rubryka.com

Comisia de anchetă privind răpirea lui Ceaus recomandă Președinției demiterea directorului SIS (VIDEO)

Comisia de anchetă care a investigat răpirea ex-judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus a recomandat demiterea directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), pe care îl acuză de „inactivitate”. De asemenea, deputații au recomandat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să întocmească o notă de protest Ucrainei în legătură cu acțiunile diplomaților ucraineni acreditați în Republica Moldova. Concluziile au fost prezentate pe 17 iunie de către președintele Comisiei legislative de anchetă, Vasile Năstase.

Membrii Comisiei de anchetă care au investigat cazul au recomandat președintei țării Maia Sandu eliberarea din funcție a directorului SIS, Alexandr Esaulenco, precum și a șefului Serviciului de Contraspionaj pentru „inactivitate în prevenirea atentatului la securitatea R. Moldova de către un grup de persoane din afara țării, care au acționat nestingherit pe parcursul a câteva săptămâni, fără a fi depistat de SIS sau ca urmare a complicității cu acesta”.

„În calitate de președinte al Comisiei am optat pentru o altă formulare – nu pentru eliberarea directă ca recomandare, dar pentru o analiză din partea Președinției asupra activității SIS și a directorului Centrului de Contraspionaj, pentru ca Președinția să decidă dacă este oportună eliberarea din funcție, dar majoritatea membrilor au optat pentru această formulare”, a ținut să sublinieze Năstase.

Printre recomandările Comisiei de anchetă se numără și revizuirea protocoalelor existente sau elaborarea unora noi care ar reglementa colaborarea dintre Ministerul de Interne, Serviciul de Informații și Securitate și Poliția de Frontieră în domeniul răpirilor de persoane. De asemenea, Comisia a atras atenția asupra acordului dintre Guvernul de la Chișinău și cel de la Kiev, privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor, etc. la punctele comune de trecere a frontierei moldo-ucrainene.

„Cazul Ceaus trebuie calificat drept un atentat la securitatea națională, or invazia impertinentă, grosolană a unor servicii speciale ale Ucrainei pe teritoriul R. Moldova nu poate fi tolerată și acceptată. (…) Comisia de anchetă atenționează MAEIE și MAI asupra necesității revizuirii acordului [dintre Ucraina și Moldova, privnd controlul la frontieră]. Recomandăm posibilitatea instalării mijloacelor video de comunicare, serverului, pe teritoriul trecerilor comune, actualmente amplasate doar pe teritoriul statului vecin”, a declarat Vasile Năstase.

În același timp, se recomandă MAEIE să examineze minuțios acțiunile și inacțiunile diplomaților din cadrul Ambasadei Ucrainei, în special a ambasadorului și a ex-atașatului militar Smetaniuc, sub aspectul încălcării Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.

„Recomandăm MAEIE întocmirea unei note de protest Ucrainei cu prezentarea poziției oficiale a Moldovei privind dezacordul asupra intervenției și implicării serviciilor speciale militare ale Ucrainei pe teritoriul R. Moldovei”, a adăugat deputatul.

Vasile Năstase a mai spus că împuternicirile Comisiei de anchetă a cazului Ceaus au expirat în 9 iunie și va recomanda viitorului Legislativ să prelungească termenul.

***

Judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Mycola Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe un canal de Telegram creat recent cu numele Chaus au fost publicate mai multe adresări video în care apare acesta. Soția sa, însă, și-a exprimat îngrijorarea și susține că maniera în care acesta apare nu îi este caracteristică.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat pentru NM că a expediat o comisie rogatorie către autoritățile din Ucraina în privința dosarului penal intentat pe faptul răpirii fostului judecător al acestui stat, Nicolae Ceaus. De asemenea, PCCOCS a precizat că organele de drept din Ucraina au solicitat informații suplimentare de la Chișinău, însă au refuzat, la rândul lor, să ofere Chișinăului detalii despre unii cetățeni ucraineni.

Jurnaliștii de la RISE Moldova și portalul ucrainean „Слiдство.инфо” au desfășurat o investigație despre răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Aceștia au intrat în posesia datelor din pașaport ale unor cetățeni ai Ucrainei, care ar face parte din cadrul serviciilor speciale din țara vecină și care ar putea avea legătură cu acest caz.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: