Comisia Europeană reafirmă că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen

Comisia Europeană şi-a reafirmat joi poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea deplină la spaţiul Schengen, transmite Agerpres.

„Referitor la poziţia Comisiei despre ridicarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria şi România, aceasta rămâne clară, aşa cum preşedinta Ursula von der Leyen a afirmat în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2024-2029): Bulgaria şi România şi-au demonstrat capacitatea legată de gestionarea frontierelor şi returnări. Ele sunt pregătite şi ar trebui să beneficieze integral din spaţiul Schengen”, a declarat pentru sursa citată un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la consecinţele introducerii controalelor la graniţele interne de către mai multe state din Schengen asupra extinderii acestei zone prin integrarea deplină a Bulgariei şi României, inclusiv cu frontierele terestre.

„Consiliul va trebui să ia o decizie suplimentară pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria, România şi alte ţări Schengen. Comisia va continua să furnizeze tot sprijinul necesar preşedinţiei Consiliului pentru a asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în 2024”, a adăugat purtătorul de cuvânt citat.

În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală.

Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.

Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial – doar cu frontierele aeriene şi maritime din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, fără creștere economică patru ani la rând. Ce arată datele pentru 2025

PIB-ul Republicii Moldova a stagnat în prima jumătate a anului, menținându-se la același nivel ca în 2024. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică, pe 30 septembrie. Experții atrag atenția că economia bate pasul pe loc de patru ani și vorbesc despre necesitatea unor schimbări structurale.

Cum evoluează PIB-ul?

În primele șase luni din 2025, economia Republicii Moldova nu a înregistrat modificări semnificative față de anul precedent. Conform datelor BNS, valoarea PIB-ului a fost de 155,3 miliarde de lei.

În al doilea trimestru s-a consemnat o ușoară creștere, de 1,1%, până la 82,3 miliarde de lei. În schimb, în primul trimestru PIB-ul a ajuns la 73 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 1,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ce a influențat formarea PIB-ului?

Creșterea PIB-ului a fost susținută de:

  • construcții (+0,4%),
  • sectorul energetic (+0,2%),
  • IT și comunicații (+0,2%),
  • comerțul cu ridicata și amănuntul, reparația autovehiculelor și motocicletelor (+0,1%),
  • activitatea financiară și de asigurări (+0,1%),
  • educație (+0,1%),
  • sănătate și asistență socială (+0,1%).

Au avut un impact negativ:

  • tranzacțiile imobiliare (–0,4%),
  • industria prelucrătoare (–0,3%),
  • agricultura, silvicultura și pescuitul (–0,2%),
  • activitatea profesională, științifică și tehnică (–0,2%).

O situație similară se observă și în statistica trimestrială – aceleași sectoare au tras economia în sus sau în jos.

Dacă analizăm structura utilizării, un efect pozitiv a fost asigurat de acumularea brută de capital fix (+4,9%) și creșterea consumului gospodăriilor (+3,5%). Un impact negativ au avut exportul net de bunuri și servicii (–11,3%) și scăderea consumului organizațiilor necomerciale (–0,1%).

De ce acum?

Biroul Național de Statistică urma să publice datele privind PIB-ul pentru trimestrul al doilea și primul semestru pe 15 septembrie, însă prezentarea acestora a fost amânată pentru 30 septembrie.

Decizia a stârnit critici pe rețelele de socializare, unde unii utilizatori au presupus că amânarea ar putea avea legătură cu alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Biroul a explicat întârzierea prin motive tehnice. Potrivit acestora, datele despre PIB depind de statistica ocupării forței de muncă și a șomajului, care se calculează pe baza Eșantionului Multifuncțional de tip master pentru cercetările din domeniul social (EMDOS 3). Implementarea acesteia a întârziat, ceea ce a dus la amânarea publicării statisticilor.

Ce spun experții?

Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, consideră că datele statistice indică probleme sistemice: șchiopătează tot ce este legat de industrie și agricultură.

„Consumul și serviciile cresc, iar activitatea economică scade. Nu putem ieși din capcana subdezvoltării. Avem o creștere generală a PIB-ului de 0% timp de patru ani. PIB-ul nostru se menține pe consum”, a spus Ioniță.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de schimbări structurale.

Expertul economic Marin Gospodarenco consideră că „economia se află exact acolo unde era și în 2024, fără progres real”.

„Agricultura a salvat tabloul general – sezonul a fost mai bun, iar proiectele statului și finanțările externe au susținut unele ramuri în mișcare. Oamenii au început să cheltuie un pic mai mult, când inflația a încetinit, dar acest lucru s-a dovedit insuficient pentru a impulsiona întreaga economie. Exportul rămâne slab, industria lucrează sub potențial, iar investițiile în construcții sunt modeste și prudente”, a menționat expertul într-o postare pe pagina sa de pe Facebook.

Potrivit lui, toate acestea înseamnă stagnare:

„Prețurile nu mai cresc în același ritm ca acum un an, dar nici îmbunătățirea nivelului de trai nu o simțim. Locurile de muncă se păstrează, dar perspectivele sunt neclare, iar salariile, chiar dacă cresc pe hârtie, nu aduc schimbări vizibile în portofel. Cu alte cuvinte, nu cădem, dar nici nu ne ridicăm”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: