Максим Андреев, NewsMaker

Comisia de la Veneția a aprobat amendamentele constituționale pentru reformarea CSM, promovate de Nagacevschi. Urmează să fie examinate de CC

Comisia de la Veneția (CV) a aprobat amendamentele constituționale referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Experții au menționat că după adoptarea amendamentelor, parlamentul va trebui să realeagă membrii CSM din rândul profesorilor de drept. Avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale (CC) a Moldovei. Menționăm că în luna septembrie 2020, CC a respins parțial amendamentele la Constituție care au fost elaborate de Ministerul Justiției. După aceasta, Ministerul Justiției a expediat din nou proiectul de amendamente către CC.

Ce a decis CV?

CV a publicat avizul la 17 noiembrie. Cei de la Comisie au menționat că în luna octombrie, s-a adresat către ei Domnica Manole, președinta CC. În același timp, ei au comunicat că prim-ministrul Ion Chicu și ministrul justiției Fadei Nagacevschi au solicitat examinarea chestiunii în regim de urgență.

Experții CV au aprobat amendamentele promovate de Nagacevschi. Ei au menționat că după modificarea Constituției, parlamentul trebuie să reconfirme mandatele membrilor CSM dintre profesorii de drept. Pentru candidaturile acestora trebuie să voteze 3/5 dintre deputați.

„Acest lucru va elimina consecințele negative ale deciziei regretabile pe care parlamentul a luat-o în luna martie 2020, alegând patru membri ai CSM dintre profesorii de drept, în baza vechii legi, deși au început deja discuțiile despre modificările constituționale importante care, la fel, vizau alegerea membrilor CSM”, se menționează în aviz.

Totodată, cei de la CV consideră că dacă profesorii de drept nu vor fi aleși în mod repetat, acest lucru nu se va răsfrânge nicicum asupra reputației lor profesionale și nu va încălca dreptul lor la viața privată. Potrivit experților, calitatea de membru al CSM „nu se răsfrânge nicicum asupra activității de bază” a profesorilor de drept și că dacă aceștia nu vor fi realeși, vor putea să revină la activitatea lor de bază (cea didactică sau de avocat).

La rândul lor, cei de la Ministerul Justiției din Moldova au remarcat faptul că așteaptă avizul CC pentru a transmite amendamentele în parlament.

Care sunt amendamentele?

Conform proiectul de amendamente constituționale, din  CSM va fi exclus procurorul general, ministrul justiției și președintele Curții Supreme de Justiție. De asemenea, termenul mandatului de membru al CSM va fi prelungit de la patru până la șase ani. În Constituție urmează să se menționeze clar că CSM este constituită din 12 persoane. La fel, se va indica și faptul că „CSM este garanția independenței judecătorilor”.

În același timp, proiectul presupune că judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani. În prezent, ei sunt numiți pe un termen de cinci ani, iar dacă judecătorul își desfășoară activitatea în mod corespunzător în această perioadă, va putea să fie numit în această funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani.

Pentru judecători va fi instituită și o imunitate funcțională. Aceasta presupune faptul că judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărire penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În același timp, imunitatea funcțională nu vizează investigațiile cazurilor de corupție.

De unde s-au luat aceste amendamente?

Ministerul Justiției a elaborat aceste amendamente încă în luna noiembrie 2017. A fost unul dintre angajamentele Moldovei în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Proiectul însă așa și a rămas la etapa de elaborare. În luna decembrie 2019, Ministerul Justiției a revenit la amendamente. Obținând aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției a transmis proiectul pentru aprobare către Comisia de la Veneția.

La 22 iunie 2020, experții CV au dat aviz pozitiv proiectului de amendamente. Experții au propus ca după implementarea amendamentelor, să fie înnoită parțial componența CSM. Totodată, ei au ajuns la concluzia că amendamentele vor consolida independența sistemului judecătoresc.

Ulterior, la 1 iulie 2020, guvernul a solicitat avizul CC în privința amendamentelor. Potrivit planului inițial, după avizul CC, guvernul trebuia să transmită amendamentele la proiectul de lege pentru a fi coordonat în parlament. Amendamentele la Constituție urmau să fie incluse la începutul anului 2021.

La 22 septembrie 2020, CC a oferit un aviz parțial negativ proiectului. Domnica Manole, președintele CC, a menționat că proiectul prezentat se deosebește de cel care a fost aprobat de guvern. Totodată, Manole a menționat că mandatul profesorilor de drept din CSM poate fi sispendat doar „în cazuri excepționale”. Ea a reamintit că atunci când au fost numiți în aceste funcții, membrii CSM corespundeau cerințelor Constituției. Manole a subliniat faptul că astfel, ar putea fi creat un precedent, conform căruia membrii CSM vor putea fi demiși de fiecare dată când parlamentul va aproba amendamente la lege.

La 30 septembrie, guvernul a reaprobat proiectul de amendamente și l-a transmis către Curtea Constituțională.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: