Companiile de microfinanțare, în vizorul Parlamentului. Ce propun deputații PAS?

Două inițiative care presupun contracararea abuzurilor companiilor de microfinanțare și protejarea consumatorilor creditelor de consum au fost prezentate, în data de 14 decembrie, de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit parlamentarilor, inițiativele vin ca răspuns la solicitările din partea cetățenilor cu privire la ilegalitățile din domeniu. Deputații au propus informarea corectă a consumatorilor în publicitatea creditelor, precum și impunerea unor standarde minime de evaluare a bonității.

Deputatul PAS, Dorian Istratii, a vorbit despre un proiect de lege privind modificarea unor acte normative în domeniul creditelor ipotecare. „Fiind ademeniți, deseori, de publicitate netransparentă a creditelor, cetățenii ajung la limita sărăciei. Acest lucru este din cauza gradului scăzut de cunoștințe al populației în domeniul financiar-bancar, dar și influența considerabilă a publicității netransparente a creditelor. Acestea fiind furnizate sub aspect eronat consumatorului”, a declarat Istratii.

Potrivit deputatului, la moment, în publicitatea creditelor din țară este pusă, în prim-plan, rata dobânzii care este parte a dobânzii anuale efective.

„Astfel, creând confuzii în rândul consumatorilor la informare despre ofertele de credite lansate și, totodată, fiind utilizate manipulări evidente cu ajutorul publicității în acest domeniu. Prin acest proiect de lege se propune informarea corectă a consumatorului în publicitatea creditelor unde dobânda anuală efectivă va fi afișată cu caractere de 3 ori mai mari, față de alte informații prezentate în publicitate fătă a debusola consumatorul și a-i da o claritate mai mare de informare despre creditele de consum și ipotecare”, a comunicat parlamentarul.

O altă propunere ține de interzicerea aplicării dobânzii flotante la creditele în sumă de până la 3 salarii medii pe economie. „Astfel, consumatorul va achita doar dobânda fixă stabilită la semnarea contractului și se vor evita surprizele când dobânda crește substanțial în câteva luni după ce creditul a fost contractat”, a precizat deputatul.

De asemenea, proiectul urmărește modificarea Codului Civil al Republicii Moldova prin introducerea prevederilor prin care banca este obligată să notifice în format electronic debitorul și să-i ofere posibilitatea renegocierii ratei dobânzii aferente contractului de credit, în funcție de fluctuațiile ratei medii a dobânzii pe sectorul bancar.

În acest fel, se va propune ca băncile să notifice debitorii de fiecare dată când rata medie a dobânzii pe sectorul bancar a scăzut cu un punct procentual, în comparație cu aceeași rată medie din data semnării contractului de credit

Renegocierea presupune două căi:

  1. Banca acceptă renegocierea și oferă o rată a dobânzii mai atractivă;
  2. Banca refuză negocierea dobânzii care rezultă inițierea procesului de a căuta alternative și transferă clientul la bănci ce oferă servicii mai favorabile.

La rândul său, parlamentarul Dumitru Alaiba a spus că sunt prea multe cazuri, când o persoană împrumută 5 mii de lei și ajunge să fie datoare cu sute de mii de lei. „Prea ușor oamenii își pierd tot ce au la suflet. Prea multe tragedii, inclusiv cazuri de suicid, din cauza unui credit”, a declarat Alaiba.

Astfel, în proiectul prezentat de el, a vorbit despre impunerea unor standarde minime de evaluare a bonității – cerințe de creditare responsabilă. „Instituția financiară trebuie să evalueze adecvat bonitatea beneficiarului creditului, adică a capacității acestuia de întoarce împrumutul. Această evaluare trebuie să se bazeze pe prezumția că beneficiarul creditului va fi capabil să își onoreze obligația financiară. În cazul în care instituția financiară, fără vina beneficiarului creditului, a evaluat incorect bonitatea beneficiarului creditului, atunci se anulează toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere la plată”, a spus Alaiba.

La fel, potrivit lui, autoritatea de supraveghere (CNPF sau BNM) stabilește indicatorii de creditare responsabilă și cerințele privind evaluarea bonității beneficiarilor de credite. Totodată, vor fi impuse cerințe privind costul total al creditului/împrumutului. „Costul total va fi unul rezonabil și va respecta cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibru dintre beneficiar și bancă”, a adăugat Alaiba.

În același timp, va fi plafonată rata dobânzii din contractul de credit la maximum 50%. Potrivit lui Alaiba, toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu vor fi mai mari decât 0,04% din suma totală a creditului/împrumutului.

Totodată, costul total al creditului/împrumutului (inclusiv dobânzi, comisioane, penalități, dobânzi de întârziere) nu va fi mai mare decât valoarea totală a creditului/împrumutului.

„Dacă împrumuți 5 mii de lei, rămâi dator maximum cu 5 mii de lei deasupra. Bugetul cetățeanului nu este un sac fără fund”, a conchis Alaiba.

Potrivit deputaților, inițiativele vor fi înregistrate spre examinare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: