei (Comisiei Europene – n. r.) și Consiliului (Consiliului European – n. r.)”, a adăugat el.

Kubilius a mai spus că consiliul de securitate propus ar trebui să includă și Marea Britanie.

În total, aproximativ 10-12 membri, cu sarcina de a discuta cele mai importante chestiuni de apărare, unele dintre ele pe care tocmai le-am menționat. Și nu doar să discute, ci și să pregătească rapid decizii importante”, a punctat comisarul european.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: