Companiile de microfinanțare, în vizorul Parlamentului. Ce propun deputații PAS?

Două inițiative care presupun contracararea abuzurilor companiilor de microfinanțare și protejarea consumatorilor creditelor de consum au fost prezentate, în data de 14 decembrie, de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit parlamentarilor, inițiativele vin ca răspuns la solicitările din partea cetățenilor cu privire la ilegalitățile din domeniu. Deputații au propus informarea corectă a consumatorilor în publicitatea creditelor, precum și impunerea unor standarde minime de evaluare a bonității.

Deputatul PAS, Dorian Istratii, a vorbit despre un proiect de lege privind modificarea unor acte normative în domeniul creditelor ipotecare. „Fiind ademeniți, deseori, de publicitate netransparentă a creditelor, cetățenii ajung la limita sărăciei. Acest lucru este din cauza gradului scăzut de cunoștințe al populației în domeniul financiar-bancar, dar și influența considerabilă a publicității netransparente a creditelor. Acestea fiind furnizate sub aspect eronat consumatorului”, a declarat Istratii.

Potrivit deputatului, la moment, în publicitatea creditelor din țară este pusă, în prim-plan, rata dobânzii care este parte a dobânzii anuale efective.

„Astfel, creând confuzii în rândul consumatorilor la informare despre ofertele de credite lansate și, totodată, fiind utilizate manipulări evidente cu ajutorul publicității în acest domeniu. Prin acest proiect de lege se propune informarea corectă a consumatorului în publicitatea creditelor unde dobânda anuală efectivă va fi afișată cu caractere de 3 ori mai mari, față de alte informații prezentate în publicitate fătă a debusola consumatorul și a-i da o claritate mai mare de informare despre creditele de consum și ipotecare”, a comunicat parlamentarul.

O altă propunere ține de interzicerea aplicării dobânzii flotante la creditele în sumă de până la 3 salarii medii pe economie. „Astfel, consumatorul va achita doar dobânda fixă stabilită la semnarea contractului și se vor evita surprizele când dobânda crește substanțial în câteva luni după ce creditul a fost contractat”, a precizat deputatul.

De asemenea, proiectul urmărește modificarea Codului Civil al Republicii Moldova prin introducerea prevederilor prin care banca este obligată să notifice în format electronic debitorul și să-i ofere posibilitatea renegocierii ratei dobânzii aferente contractului de credit, în funcție de fluctuațiile ratei medii a dobânzii pe sectorul bancar.

În acest fel, se va propune ca băncile să notifice debitorii de fiecare dată când rata medie a dobânzii pe sectorul bancar a scăzut cu un punct procentual, în comparație cu aceeași rată medie din data semnării contractului de credit

Renegocierea presupune două căi:

  1. Banca acceptă renegocierea și oferă o rată a dobânzii mai atractivă;
  2. Banca refuză negocierea dobânzii care rezultă inițierea procesului de a căuta alternative și transferă clientul la bănci ce oferă servicii mai favorabile.

La rândul său, parlamentarul Dumitru Alaiba a spus că sunt prea multe cazuri, când o persoană împrumută 5 mii de lei și ajunge să fie datoare cu sute de mii de lei. „Prea ușor oamenii își pierd tot ce au la suflet. Prea multe tragedii, inclusiv cazuri de suicid, din cauza unui credit”, a declarat Alaiba.

Astfel, în proiectul prezentat de el, a vorbit despre impunerea unor standarde minime de evaluare a bonității – cerințe de creditare responsabilă. „Instituția financiară trebuie să evalueze adecvat bonitatea beneficiarului creditului, adică a capacității acestuia de întoarce împrumutul. Această evaluare trebuie să se bazeze pe prezumția că beneficiarul creditului va fi capabil să își onoreze obligația financiară. În cazul în care instituția financiară, fără vina beneficiarului creditului, a evaluat incorect bonitatea beneficiarului creditului, atunci se anulează toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere la plată”, a spus Alaiba.

La fel, potrivit lui, autoritatea de supraveghere (CNPF sau BNM) stabilește indicatorii de creditare responsabilă și cerințele privind evaluarea bonității beneficiarilor de credite. Totodată, vor fi impuse cerințe privind costul total al creditului/împrumutului. „Costul total va fi unul rezonabil și va respecta cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibru dintre beneficiar și bancă”, a adăugat Alaiba.

În același timp, va fi plafonată rata dobânzii din contractul de credit la maximum 50%. Potrivit lui Alaiba, toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu vor fi mai mari decât 0,04% din suma totală a creditului/împrumutului.

Totodată, costul total al creditului/împrumutului (inclusiv dobânzi, comisioane, penalități, dobânzi de întârziere) nu va fi mai mare decât valoarea totală a creditului/împrumutului.

„Dacă împrumuți 5 mii de lei, rămâi dator maximum cu 5 mii de lei deasupra. Bugetul cetățeanului nu este un sac fără fund”, a conchis Alaiba.

Potrivit deputaților, inițiativele vor fi înregistrate spre examinare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cu Sens/Facebook

Ministerul Justiției: Atena nu a notificat oficial Chișinăul referitor la decizia privind extrădarea lui Plahotniuc

Ministerul Justiției din R. Moldova nu a fost notificat oficial de instituția omoloagă din Grecia despre vreo decizie privind extrădarea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc la Chișinău. Precizarea a fost făcută de secretaru de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, în cadrul ediției din 9 septembrie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Ministerul Justiției grec ar fi acceptat cererea de extrădare din partea Moldovei, dar noi urmează să fim notificați oficial. La momentul actual, ministerul nu are o comunicare oficială asupra deciziei adoptate”, a declarat Eduard Serbenco.

El a precizat că R. Moldova a oferit autorităților elene garanții privind asigurarea condițiilor de detenție în conformitate cu standardele internaționale și că, cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va fi plasat într-o celulă separată la Penitenciarul nr. 13.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.

Republica Moldova a expediat Greciei trei cereri privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar Curtea de Apel din Atena le-a acceptat. Totuși, decizia finală privind extrădarea trebuie luată de Ministerul elen al Justiției.

Avocatul ex-liderului PDM, Lucian Rogac, a comunicat pe 5 septembrie că Ministerul Justiției al Greciei ar fi acceptat extrădarea lui Plahotniuc în Republica Moldova.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: