gov.md

Componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice ar putea fi modificată

Ministerul Culturii propune modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Printre propuneri se numără stabilirea unei noi componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice și a criteriilor specifice de desemnare a membrilor, se arată într-un comunicat publicat pe 17 august.

Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost discutat în cadrul unei ședințe prezidate de Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. La întrunire au participat reprezentanți ai societății civile, specialiști din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul protejării patrimoniului, precum și experți din domeniul patrimoniului arhitectural-istoric.

În cadrul ședinței au fost prezentate propunerile ministerului de resort pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Sergiu Prodan a menționat că Ministerul Culturii va lua în calcul toate propunerile pentru îmbunătățirea cadrului legal de organizare și funcționare a CNMI și pentru excluderea impedimentelor care reduc eficiența activității acestuia în protejarea monumentelor istorice naționale.

Sarcina noastră, a ministerului, este de a prioritiza păstrarea monumentelor de arhitectură care încă mai pot fi salvate și stoparea fărădelegilor care s-au permis până acum”, a menționat ministrul Prodan.

Documentul urmează a fi aprobat de Guvern pentru a intra în vigoare.

***

În prezent, din componența Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice fac parte 13 membri. Președintele acestuia este Iurie Povar, președinte al Uniunii Arhitecților din Republica Moldova, iar vicepreședinte – Ion Ștefăniță, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, vicepreședinte.

În luna ianuarie 2021, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Veronica Roșca a expediat un demers adresat premierului interimar de atunci, Aureliu Ciocoi. Parlamentara a solicitat anularea ordinului din 13 ianuarie, prin care s-a aprobat componența nominală a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, pe motiv că acesta ar fi fost emis „cu încălcarea flagrantă a legii”.

O petiție cu privire la demiterea actualei componențe a Consiliului a fost lansată de comunitatea „Save Chișinău” în luna iulie a anului curent. . Până în prezent, petiția a fost semnată de 646 de persoane.  Autorii inițiativei susțin că proiectele pe care le avizează Consiliul „încalcă grav legea și dreptul cetățenilor la patrimoniu cultural”. Aceștia au prezentat drept exemplu un ansamblu multifuncțional cu parcări subterane din str. Circului, un hotel cu 9 etaje pe str. Lev Tolstoi nr. 25 cu demolarea clădirilor existente, edificarea unui complex cu spații comerciale și locative cu 12 etaje pe strada S. Lazo nr. 19 și mai multe blocuri de locuit.

De cealaltă parte, vicepreședintele Consiliului, Ion Ștefăniță, a declarat în repetate rânduri că în orașul Chișinău „trebuie să se construiască noi blocuri și spații cu o nouă funcționalitate, păstrându-se însă un echilibru dintre istorie și economie”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: