Максим Андреев, NewsMaker

Comisia de la Veneția a aprobat amendamentele constituționale pentru reformarea CSM, promovate de Nagacevschi. Urmează să fie examinate de CC

Comisia de la Veneția (CV) a aprobat amendamentele constituționale referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Experții au menționat că după adoptarea amendamentelor, parlamentul va trebui să realeagă membrii CSM din rândul profesorilor de drept. Avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale (CC) a Moldovei. Menționăm că în luna septembrie 2020, CC a respins parțial amendamentele la Constituție care au fost elaborate de Ministerul Justiției. După aceasta, Ministerul Justiției a expediat din nou proiectul de amendamente către CC.

Ce a decis CV?

CV a publicat avizul la 17 noiembrie. Cei de la Comisie au menționat că în luna octombrie, s-a adresat către ei Domnica Manole, președinta CC. În același timp, ei au comunicat că prim-ministrul Ion Chicu și ministrul justiției Fadei Nagacevschi au solicitat examinarea chestiunii în regim de urgență.

Experții CV au aprobat amendamentele promovate de Nagacevschi. Ei au menționat că după modificarea Constituției, parlamentul trebuie să reconfirme mandatele membrilor CSM dintre profesorii de drept. Pentru candidaturile acestora trebuie să voteze 3/5 dintre deputați.

„Acest lucru va elimina consecințele negative ale deciziei regretabile pe care parlamentul a luat-o în luna martie 2020, alegând patru membri ai CSM dintre profesorii de drept, în baza vechii legi, deși au început deja discuțiile despre modificările constituționale importante care, la fel, vizau alegerea membrilor CSM”, se menționează în aviz.

Totodată, cei de la CV consideră că dacă profesorii de drept nu vor fi aleși în mod repetat, acest lucru nu se va răsfrânge nicicum asupra reputației lor profesionale și nu va încălca dreptul lor la viața privată. Potrivit experților, calitatea de membru al CSM „nu se răsfrânge nicicum asupra activității de bază” a profesorilor de drept și că dacă aceștia nu vor fi realeși, vor putea să revină la activitatea lor de bază (cea didactică sau de avocat).

La rândul lor, cei de la Ministerul Justiției din Moldova au remarcat faptul că așteaptă avizul CC pentru a transmite amendamentele în parlament.

Care sunt amendamentele?

Conform proiectul de amendamente constituționale, din  CSM va fi exclus procurorul general, ministrul justiției și președintele Curții Supreme de Justiție. De asemenea, termenul mandatului de membru al CSM va fi prelungit de la patru până la șase ani. În Constituție urmează să se menționeze clar că CSM este constituită din 12 persoane. La fel, se va indica și faptul că „CSM este garanția independenței judecătorilor”.

În același timp, proiectul presupune că judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani. În prezent, ei sunt numiți pe un termen de cinci ani, iar dacă judecătorul își desfășoară activitatea în mod corespunzător în această perioadă, va putea să fie numit în această funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani.

Pentru judecători va fi instituită și o imunitate funcțională. Aceasta presupune faptul că judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărire penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În același timp, imunitatea funcțională nu vizează investigațiile cazurilor de corupție.

De unde s-au luat aceste amendamente?

Ministerul Justiției a elaborat aceste amendamente încă în luna noiembrie 2017. A fost unul dintre angajamentele Moldovei în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Proiectul însă așa și a rămas la etapa de elaborare. În luna decembrie 2019, Ministerul Justiției a revenit la amendamente. Obținând aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției a transmis proiectul pentru aprobare către Comisia de la Veneția.

La 22 iunie 2020, experții CV au dat aviz pozitiv proiectului de amendamente. Experții au propus ca după implementarea amendamentelor, să fie înnoită parțial componența CSM. Totodată, ei au ajuns la concluzia că amendamentele vor consolida independența sistemului judecătoresc.

Ulterior, la 1 iulie 2020, guvernul a solicitat avizul CC în privința amendamentelor. Potrivit planului inițial, după avizul CC, guvernul trebuia să transmită amendamentele la proiectul de lege pentru a fi coordonat în parlament. Amendamentele la Constituție urmau să fie incluse la începutul anului 2021.

La 22 septembrie 2020, CC a oferit un aviz parțial negativ proiectului. Domnica Manole, președintele CC, a menționat că proiectul prezentat se deosebește de cel care a fost aprobat de guvern. Totodată, Manole a menționat că mandatul profesorilor de drept din CSM poate fi sispendat doar „în cazuri excepționale”. Ea a reamintit că atunci când au fost numiți în aceste funcții, membrii CSM corespundeau cerințelor Constituției. Manole a subliniat faptul că astfel, ar putea fi creat un precedent, conform căruia membrii CSM vor putea fi demiși de fiecare dată când parlamentul va aproba amendamente la lege.

La 30 septembrie, guvernul a reaprobat proiectul de amendamente și l-a transmis către Curtea Constituțională.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: