Facebook/Nicu Popescu

Comisia Europeană propune Moldovei un program de asistență financiară de 150 milioane euro: 30 milioane sunt granturi nerambursabile

Comisia Europeană a propus, în data de 4 ianuarie, Republicii Moldova un pachet de asistenţă financiară de 150 de milioane de euro pentru a ajuta Chişinăul să treacă peste criza economică.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, din totalul de 150 de milioane de euro, 30 de milioane ar urma să fie granturi nerambursabile, iar celelalte 120 de milioane – împrumuturi la dobânzi preferenţiale.

De menționat că sumele ar urma să ajungă în țara noastră în următorii doi ani. Propunerea Comisiei Europene trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul UE şi ar urma să fie complementar cu noul acord încheiat de Moldova cu Fondul Monetar Internaţional.

„Comisia Europeană continuă să fie alături de poporul Moldovei în aceste vremuri deosebit de dificile. Alături de noul program al FMI, această nouă Asistență Macro-Financiară propusă ar oferi atât granturi, cât și împrumuturi la rate favorabile pentru a sprijini economia Republicii Moldova în următorii doi ani”, a menționat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Sursa mai declară că alocarea banilor va fi condiţionată de îndeplinirea de către Republica Moldova a unui pachet de condiţionalităţi legate de reforme.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A revenit la serviciu cu program redus pentru a fi alături de copii, dar primește un volum prea mare de lucru? O judecătoare va protesta la CSM

Judecătoarea Marina Rusu va organiza pe 22 decembrie un protest la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru respectarea drepturilor părinților din sistem. Magistrata, care are copii minori, inclusiv o fetiță sub 2 ani, a menționat că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Marina Rusu a relatat într-o postare pe Facebook că 5 dintre cei 7 copii ai săi sunt minori, iar cel mai mic nu a împlinit încă vârsta de 2 ani. „Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare — 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru ele. Acesta este cadrul legal în care activez. În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral”, a menționat judecătoarea.

Potrivit ei, au existat zile în care a rămas la serviciu până la orele 21:00 — 22:00.

În acele momente simțeam durere fizică reală în piept, pentru că corpul meu îmi amintea că sunt mamă care alăptează. Acasă mă așteptau copiii mei, exact în timpul pe care legea, teoretic, mi l-a garantat pentru ei. Dreptul la alăptare este un drept al copilului și al mamei. Alăptarea nu este despre confort și nu este o alegere opțională. Este o necesitate biologică pentru sănătatea copiilor mei și pentru sănătatea mea. Este un ritm care nu poate fi amânat și nu poate fi negociat cu un program administrativ”, a adăugat ea.

Aceasta a comunicat că a sesizat instituțiile, cerând ca volum de lucru să fie proporțional cu timpul de muncă achitat, însă soluționarea problemei ar fi fost suspendată de Consiliul Superior al Magistraturii pe termen nedeterminat.

Am decis să merg mai departe și am sesizat 29 de organizații naționale și internaționale. Pentru că nu este doar problema mea. Este o problemă de sistem. Și voi vorbi deschis despre răspunsurile primite, pentru că transparența este singura cale spre schimbare”, a menționat magistrata.

Marina Rusu a subliniat că nu doar femeile din sistemul judiciar se confruntă cu această problemă, ci și bărbații. „Tații au același drept de a fi alături de copiii lor. Iar copiii au dreptul să-și vadă ambii părinți prezenți, implicați, disponibili”, a subliniat ea.

Ulterior, judecătoarea a anunțat că va protestat pe 22 decembrie, începând cu ora 10:00, în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

Voi sta acolo în semn de protest tăcut, ca mamă, cerând ceva foarte simplu: să nu fim forțați să alegem între copiii noștri și munca noastră. (…) Alăptarea nu poate fi amânată. Copiii nu pot aștepta. Drepturile nu ar trebui să aștepte”, a spus ea.

Aceasta a îndemnat persoanele care o susțin să i se alăture la manifestație.

Marina Rusu a fost numită în funcția de judecător la 8 februarie 2012, pe un termen de cinci ani, pentru a activa la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. În mai 2017, ea a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă.

Pe 27  ianuarie 2023, Marina Rusu a ajuns în lista judecătorilor care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, pe motiv că membrii comisiei nu ar fi avut suficiente informații despre veniturile și bunurile dobândite de aceasta în perioada 2014 – 2016. Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă veniturile obținute au fost legitime și dacă activele au fost dobândite în mod legal, scrie Anticorupție.md.

De cealaltă parte, Marina Rusu a declarat că în acea perioadă se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar veniturile pe care le-a încasat au fost acumulate din două surse: indemnizația de maternitate și îngrijire a copilului și veniturile fostului ei soț. Aceste informații au fost confirmate și cu o serie de documente.

Pe 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis că Marina Rusu va fi reevaluată de Comisia Pre-Vetting.

În octombrie 2024 evaluarea reluată a fost finalizată, iar Comisia Pre-Vetting a transmis că Mariana Rusu a picat-o din nou. Comisia Pre-Vetting a argumentat că judecătoarea nu a promovat evaluare „întrucât nu întrunește criteriul de integritate etică”. Rusu a contestat decizia la CSJ, însă instanța a respins demersul, notează ZdG.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: